Referat la educatia fizica efectuat de

studentul
Academiei de Studii Economice
la tema:
Educatia fizica si sportul in
regimul de munca, trai si
odihna a studentilor.

Facultatea EMREI

Juncu Eugeniu
Tema: Educatia fizica si sportul in regimul de
munca, trai si odihna a studentilor.
Plan:
1.Particularitatile bugetului de timp a studentilor
(regimul muncii, de studiu, alimentarii,
somnului, masurilor de insanatosire).
2.Caractersiticile psihofiziologice de baza ale
lucrului mental al studentilor (factorii ce
actioneaza asupra optiunii mentale de lucru);
a)Obosirea si slabiciunea mentala;
b) Simptometele de baza a supraobosirii.
3.Dinamica optiunii de munca mentala a
studentilor (pe parcursul a 24 de ore , unei
saptamini, semestru, an).
4.Conditiile productivitatii inalte de studiu a
studentilor (cinci conditii dupa N.E.Vvedenskyi).
5.Bazele metodice a intrebuintarii mijloacelor
educatiei fizice si sportului in procesul de
studiu;
a)Orele de studiu
b) Ocuparea sinestatatoare cu sportul in
regimul activitatii de studio si munca.
 1.

Particularitatile bugetului
de timp a studentilor
(reggimul muncii, de
studio, alimentarii,
somnului, masurilor de
insanatosire).
Un rol important n reaciile de adaptare a organismului
adolescenilor la condiiile mediului de producie, la nsuirea cu
succes a cunotinelor i deprinderilor profesionale i revine
regimului raional de activitate, care are menirea de a nivela i de
a reduce aciunea nefavorabil a mediului de producie asupra
organismului n cretere.

Regimul optimal care asigura capacitatea nalt de munc

menine i fortific sntatea adolescenilor, prevede o alternare
corect a muncii cu odihna, schimbarea diferitelor tipuri de
activiti, o durat raional a timpului de lucru, folosirea
eficient a mijloacelor de educaie fizic .a.

Ca baz a alctuirii regimurilor raionale de munc a

adolescenilor trebuie s fie stabilit corespunderea efortului de
munc cu particularitile i posibilitile organismului, cu starea
de sntate i nivelul dezvoltrii fizice a lor.

La elaborarea regimului raional de munc se cere ca n primul

rnd s se stabileasc durata optimal a zilei de munc, bazat
pe particularitile anatomo-fiziologice, posibilitile strii
funcionale n funcie de vrst i sex, capacitatea productivitii
muncii .a. Pentru adolesceni este stabilit durata zilei de
munc - 6 ore.

n al doilea rnd, munca trebuie s fie efectuat ntr-un ritm

favorabil. Munca ritmic cu o densitate optimal a timpului de
lucru asigur acumularea i consumarea corect a energiei; n
timp ce densitatea redus a timpului de lucru, cu ntreruperi
frecvente, ncalc ritmul muncii, contribuind la nrutirea
indicilor fiziologici i la scderea capacitii de munc.
Munca organizat raional nu provoac oboseal chiar dac
ritmul e nalt. n cazul muncii neritmice oboseala apare repede
chiar la ritmuri relativ slabe.

Pentru a asigura ritmul n timpul lucrului e necesar, ca programul

zilei de munc s fie relativ stabil i clar. Respectarea ritmului
favorabil de munc asigura ncadrarea treptat n lucru. Mai nti
e raional ca durata timpului nentrerupt al zilei de munc s fie
de maximum 45-50 minute, iar a pauzei de minimum 10 minute.
Pe urm aceast durat poate fi mrit pn la 1,5 or ca mai
apoi durata lucrului n continuu s fie ca i la aduli.

In al treilea rnd, se cere ca n timpul lucrului operaiile

tehnologice i procesele de munc s se alterneze. Alternarea
operaiilor tehnologice i a proceselor de munc contribuie la
nlturarea influenei de inhibiie a lucrului ndelungat uniform, la
transferarea timpului de apariie a oboselii mai trziu, la sporirea
capacitii de munc i crearea condiiilor favorabile de lucru n
producie pentru adolesceni.

Procesele de munc sunt alctuite din 2 tipuri de activiti:

intelectual i fizic, care, la rndul lor, cuprind cteve perioade:
de ncadrare n lucru, optimal i stabil a activitii fiziologice i
capacitii de munc i, n sfrit, de reducere a capacitii de
munc, de preinhibiie, care la organizarea neraional a muncii
se transform n inhibiie.

ndeplinind diferite eforturi fizice la strunguri, n ateliere sau pe

mijloacele de transport, nsuind ritmul de producie (lucrul
motoarelor, utilajului) adolescenii trebuie s se includ mai
rapid n munc n timp ce la diferite activiti intelectuale aceti
excitani lipsesc i includerea n munc e mai lent.

Perioada optimal i stabil a capacitii de munc depinde de

organizarea regimului de munc. Dac el e corect organizat
atunci aceast perioad se mrete. Organizarea incorect a
muncii conduce la o micorare a duratei perioadei optimale i
stabile a capacitii de munc, mai devreme apare oboseala, iar
perioada de restabilire a capacitii de munc dup lucru se
lungete.

Una din sarcinile principale ale elaborrii regimului raional de

munc e asigurarea adolescenilor cu un timprespectiv de
odihn.

Organizarea raional a timpului de odihn contribuie nu numai

la nlturarea inhibiiei, dar este i o metod principal de
profilaxie a ei. Durata timpului de odihn trebuie s fie
difereniat pentru grupe de adolesceni de diferite vrste, innd
cont de gradul lor de antrenare n activitatea de munc i de
diferite posibiliti de a se adapta la aciunea mediului de
producie.

Timpul odihnei n funcie de caracterul i coninutul lucrului

efectuat trebuie s fie reglementat cte 10 minute dup fiecare
45-50 minute de munc. Dup 3 ore de lucru se recomand o
pauz de odihn i pentru masa de prnz de minimum 30 minute.
Odihna trebuie s decurg n aer liber, organiznd diferite
activiti. Se tie c o mare importan pentru organismul
adolescenilor are odihna activ n aer liber, ca factor de
nsntoire. Aflarea n aer liber influeneaz pozitiv asupra
proceselor de cretere i dezvoltare, amelioreaz metabolismul,
activitatea organelor respiratorii i sistemului cardiovascular,
sporete rezistena la diferite boli.

Odihna raional organizat contribuie la restabilirea deplin a

capacitii de munc, sporete durata perioadei optimal stabile a
capacitii de munc. Organizarea corect a muncii nu poate fi
asigurat fr o argumentare fiziologic a intensitii efortului i
normelor de producere a adolescenilor de diferite vrste i sex.

Normele de producere pentru adolesceni trebuie s fie stabilite

n raport nu cu norma de zi a adulilor, ci cu norma de o ora a lor,
ea constituind n medie 75 %. ns aceast norm e relativ,
deoarece depinde de vrsta adolescenilor, de gradul de
intensitate a efortului i de productivitatea muncii. Pentru
adolescenii de 15 ani, care ndeplinesc eforturi de intensitate
mic i medie, norma de producere trebuie s constituie 60 %,
iar pentru cei de 16-17 ani - 70-80 % din norma de o or a
adulilor. La efectuarea lucrrilor cu efort de intensitate mare
norma de producere pentru adolescenii de 16-17 ani trebuie s
fie de maximum 60 - 65 % din norma de o or a adulilor.

O deosebit importan n organizarea igienic a muncii are

respectarea regimului de alimentaie al adolescenilor.
Alimentaia trebuie s fie echilibrat dup coninutul proteinelor,
lipidelor, glucidelor, vitaminelor i srurilor minerale. Raportul
dintre proteine, lipide i glucide trebuie s fie de 1:1:4.

In timpul zilei de munc adolescenii trebuie s fie asigurai cu

mncare cald minimum o dat pe zi (prnz), avnd o valoare de
35-40 % din numrul total de calorii zilnice. Alimentaia lor se
organizeaz n cantinele ntreprinderilor industriale. Tot n timpul
zilei de munc adolescenii trebuie s respecte regimul de
alimentaie cu ap potabil pentru meninerea capacitii de
munc optimal i a unui grad nalt de productivitate. Apa
potabil consumat trebuie s corespund cerinelor i normelor
igienice.

n timpul lucrului adolescenii trebuie s respecte regulile igienei

personale i tehnicii de securitate.
2.
 Caractersiticile
psihofiziologice de baza
ale lucrului mental al
studentilor (factorii ce
actioneaza asupra optiunii
mentale de lucru);
a)Obosirea si slabiciunea
mentala;
b)Simptometele de baza a
supraobosirii

UN SISTEM NERVOS OBOSIT

 Uneori oboseala sistemului nervos este numita si uzura
nervoasa, caci ceea ce provoaca oboseala, provoaca si uzura
intregului sistem nervos. Iata unele din cauzele oboselii
nervoase:

A. Orice exces de munca fizica sau intelectuala;

la copii: surmenajul in scoala,
la femei: muncile casnice nentrerupte,
la barbati: o meserie extenuanta.

B. Lipsa de odihna si somnul insuficient, nopti

neodihnitoare petrecute in spatii insuficient de largi, sau
pline de zgomotul galagios al marilor orase; abuzul de
tutun, alcool si alte substante excitante; o viata sexuala
plina de nempliniri.

C. O boala insotita de febra mare, o comotie cerebrala sau

o operatie majora, in cazul in care acestea nu au fost urmate
de un regim de odihna si de crutare corespunzator.

D. O intreaga gama de grijuri si preocupari intense,

mahnirea si deceptii de tot felul. Un sentiment de umilire
datorat presecutiilor, conflicte deschise cu cei din familie
sau din anturajul intim, o casatorie nereusita si, nu in
ultimul rand ca importanta, o constiinta patata si
sentimentul vinovatiei.

Toate aceste trairi pot provoca perturbatii serioase ale

sistemului nervos.

Simptomele cele mai frecvente ale oboselii sistemului

nervos sunt:

A. Dureri de cap (migrene), ameteli, greturi, tulburari

gastrice sau intestinale.

B. Dureri de inima, cresterea tensiunii arteriale.

C. Tulburari functionale ale rinichilor si a vezicii.

D. Dificultati in viata sexuala.

E. O sensibilitate excesiva la zgomot, dureri de spate, o

slabiciune generala, tremuraturi, o transpiratie anormala,
pete rosietice pe piele, senzatii de frig la maini si la picioare,
spasme ale muschilor capului sau a fetei.

F. Un somn agitat, tendinta de a plange usor sau

dimpotriva de a rade nemotivat, iritabilitatea, sentiment de
neliniste, o scadere a capacitatii de concentrare si a
memoriei.

Evident ca nu in fiecare caz de oboseala a sistemului

nervos apar toate aceste simptome; dar este suficient sa
apara numai unele dintre ele pentru a se pierde buna
dispozitie. Trebuie atunci sa cautam sa gasim mijlocul cel
mai eficace pentru a ajunge cat mai curand la o relaxare si la
o eliberare a tensiunii acumulate in sistemul nostru nervos.

Exista o serie de metode de acest fel,

adevarate tratamente terapeutice. Iata cateva dintre ele:

A. Odihna, somnul, o viata rationala, bai, plimbari in aer

liber, o buna higiena a pielii, gimnastica, exercitii de
respiratie.
 B. O alimentatie bogata si echilibrata.

C. Restrangerea folosirii (o folosire moderata) a

excitantelor si somniferelor.

In cazul restrans al acestei brosuri nu putem spune mai

multe despre fiecare tratament in parte. Ne vom margini sa
dam doua serii de sfaturi pentru imbunatatirea sanatatii
dumneavoastra.

A. Sfaturi pentru orele de insomnie

Mai intai de toate, inainte de a merge la culcare trebuie sa

ne eliberam de tot ceea ce ne-a tulburat in timpul zilei si sa-i
incredintam Domnului grijile si nelinistile noastre.
Obisnuiti-va sa va faceti seara pe langa toaleta trupeasca si o
toaleta spirituala. Lepadati la marginea patului nu numai
papucii, ci si iritarile, starile de agitatie sau parerile de rau.
Nu vom reusi sa facem asta, decat daca ne vom indrepta
privirile inspre Dumnezeu. Daca nu reusiti sa adormiti,
goliti-va inima inaintea Domnului spunandu-I tot ce va
apasa. Rugati-L sa va despovareze prin iertare, cereti-I o
inima noua si plina de iubire fdata de toti cei care v-au ranit
intr-un fel sau altul. Cereti-I sa va calauzeasca in problemele
mari si mici ale vietii. Daca, prin credinta in Domnul Isus, il
vedeti pe Dumnezeu ca pe Tatal dumneavoastra, atunci fiti
sigur ca Lui ii pasa de ceea ce se intampla cu copiii Sai. De la
El se coboara si mangaierea si linistea de care aveti nevoie
pentru a adormi.

Daca vi se intampla sa va treziti in timpul noptii si cu

toate eforturile, nu mai reusiti sa adormiti, tineti minte ca
somnul este o stare de odina in care nu se intra prin eforturi
sau prin enervare. Folositi timpul de veghe pentru a medita
asupra Cuvantului lui Dumnezeu (Psalm 119: 148).
Verificati-va daca ati adus inaintea Domnului cu pocainta
toate greselile dumneavoastra. Verificati-va strafundul
mintii si inimii si dati afara orice forme de resentimente (i-
ati iertat oare cu adevarat pe toti aceia care v-au gresit?).
Intretineti-va un duh linistit multumindu-I lui Dumnezeu
pentru toate binefacerile Lui (Psalm 92:2-3) si chiar in
situatii dificile nu uitati sa-I dati lauda (Fapte 16:25).

Daca va veti petrece asa orele de insomnie nu va

nelinistiti daca nu reusiti sa regasiti somnul. De fapt nu un
somn prelung pe toata durata noptii conteaza, ci pastrarea
unui climat de liniste in care sufletul sa se odihneasca.

In bratele Tatalui ceresc, puteti gasi in cursul noptii o

asemenea odihna incat, chiar si fara un somn continuu
dimineata va veti scula plini de viata. Aduceti-va aminte ce
binecuvantata a fost pentru Iacov noaptea nedormita
petrecuta in lupta cu Domnul langa raul Iaboc (Gen. 32:25-
30). Un mare numar de oameni au invatat cu adevarat sa se
roage abia in orele de insomnie cand, in linistea noptii, si-au
dat seama de neputinta lor si constiinta i-a adus inaintea
Domnului.

Pe de alta parte, trebuie spus ca si Diavolul cauta sa

foloseasca orele dumneavoastra de insomnie pentru a va
provoca cadere. Iata de ce, asemnea apostolului Pavel,
trebuie sa ne aratam servi ai Domnului si in ceasurile de
veghe, adica tocmai in acele nopti de insomnie (2
Corinteni 6:5).

B. Exercitiul rasului

Prezentam acum un mijloc (o metoda) de relaxare a

sistemului nervos care s-a dovedit, cel putin pentru mine,
surprinzator de eficace.

In fata tuturor solicitarilor si tensiunilor care ne imping

inspre oboseala nervoasa se pune o intrebare: nu dispune
oare organismul nosru, in structura sa, un dispozitiv care sa
produca diminuarea sistemului nervos in mod automat fara
eforturi si mijloace exterioare specifice? Nu esixsta in noi,
prin creatie, un mod instinctiv de a ne apara impotriva
tensiunilor nervoase din timpul zilei, asa cum in timpul
noptii avem somnul? Mergand pe urmele acestei intrebari s-
a observat ca nivelul de tensiune al sistemului nervos
autonom este uimitor de dependent de starea noastra
sufleteasca. Gandurile negre, tristetea, nelinistea, ura,
amaraciunea, produc o crispare automata a nervilor. De
indata ce aceste trairi sunt inlocuite de o stare sufleteasca
de bucurie si multumire tensiunea nervilor inceteaza si
crisparea lor dispare.

Concluzia care se desprinde firesc din aceste observatii

este ca bucuria si multumirea sunt stari indispensabile
sanatatii noastre nervoase si ca ele constituie in acelasi timp
cea mai buna metoda de relaxare a tensiunilor sistemului
nervos.

Nu putem trai fara bucurie; fiecare dintre noi simtim asta

instinctiv.
 (N.T. Asa s-a nascut cu siguranta si expresia
romaneasca haz de necaz. Numai aparent superficiala,
aceasta reactie spontana a romanilor este in esenta o
extraordinara arma de autoaparare a sistemului nervos si
de-a lungul veacurilor de bejenie si opresiune ea a devenit
o veritabila arma nationala a poporului nostru).

Oricine poate observa ca bucuria determina o secretie

salivara excesiva. Aceasta reatie reflexa se produce nu
numai atunci cand anticipam un somn bun sau cand vedem
ceva foarte placut, ci oridecate ori mintea noastra se
concentreaza asupra unui subiect placut. Atunci nervii
nostri care coordoneaza activitatea organelor interne si a
sistemului glandular se destind.

Reciproca este de asemenea valabila, salivatia inceteaza

brusc si functionarea tuturor nervilor sistemului nervos
autonom este perturbata de fiecare data cand apar tensiuni
psihologice de orice natura.

Oare n-ati observat cum in urma unor emotii ni se lipeste

limba de cerul gurii si ne dispare pofta de mancare? Aceasta
traire ne ajuta sa intelegem mai bine termeniii folositi de
David in Psalmul 32 in care descrie starea lui sub invinuirea
propriei constiinte vinovate: Cazi zi si noapte mana Ta
apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamantul
de seceta verii (v.4).

Iata deci ca secretia glandelor salivare este un bun

indicator al nivelului de tensiune din intregul sistem nervos
autonom. Si iata si metoda ideala de relaxare nervoasa.
Bucuria se dovedeste astfel a fi cel mai remarcabil remediu
tonifiant al nervilor. Este suficient sa ne creem cu buna
stiinta o stare de bucurie launtrica prin contemplarea unui
tablou frumos sau a oricarui alt spectacol care ne place, prin
ascultarea muzicii preferate sau prin petrecerea timpului
intr-un anturaj care ne place pentru a simti indata ca ne
lasa gura apa.
 Pentru ca intotdeauna o astfel de stare launtrica se
traduce in exterior prin aparitia unui suras pe fata, mie imi
place sa numesc metoda susamintita exercitiul surasului.

Surasul este semnul vizibil al relaxarii. Metoda este

simplu de practicat si insusirea ei este la indemana oricui
vrea sa incerce si are posibilitatea de ase lasa in grija lui
Dumnezeu, fixandu-se asupra lucrurilor frumoase ale vietii.
Se poate practica oricand si mai ales oricat, nefiindu-i
necesar un timp si un loc anumit ca altor exercitii de
relaxare.

Efectul asupra sistemului nervos autonom este, cel mai

adesea, foarte curand observabil. Dureri de cap, lipsa poftei
de mancare, palpitatiile si oboseala cand sunt de origine
nervoasa impreuna cu celelalte tulburari dispar de indata
ce incepem sa suradem. Tensiunea arteriala de origine
nervoasa scade, iar somnul devine mai bun. Multe din
afectiunile psiho-somatice cunoscute pot fi tratate prin
aceasta metoda. Oricine incepe sa practice sistematic
exercitiul surasului, va constata o ameliorare rapida a
starii de epuizare nervoasa. Daca cineva poate sa-si ia o
vacanta este foarte bine, dar daca in timpul acesta ii lipseste
bucuria, el nu va atinge recuperarea scontata. Dar daca
bucuria invadeaza inima, nervii incep sa se refaca, chiar
daca timpul si mediul inconjurator a ramas acelasi.
Binenteles ca cel care traieste mereu sub tensiunea
ingrijorarilor si a nesigurantei, care se tulbura si se
enerveaza mereu, care lucreaza intotdeauna sub presiune,
nu va fi in stare sa surada prea usor si nu va ajunge lesne la
relaxarea sistemului sau nervos. Dar, daca evocarea
gandurilor placute este esentiala atunci cand vrem sa
exersam surasul, dintre toti oamenii din lume, crestinul
este cel mai in masura sa procure nervilor sai relaxarea
mult dorita. Numai el poate fi multumit cu orice si poate
vedea dincolo de toate aparentele ostile mana Dumnezeului
care il iubeste si care face ca toate lucrurile sa lucreze
inspre binele celor ce-L iubesc. Numai el se poate bucura
de toate lucrurile, chiar si de cele nensemnate: de o floare,
de o pasare, caci el le priveste drept creaturi ale lui
Dumnezeu, facute pentru desfatarea lui. Si tot numai el se
poate ruga fara incetare (1 Tesal. 5:16-18).

Sa stii ca esti un copil al lui Dumnezeu, numai atat si ce

motiv serios de bucurie! In aceasta bucurie a Domnului
sta taria noastra (Neemia 8:10) caci Dumnezeu nu-si uita
copiii, ci ii calauzeste pe calea cea buna.

Bucuria crestina este superioara celorlalte forme de

bucurie oferite de lumea aceasta, fiind netrecatoare si
independenta de conditiile exterioare ale vietii. Apostolui
Pavel a experimentat si el aceasta bucurie, altfel nu ar fi
putut sa scrie: Bucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi
zic: Bucurati-va! (Filip. 4:4). Totdeauna inseamna in
toate imprejurarile. Un temperament sanguin este un fond
foarte bun pentru insusirea exercitiului surasului. Dar
chiar si sanguinul are zilele lui negre, cand este incapabil de
bucurie. Singur crestinul este totdeauna in stare sa se
bucure, caci bucuria lui este in el o roada a Duhului Sfant
care-i permite in orice timp sa-si lumineze fata cu un suras
si sa-si procure sistemului nervos o mult dorita relaxare.

Incredintati-va deci nervii dumneavoastra obositi

Domnului. Dati-I Lui si orele dumneavoastra de insomnie.

Ca medic crestin eu va spun: folositi, cu incredere in

Dumnezeu toate mijloacele naturale de intarire a sistemului
nervos. Prin bucuria pe care Cristos vrea sa v-o dea (Ioan
15:11) puneti la dispozitia nervilor dumneavoastra o noua
vigoare. Atunci veti cunoaste adevarul din cuvintele
psalmistului: El iti satura de bunatati batranetea si te face
sa intineresti iarasi ca vulturul. (Psalm 103:5)
 3.

Dinamica optiunii de
munca mentala a
studentilor (pe parcursul a
24 de ore , unei saptamini,
semestru, an).
 Cum s nvei 3 pai simpli
Pasul 1: Pregtete-te s nvei
Prima etap se refer la organizarea spaiului, timpului i
materialelor pe care trebuie s le nvei. Iat cum poti face
acest lucru:
Planificarea timpului:
Calculeaz-i realist timpul pe care l ai la dispoziie ca s
nvei. Ia n calcul faptul c momentele cele mai potrivite din
zi pentru a nva sunt dimineaa ntre orele 8 la 13 i dup-
masa de la 17 la 21. Chiar dac unii dintre voi spunei c
nvaai mai bine noaptea dect ziua, nu uitai c somnul de
noapte este mult mai odihnitor dect cel de peste zi.
mparte timpul alocat nvrii n edine de cte 50 de
minute, ntre care s existe pauze de 15 minute. Dac nu i
iei aceste pauze, vei observa c nu te mai poi concentra
dup aproximativ 90 de minute de nvare, i c
randamentul scade foarte mult.
Alterneaz ciclurile de nvare intens cu cele de recreere.
Dac nu eti foarte presat de timp, nu studia mai mult de 5
cicluri de cte 50 de minute pe zi.
ncearc s nu i programezi unele dupa altele subiecte
foarte asemntoare, cci informaiile pot s se amestece
ntre ele. Cu ct materialul este mai diversificat, cu att sunt
anse mai mici s confunzi informaiile.
Planificarea spaiului:
Aranjeaz-i spaiul de lucru astfel nct s nu existe prin
preajma ta distractori (stinge calculatorul i televizorul, d-i
telefonul pe silent, etc.). Aceti distractori sunt mult mai
atractivi n momentul n care ai de fcut o sarcin
monoton, aa c ncearc s stai deoparte de influena lor.
Asigur-te c spaiul este bine iluminat, bine aerisit, c nu
sunt zgomote deranjante (este opiunea ta dac asculi sau
 nu muzic pe fundal, dar ai grij s nu fie prea tare, ca s nu
i distrag atenia), i c poziia ta este corepsunzatoare (o
poziie prea comod te invit la visare, pe cnd una prea
incomod te obosete).
Organizarea materialului de lucru:
Rsfoiete materialul pe care l ai de parcurs i f-i o
imagine de ansamblu asupra lui. Ct este de mare? Ct este
de dificil? Dac este un material complex, mparte-l n buci
mai mici, n funcie de temele principale. Planific-i ct din
el s nvei n fiecare zi, i asigur-te c vei respecta
planificarea.
Motiveaz-te s nvei! Adevarata cheie a nvrii este
motivaia. Dac crezi c materialul este plictisitor sau c nu
i este folositor, nu te vei mobiliza suficient s nvei, i i
vei pune la treab doar memoria. De aceea este important
s gseti ceva interesant sau util la materialul de nvat,
ca s nu ai impresia c i pierzi timpul degeaba. Cu ct i
place mai mult ce nvei, cu att te vei implica mai mult n
sarcina de lucru i vei avea un randament mai mare.
Pasul 2: Asimilarea informaiei (nvarea propriuzis)
Dac i-ai mprit materialul de nvat, eti pregtit s treci
la treab. Cheia acestei etape este s i structurezi
informaia i s o prelucrezi logic. Dac memorezi mecanic
i consumi timpul ineficient, cci o mare parte din
informaie se va terge imediat!
Realizeaz o prim lectur rapid a materialului, i f-i o
list cu ntrebri referitoare la subiectul tratat. Aceste
ntrebri te ajut s fii interesat s gseti rspunsurile n
cadrul textului din faa ta.
La cea de-a doua lectur, subliniaz sau scrie pe o foaie
ideile principale ale textului, fr s dai importan detaliilor.
Dup ce ai realizat un conspect n mare, reia materialul i
analizeaz-l n profunzime. D-i timp s nelegi toate
detaliile. La conspectul iniial adug ideile secundare.
Elimin ideile irelevante i frazele de legtur.
 Implic-te ct mai mult n prelucrarea textului. Nu uita c
reinem 10% din ceea ce citim, 20% din ceea ce auzim, 30%
din ceea ce vedem, 50% din ceea ce vedem i auzim n
acelai timp, 80% din ceea ce spunem, i 90% din ceea ce
spunem i facem n acelai timp. Aa c scrie, discut, uit-
te la materialul pe care trebuie s l nvei.
Prezint cu voce tare informaiile, cu materialul n fa, i
apoi prezint informaiile fr s te uii la plan, i observ ce
ai omis.
Pasul 3: Repetiiile
ncearc mai nti s reproduci din minte materialul de
nvat, i abia apoi recitete-l.
Avnd n vedere faptul c cel mai bine se memoreaz
informaia de la nceputul i de la sfritul unui text, repet
de mai multe ori informaia din mijlocul textului.
Las-i timp informaiei s se restructureze. Nu nva chiar
n ziua examenului! Este foarte indicat s re-vezi materialul
pe care l-ai nvat seara nainte de culcare, i vei vedea c
dimineaa i-l vei aminiti mai uor.
Dac ai mprit materialul n buci mai mici, f repetiiile n
urmtoarea ordine: mai nti bucata 1, apoi bucata 2, apoi
bucile 1 i 2 mpreun. Dup o pauz repet bucata 3, apoi
1+2+3. Repeta bucata 4, apoi 2+3+4, i tot aa.
Observ care sunt bucile cele mai dificil de reinut, i
repet-le mai mult pe acestea.
Felul n care nvei depinde i de stilul tu cognitiv. Pe
blogul LucruriGratis am publicat un articol referitor metode
de nvare adaptate stilului tu cognitiv. Sper s i fie de
folos aceste informaii i iti urez spor la nvat!
 4.

Conditiile productivitatii
inalte de studiu a
studentilor (cinci conditii
dupa N.E.Vvedenskyi).

n activitile sportive oamenii caut s se extind limitele

capacitilor lor, este o lume mare de emoii generate de
succesele i eecurile, popular spectacol, un mijloc eficient
de cretere. Performan fizic - un indicator informativ,
definete un set de proprieti ale organismului i primul
spectacol al aparatului circulator i respirator. Nivelul de
performan fizic poate fi judecat n funcie de teste
speciale. Se obine n acest test ofer informaii obiective
pentru a caracteriza performanele fizice, dinamica sa n
procesul de formare sport, reabilitare, etc. Scopul acestui
studiu a fost de a evalua indicatorii de performan fizic a
elevilor din nvmntul medical. Studiile au fost efectuate
n 1371 elevii cu niveluri diferite de activitate motorie,
aptitudinile fizice i specializare sport (participarea la
sesiuni de formare n cultur fizic i cluburi sportive
implicate). Pentru a determina indicatorii performantei fizice
a fost utilizat o modificare a testului etapa Harvard (D / Dill,
1936) pentru a determina capacitatea de ncrcare care
caracterizeaz performana organismului, atunci cnd ritmul
cardiac atinge valori apropiate de 170 de batai pe 1 minut.
Performan fizic este determinat de PWC170 i estimat
la 1 kg de greutate corporal. Starea funcional a
sistemului cardiovascular, comparativ cu amploarea valorii
nivelurilor fizice de performan, care sunt mprite n cinci
grupe. n primul rnd - a inclus persoanele cu nivel scazut
de aptitudini fizice, a doua - sub medie, a treia - media, a
patra - peste medie, a cincea - mare. Sa constatat c odat
cu creterea activitii sportive de timp numrul de
persoane cu un nivel ridicat ale sistemului cardiovascular
crete n mod semnificativ. Ceteris paribus la persoanele cu
un nivel ridicat de aptitudini fizice i mai mare performan
a sistemului cardiovascular (grupuri de perfeciune sport),
oboseal n procesul de activitate de nvare are loc mai
trziu dect n cele cu un nivel sczut (grupul medical
special) i secundar (primar i pregtire medical grup la
nivel) de performan fizic.
 5.

Bazele metodice a
intrebuintarii mijloacelor
 educatiei fizice si
sportului in procesul de
studiu;
a)Orele de studiu
b)Ocuparea sinestatatoare
cu sportul in regimul
activitatii de studio si
munca.

Rolul sportului in viata noastra

Miscarea fizica actioneaza si asupra creierului. Sportul ne
ofera o viata mai sanatoasa sine pregateste creierul pentru
o batranete mai usoara. Fitness-ul are un impact aparte
asupracapacitatii de cunoastere a persoanelor in varsta.
Exercitiile stimuleaza sistemul nervos sipastreaza agilitatea
creierului. Capacitatea de memorare poate fi imbunatatita
oricand prinintermediul sportului fizic si mental.
Toata viata invatam
Corpul omului are nevoie de miscare fizica zilnic,
aproximativ 30 de minute. Daca nueste posibil, atunci macar
la doua zile trebuie sa facem sport sau alt efort fizic. La fel
seintampla si la nivelul creierului. El cere a fi provocat cu
diverse sarcini. Cand invatam seactiveaza o anumita parte a
creierului si conexiunile respective isi imbunatatesc
functiile. Dacane obisnuim creierul sa fie dinamic, el va
ajunge sa foloseasca mai putine resurse pentruaceleasi
activitati. Cand vom fi batrani mintea noastra va functiona
cu atat mai bine cu cat amfacut mai mult sport in viata. Si
gradul de inteligenta de cand eram copii
influenteazacapacitatea creierului de a lucra la batranete,
sustine Academia Americana de Neurologie.Specialistii au
constatat binefacerile sportului in randul oamenilor in
varsta si au fost surprinsi sadescopere o legatura intre
coeficientul de inteligenta al batranilor pe cand erau mici si
sanatateaplamanilor. Cei care au fost inteligenti la varsta
copilariei au plamani mai sanatosi la batranete.In timp
oamenii nu isi pierd identitatea cognitiva si drept urmare isi
pastreaza capacitatile.Cineva care nu s-a descurcat
niciodata bine la chimie cu siguranta nu isi va ameliora
acestecunostinte atunci cand va fi mai matur sau batran.
Mentine-ti creierul activ
Memoria si gandirea sunt afectate de modul in care ne
pastram vitalitatea creierului.Daca vrem sa ne mentinem
creierul in cea mai buna forma este esential ca de-a lungul
timpuluisa ne supunem unor exercitii mentale. Persoanele
care prin natura meseriei lor isi utilizeaza maimult creierul
vor fi la batranete mai active intelectual. Exercitii utile
adresate creierului pot ficonsiderate cuvintele incrucisate,
integramele, invatarea unei limbi straine, sahul,
memorareaunor cursuri, contactul cu cifrele (calcule,
sudoku) si multe altele. Toate aceste sfaturi e bine sale
punem in practica timpuriu, in mod constant. Nu trebuie sa
asteptam pensionarea ca sainvatam lucruri noi si sa ne
ingrijim de sanatatea creierului nostru. Bineinteles ca
sportul arerolul sau semnificativ asupra formei mentale. La
fel de mult conteaza si alimentatia. Cercetatoriide la
Universitatea din Florida
(SUA) considera ca exercitiile pentru creier vor avea
efectesesizabile chiar si dupa ani de zile din momentul
efectuarii acestora.