TEMA 3.

REGLAREA CIRCULATIEI,
DEBITULUI CARDIAC SI CONTROLUL
PRESIUNII ARTERIALE.

TEMA 3. REGLAREA CIRCULATIEI, DEBITULUI

CARDIAC SI CONTROLUL PRESIUNII ARTERIALE.

3.1Presiunea sangvin. Presiunea sistolica si diastolica, valorile normale. Presiunea

arteriala medie. Metodele de studiere si inregistrare a presiunii arteriale. Undele
respiratorii si undele "vasomotorii" ale presiunii arteriale. Metoda auscultatorie de
determinare a presiunii arteriale.
3.2 Reglarea circulatiei pe cale nervoasa. Rolul sistemului nervos in controlul rapid
al presiunii arteriale Mecanisme reflexe pentru meninerea presiunii arteriale
normale. Rspunsul sistemului nervos central la ischemie. Caracteristici speciale
ale controlului nervos al presiunii arteriale.
3.3 Rolul dominant al rinichiului in reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si
in hipertensiune: sistemul integral pentru controlul presiunii. Sistemul renovascular pentru reglarea presiunii arteriale. Sistemul renina-angiotensina: rolul sau
in controlul presiunii arteriale si in hipertensiune.
3.4 Debitul cardiac, intoarcerea venoasa si reglarea acestora. Valorile normale ale
debitului cardiac in repaus si in perioada de activitate. Controlul debitului cardiac:
mecanismului cardiac Frank-Starling (mecanismul heterometric) si mecanismul
homeometric. Hipertrofia cardiaca. Cresteri si scaderi patologice ale debitului
cardiac.

Tema 3. Reglarea circulatiei, debitului

cardiac si controlul presiunii arteriale.

3.1Presiunea sangvin. Presiunea sistolica si diastolica, valorile normale. Presiunea

arteriala medie. Metodele de studiere si inregistrare a presiunii arteriale. Undele
respiratorii si undele "vasomotorii" ale presiunii arteriale. Metoda auscultatorie de
determinare a presiunii arteriale.
3.2 Reglarea circulatiei pe cale nervoasa. Rolul sistemului nervos in controlul rapid
al presiunii arteriale Mecanisme reflexe pentru meninerea presiunii arteriale
normale. Rspunsul sistemului nervos central la ischemie. Caracteristici speciale
ale controlului nervos al presiunii arteriale.
3.3 Rolul dominant al rinichiului in reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si
in hipertensiune: sistemul integral pentru controlul presiunii. Sistemul renovascular pentru reglarea presiunii arteriale. Sistemul renina-angiotensina: rolul sau
in controlul presiunii arteriale si in hipertensiune.
3.4 Debitul cardiac, intoarcerea venoasa si reglarea acestora. Valorile normale ale
debitului cardiac in repaus si in perioada de activitate. Controlul debitului cardiac:
mecanismului cardiac Frank-Starling (mecanismul heterometric) si mecanismul
homeometric. Hipertrofia cardiaca. Cresteri si scaderi patologice ale debitului
cardiac.

Scipione Riva-Rocci
From Wikipedia, the free encyclopedia
Scipione Riva-Rocci (7 August 1863 in Almese, Piedmont 15 March 1937 in Rapallo) was an
Italian internist and pediatrician who was a native of Almese.
He earned his medical degree in 1888 from the University of Turin, and from 1900 until 1928 was director of the
hospital in Varese.
He is credited with developing an easy-to-use version of the sphygmomanometer. His original sphygmomanometer
consisted of every-day objects that included an inkwell, some copper pipe,bicycle inner tubing and a quantity
of mercury. Neurosurgeon Harvey Cushing (1869-1939) improved his device, and played a major role in bringing
Riva-Rocci's mercury sphygmomanometer to the attention of physicians world-wide. Riva-Rocci's initials RR are
used to indicate blood pressure measured with his technique.
He made significant contributions in pulmonary and respiratory medicine, in particular, his involvement in research
of pulmonary tuberculosis. As a young doctor, he assisted Carlo Forlanini (1847-1918) with the process of
"iatrogenic pneumothorax" for treatment of pulmonary tuberculosis.

 Nikolai Sergeyevich
Korotkov (also romaniz
ed Korotkoff; Russian:

) (26
February [O.S. 14
February] 1874 14
March 1920) was
a Russian surgeon, a
pioneer of 20th
century vascular
surgery, and the
inventor of auscultatory
technique for blood
pressure measurement.

3.1Presiunea sangvin. Presiunea sistolica si diastolica, valorile normale.

Presiunea arteriala medie. Metodele de studiere si inregistrare a presiunii
arteriale. Undele respiratorii si undele "vasomotorii" ale presiunii arteriale.
Metoda auscultatorie de determinare a presiunii arteriale.

3.2 Reglarea circulatiei pe cale nervoasa.

Rolul sistemului nervos in controlul rapid al
presiunii arteriale
Mecanisme reflexe pentru meninerea
presiunii arteriale normale.
Rspunsul sistemului nervos central la
ischemie.
Caracteristici speciale ale controlului nervos al
presiunii arteriale.

 Hipotalamusul
portiunea posterolaterala excitatia
Portiunea anterioara - excitatie
usoara/inhibitie usoara

Cortexul cerebral

Cortex motor
Lobul temporal anterior
Ariile orbitale ale cortexului frontal
Portiunea anterioara a girusului
cingulat
Amigdala
Septul
Hipocampul
REGIUNILE BAZALE ALE CREERULUI

Norepinefrina
Medulosuprarenala
Sistemul simpatic vasodilatator
epinefrina receptorii beta
adrenergici

Lipotemia de natura emotionala

sincopa vasovagala
Reactie vasodilatatoare - tulburari emotionale
Inhibitia vasoconstrictie; vasodilatatia
musculara + activarea centrului vagal inhiba
activitatea cordului REDUCEREA FLUXULUI
SANGUIN CEREBRAL sincopa vasovagala.
Discomfort emotional la nivel de cortex >
centrul vasodilatator al hipotalamusul anterior
>nervul vag> cord > nerv vasodilatatori
simpatici

Rolul sistemului nervos in controlul

rapid al PA
Vasoconstrictia majoritatii arteriolelor din
circulatia sistemica
Vasoconstricta intensa predominant la nivelul
venelor
Stimularea cordului direct de SNA cu amplificarea
suplimentara a functiei de pompa (frecventa +
forta de contractie) un volum dublu de sange

Proces realizat in cca 5-10 s

Pe cand reducerea presiunei (inhibitia) 40s

Alti factori care determina cresterea TA

Efortul fizic ariile motorii FRA centrii
vasoconstrictori si cardioacceleratori
VASODILATATIE PERIFERICA locala + frecventa si forta
de contractie a corului
Presiun art creste cu 30-40 %
Tot aceeasi cale in frica, nelineste (reactia de alarma)
importan factor din zilele noastre care duce la
majorarea valorilor TA dublu respectiv si tratamentul
va fi unul simptomatic doar daca administram tab.

Mecanismele reflexe de mentinere a

TA feed back negativ
Sistemul baroreceptor pu
ctrl PA reflexele
baroreceptoare SISTEM
TAMPON PENTRU
PRESIUNE:
Receptori de intindere /
presoreceptori
Importanta majora pu
modificarea pozitiei corpului
Care situatii ar duce la
modidicare PA si reflexele
respective tre sa se includa?

Tractul solitar

Co2
ACIDUL LACTIC

 3.3 Rolul dominant al rinichiului in reglarea pe

termen lung a tensiunii arteriale si in
hipertensiune: sistemul integral pentru
controlul presiunii.
Sistemul reno-vascular pentru reglarea
presiunii arteriale.
Sistemul renina-angiotensina: rolul sau in
controlul presiunii arteriale si in
hipertensiune.

 SNC reglarea rapida a PA prin care

mecanisme de baza?
prin modificarea rezistentei si a capacitatii de
pompa a inimii
Reglarea pe parcursul saptamani luni
homeostazia volumului lichidian al
organsimului echilibru dintre aportul si
eliminarea apei

Tiparul bea apa de mare creste volumul sanguin creste presiunea arteriala -rinchii
incep sa secrete mai mult urina si invers