Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noiuni generale
Metoda transparentizrii permite de a obine preparate, ale cror esuturi, datorit unei prelucrri
speciale, devin transparente, astfel nct se fac vizibile oasele sau vasele, canalele etc., umplute
n prealabil.
Actualmente n anatomie se folosete pe larg metoda cercetrii macro-microscopice, care const
n disecarea minuioas a obiectului de studiat (muchi, vase, nervi etc.) sau n colorarea total a
preparatelor cu albastru de metilen, reactivul Schiff sau cu alte substane colorante, ceea ce
permite evidenierea T elementelor ganglionilor nervilor, plexurilor nervoase situate n grosimea
organelor cavitare, formaiunilor capsulo-ligamentare ale articulaiilor, periostului oaselor i
fasciilor; aceast metod este util i pentru evidenierea vaselor sangvine i limfatice i a
ganglionilor respectivi pe traiectul acestora.
Metodele enumerate constau n mprirea ntregului n pri, adic sunt metode analitice. Ele
pot fi realizate numai pe cadavre, din care se separ anumite organe i pri. Anatomia se
studiaz pentru a cunoate structura omului viu i nu a cadavrului. Multe organe ocup n
cadavru alt poziie, au alt form dect la omul viu. Deacea un ajutor foarte mare n studierea
anatomiei pe omul viu ni-l d metoda radioscopiei. Cu ajutorul razelor Rntgen, reuim s
vedem n stare dinamic, n funcie, nu numai oasele i articulaiile, ci i plmnii, inima, vasele
mari, iar dup o mic pregtire stomacul, intestinele, vezica biliar, etc. Putem obine i
clieele (radiografia) acestor organe, explorate pe straturi (tomografia). Pentru studierea
proceselor creterii scheletului osos, dinilor i altor organe, se aplic metoda autoradiografic,
n care se folosesc izotopii radioactivi. Metoda radiologic este una din primele modaliti de
studiere a anatomiei umane pe organismul viu. Aceluiai scop servete i metoda endoscopic explorarea intravital a diferitor organe cu ajutorul unor sisteme optice speciale, de exemplu a
laringelui (laringoscopia), a bronhiilor (bronchoscopia), a stomacului (gastroscopia), a
intestinului rect (rectoscopia), a vezicii urinare (citoscopia), a organelor cavitii peritoneale
(laparoscopia) etc.
Pentru a rezolva diferite chestiuni din domeniul anatomiei funcionale, deseori se folosete
metoda experimental.
Fibra nervoasa care stimuleaza muschiul scheletic se numeste fibra motoare (eferenta);
Fibrele care activeaza glandele si muschii netezi sunt considerate tot fibre motoare, desi
ele ar trebui denumite fibre efectoare viscerale.
Nervii spinali si cranieni contin patru tipuri de fibre nervoase: aferente somatice, aferente
viscerale, eferente somatice si eferente viscerale. Din sistemul nervos central pornesc 31 de
perechi de nervi rahidieni (spinali) care isi au originea in maduva spinarii si 12 perechi de nervi
cranieni care isi au originea in encefal. Separat de aceste perechi de nervi somatici exista si nervi
vegetativi continand fibre viscero-senzitive si viscero-motoare.
De la cele 2 radacini (anterioara si posteriara) porneste trunchiul, care se desface apoi in doua
ramuri terminale, de asemeni mixte - ramura anterioara si posterioara; emite si ramuri
comunicante si meningeale.
Ganglioni limfatici
Ci de circulaie nonvasculare
La confluierea vaselor limfatice se formeaz cisterna limfatic(chilului): Vasele care aduc limfa
spre cisterne poart numele de vase aferente (2-5), cele care pleac de la cisterne sunt vase de la
cisterne sunt vase eferente (1-2).
Sistemul limfatic este alctuit din limfonoduri ce formeaz limfocentrii, din vase i conducte
limfatice, limfonoduli hemali, splin, tonsile (amigdale), timus i bursa lui Fabricius.
Limfonodul este ovoid, capsulat i intercalat pe traiectul vaselor limfatice. Vasele ce
conduc limfa spre limfonod sunt vase aferente, ptrunznd n acesta prin mai multe
puncte, iar vasele ce preiau limfa de la limfonod sunt vase eferente, ieind prin hilul
limfonodului.
Vasele limfatice au pereii transpareni, prevzui cu valvule, prin ele circul limfa (sora
palid a sngelui).
Limfa conine plasm interstiial mbogit cu limfocite.
Din spaiul interstiial, vasele aferente preiau lichidul interstiial ce reprezint limfa
primar, care se filtreaz prin limfonod nglobnd limfocite, apoi prin vasele eferente
ajunge n canalele limfatice, iar n cele din urm prin canalul toracic trece n circulaia
venoas prin vena cav cranial.
Canalele limfatice sunt reprezentate de cisterna chilului, conductul toracic, conductul
limfatic drept i trunchiul traheal.
Cisterna chilului numit i cisterna lui Pecquet, este un conduct limfatic dilatat, plasat
sublombar, n dreptul vertebrelor LII-LIV, dorsal de vena cav caudal i dorsal puin
spre dreapta de aorta abdominal, rezult din confluarea trunchiurilor limfatice lombare
i viscerale care aduc limfa de la membrele pelvine, pereii cavitii abdominale i
viscerele din cavitatea abdomino-pelvin.
Cisterna chilului se vars n ductul toracic.
1. Ductul toracic i are originea n cisterna chilului, traverseaz diafragma prin ostiul
aortic, dorsal de aort, ajunge n cavitatea toracic i se plaseaz apoi la dreapta aortei,
alturi de vena azigos dreapt, trece dorsal de cord unde se bifurc, ca apoi dup un
traiect scurt s devin din nou unic, iar la stnga traheei se dilat i se vars n vena cav
cranial sau la terminaia trunchiului bijugular.
Colecteaz limfa din regiunea toracelui, de la membrul stng i partea stng a
capului i gtului.
2. Conductul limfatic drept rezult din confluarea trunchiului jugular drept i a vaselor
eferente ale limfonodurilor cervicale profunde i mediastinale craniale, vrsndu-se n vena cav
cranial sau n vena brahiocefalic.
Colecteaz limfa de la membrul toracic drept, jumtatea dreapt a capului i
gtului.
3. Trunchiul traheal sau jugular rezult din confluarea vaselor eferente ale limfocentrelor
retrofaringiene, nsoete bilateral traheea i de vars n conductul limfatic drept sau n
conductul toracic.
Colecteaz limfa de la cap i gt.
Limfonodulii hemali mici, plasai de-a lungul aortei abdominale, conin snge, nu
au vase aferente, iar vasele eferente se vars n vasele sanguine i sunt prezeni
doar la rumegtoare i suine.
Ganglionii limfatici sunt sedii de filtrare cu rol deosebit de important in apararea organismului
impotriva agentilor patogeni. Au forma alungita cu o margine convexa pe unde patrund vasele
limfatice si o margine concava, pe unde patrund arterele si nervii si ies venele si vasele,
denumita- hil
Sunt localizati in intregul organism, pe vasele limfatice: in axila, regiunea inghinala, cervicala, in
torace si abdomen(cei mai numerosi) cu precadere la nivelul mezenterului.
1.La exterior- o capsula alcatuita din tesut conjunctiv, care trimite septuri ce
compartimenteaza incomplet organul
2. Zona periferica/Corticala- limfocite T , celule reticulate, celule prezentatoare de antigen,
macrofahe, sinusuri subcapsulare, foliculi limfoizi si sinusiri intermediare. Zona corticala
e divizata in externa si interna
3. Zona intermediara/Paracorticala- limfpcite T
4. Zona centrala /Medulara cordoane medulare si sinusuri medulare(separa cordoanele)
frontoparietooccipitale, inervaia i
3. Toate vasele in regiunea dat sunt unite prin multiple anastomoze intra-i extrasistemice,
vascularizarea fiind atat din artera carotida extern (aa. temporales superficiales si aa.
occipitale), cat i din artera carotid intern (aa. supratrochleares i aa. supraorbitales).
4. Adventiia vaselor este concrescut cu septurile de esut conjunctiv ce pornesc de la piele
spre galea aponevrotic. Datorit acestui fapt, in caz de leziuni, vasele nu se colabeaz ,
prezentand un pericol de hemoragii masive.
Primul ajutor in stoparea provizorie a hemoragiilor este in presarea digital a vasului de os.
1.
2.
3.
4.
In cazul unei otite medii supurate, puroiul poate ptrunde in celulele mastoidiene cu apariia
mastoiditei purulente, ce necesit intervenie chirurgical de urgen trepanaia apofizei
mastoidiene (antrotomie).
Daca divizm apofiza mastoidian in patru cadrane, atunci trepanaia ei, in caz de necesitate se,
efectueaz in cadranul anterior superior, unde, la adancimea de 1,5 2,5 cm se ptrunde in
antrumul mastoidian. In cadranul posterior superior se proiecteaz fosa cranian medie (tegmen
timpani), in cel posterior inferior sinusul sigmoid i in cel anterior inferior la o adancime de
1,5 2 cm, trece canalul nervului facial.(poriunea lui vertical)
Deci, in cazul trepanaiei apofizei mastoidiene, este pericolul lezrii sinusului sigmoid,
canalului nervului facial, peretele osos al fosei craniene medii, din care cauz trepanaia se
grosimea durei mater, sunt in diametru si au aspect de sinus- sinus sphenoparietalis, care se
dreneaza in sinus cavernos. La nivelul foramen ovale sispinosum comunica cu plexul
pterigoideus. Pe craniu prin intermediul punctelor de reper si a unor linii conventionale poate fi
determinata proiectia a meningea media pe craniu.