REFERAT

CERC/ SEMESTRUL II AN SCOLAR 2019-2020

MAI 2020
PROF. POSTELNICU DIANA OANA
LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN FILIPESCU

EDUCATIA FIZICA ONLINE-Beneficiile activităţii

fizice pentru elevi

„Exerciţiul fizic reprezintă acţiunea motrică voluntară – compusă din mişcări

special selecţionate – utilizat în cadrul unui proces educaţional organizat, în
scopul realizării unor obiective instructiv-educative concrete, în legătură cu
educaţia fizică şi cu activitatea sportivă.” (Gh. Mitra, Al. Mogoş – Metodica
predării educaţiei fizice.) Exerciţiile fizice şi sportul sunt mijloace permanente
de păstrare a sănătăţii, de creştere a capacităţii de muncă şi de prelungire a
duratei vieţii.

Am inceput cu aceasta definitie subliniind faptul ca educatia fizica se face intr-

un cadru special organizat , insa in acest moment incercam sa ne mobilizam si
sa lucram online cu elevii nostri, fiind stare de urgenta. Elevii au in continuare
nevoie de miscare si trebuie sa ne adaptam in aceste conditii. Este foarte greu sa
lucram online cu ei , acestia fiind izolati . Astfel educatia fizica isi reduce
numarul de exercitii , acestea fiind concepute special pentru a se putea lucra
acasa intr-un spatiu restrans ,incercand astfel sa mentinem conditia fizica a
elevilor la un nivel bun, lucrand cu ei exercitii pentru dezvoltare fizica generala,
tonifiere musculara , detensionare psihica.
 Elevii au nevoie de miscare , chiar mai multa in aceasta situatie deoarece
exercitiile fizice au influente benefice din toate punctele de vedere asupra
organismului.

Exerciţiile fizice efectuate regulat supun în mod obligatoriu organismul la

mişcare. Mişcarea la rândul ei intensifică toate activităţile din organism:
circulaţia sângelui în plămâni şi în celelalte organe, respiraţia, schimburile de
substanţe nutritive la nivelul ţesuturilor, procesele de excreţie, de curăţire a
sângelui de substanţele vătămătoare rezultate din arderile celulare etc.

Lipsa de mişcare îngreunează desfăşurarea normală a proceselor biologice,

fapt care se răsfrânge negativ asupra stării de sănătate şi de rezistenţă a
organismului faţă de agenţii patogeni. Prin mişcare se îmbunătăţeşte nutriţia
ţesuturilor şi celulelor, ceea ce duce la creşterea şi dezvoltarea organelor, la
mărirea capacităţii lor funcţionale.

În primul rând, se îmbunătăţeşte activitatea inimii. Muşchiul cardiac antrenat

prin exerciţii fizice regulate şi de o intensitate crescândă, expulzează la fiecare
sistolă mai mult sânge decât inima neantrenată. El nu oboseşte în timpul
eforturilor fizice mai mari atât de repede ca muşchiul neantrenat şi îşi revine mai
repede la situaţia normală, după ce efortul a încetat.

În al doilea rând, se ameliorează activitatea plămânilor. În timpul efortului

fizic, plămânii respiră mai frecvent şi mai amplu, pentru a acoperi necesităţile
crescute de oxigen în muşchi. Aşa cum inima trebuie antrenată pentru a face faţă
eforturilor excesive, prin creşterea puterii de contracţie a muşchiului cardiac şi
plămânii trebuie antrenaţi să respire mai puternic, să permită o ventilaţie mai
mare pe unitatea respectivă de timp. Fără acest antrenament nu se pot efectua
activităţi fizice grele, deoarece plămânii nu pot asigura cantitatea de oxigen
crescută

Sub aspectul ţinutei corporale şi al dezvoltării aparatului locomotor,

exerciţiile fizice contribuie din plin la menţinerea unei ţinute corecte a corpului,
care favorizează o bună funcţionare a tuturor organelor, precum şi o înfăţişare
zveltă şi frumoasă. Mişcările corpului devin precise, agere şi coordonate, iar
forţa de contracţie a muşchilor creşte.

Lipsa de mişcare în aer liber, statul pe scaun la birou in fata calculatorului,

sau altfel spus – sedentarismul – predispune la îngrăşare, ceea ce are un efect
dăunător asupra sănătăţii şi duratei vieţii active.
 Nu trebuie să uităm influenţa binefăcătoare a exerciţiilor fizice şi a sportului
practicat în aer liber (sunt elevi care locuiesc la casa si au posibilitatea sa lucreze
exercitiile in aer liber) asupra sistemului nervos. În creier, schimbul de substanţe
nutritive este mai intens decât în celelalte organe. În activitatea sa de coordonare
a tuturor proceselor biologice şi psihice, creierul consumă o cantitate mult mai
mare de oxigen decât inima sau plămânii, organe care sunt mari consumatoare
de oxigen. În felul acesta putem înţelege sensibilitatea extraordinară a ţesutului
nervos la lipsa de oxigen, manifestată prin scăderea capacităţii de lucru a
creierului şi apariţia oboselii premature.

Formele cele mai accesibile de exerciţii fizice şi sport:

Gimnastica are ca sarcină fundamentală asigurarea dezvoltării armonioase a

organismului, formarea unei ţinute corecte şi îmbunătăţirea activităţii marilor
funcţii ale organismului (respiraţie, circulaţie, termoreglare, metabolismul etc.).

Gimnastica practicată acasă sau de preferat în aer liber, stă la baza educaţiei
fizice. Ea constă în mişcări ale corpului, efectuate astfel pentru a antrena toate
grupurile musculare şi toate organele corpului. Gimnastica nu trebuie practicată
numai de către sportivii de performanţă şi nici numai în şcoli, în cadrul orelor de
educaţie fizică, ci trebuie să devină un mijloc zilnic de întărire a sanătăţii şi de
mărire a capacităţii de muncă.

Gimnastica de dimineaţă ajută organismul să treacă de la perioada de somn, de

inactivitate, la una de activitate, asigurând condiţiile cerute pentru ca
schimburile de substanţe la nivelul celulelor şi organelor să se facă în cel mai
bun mod. În exerciţiile de gimnastică de dimineaţă se acordă un rol deosebit
mişcărilor respiratorii (respiraţie cu expiraţie prelungită) pentru a creşte
capacitatea de ventilaţie pulmonară.

Indicat ar fi sa postam filmulete pentru ei cu exercitii de gimnastica sau

aerobic executate pe muzica pe care copiii sa le poata viziona si sa le execute
zilnic.

Alergarea de dimineaţă ( pentru cei ce au spatiu necesar)poate substitui

gimnastica, fiind chiar mai indicat datorită beneficiilor pe care le poate avea
pentru activarea funcţiilor practicarea sportului în aer liber.

Jocul ca mijloc al educaţiei fizice reprezintă o formă tipică de activitate, fiind

un fenomen social. Jocurile contribuie la stimularea şi cultivarea relaţiilor de
prietenie şi colaborare, a iniţiativei şi imaginaţiei creatoare a unui fond complex
de priceperi, deprinderi şi calităţi motrice, asigură educarea unor atitudini,
comportamente, sentimente, însuşiri, deprinderi şi obişnuinţe de comportare
morală: cinste, perseverenţă, demnitate, modestie, curaj, stăpânire de sine,
independenţă etc.

Si in acest caz as recomanda postarea unor jocuri, circuite pe care copiii sa le

poata executa acasa cu diferite materiale improvizate .

Este impostant ca elevii nostri sa cunoasca aceste beneficii , indiferent de

varsta si sa incerce sa lucreze acasa zilnic pentru a putea trece mai usor prin
izolare , pentru a se relaxa si pentru a se deconecta de la rutina zilnica.

Sunt convinsa ca este greu pentru ei si de faptul ca sunt foarte solicitati de

cursuri online, dar singurul mod in care vor reusi sa iasa sanatosi din izolare ,
este acela de a practica zilnic exercitii fizice. Tine de noi profesorii de educatie
fizica sa le amintim mereu cat de importanta e miscarea pentru organismul lor.

Bibliografie
1. Dumitru Popiţan – Gimnastica, atletismul şi jocurile în şcoală – Editura
SPORT-TURISM, 1975
2. Gh. Mitra, Al. Mogoş – Metodica predării educaţiei fizice – Editura Stadion,
1972
3. Iulian Săvescu – Proiectarea demersului didactic la Educaţie Fizică pentru
învăţământul primar (clasele I-IV) – Editura Aius PrintED, Craiova, 2008
4. Jeni Lupu Bangă, Nicolae Cojocaru + alţii – Metodica predării educaţiei fizice
în ciclul primar, editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova,  2008.