CURS 1

Apa totala reprezinta 50-60% din greutatea corpului. Ea depinde de varsta, sex,
gradul de apozitate.
Pe masura ce inaintam in varsta, cantitatea de apa scade. Scade si masa tesutului
muscular, creste masa tesutului adipos si scade capacitatea de reglare al bilantului
Na-apa.
calculul apei: TBW=0.6 x greutatea corporala (barbati), TBW=0.5 x greutatea
corporala (femei)
apa intracelulara: 0.4 x greutatea corporala
apa extracelulara: 0.2 x greutatea corporala
Compartimentele lichidiene ale organismului
compartiment extracelular: 1/3. Este impartit in 3 compartimente: lichidul
interstitial (3/4), plasma (1/4), transcelular.
compartiment intracelular: 2/3. Caracteristici: contine apa diferitelor structuri
celulare si subcelulare. Compozitia dominanta ionica este reprezentata de ionii de K
si Mg. Prezinta schimburi permanente cu compartimentele extracelulare
transmembranare.
compartimentul extracelular - caracteristici: reprezinta apa din afara sectorului
celular. Constituie un mediu constant optim pentru functionalitatea celulara. Este
distribuit in subcompartimentele plasmatic, interstitial, transcelular dar si in
structura oaselor, tesuturilor conjunctive semidure (cartilaginos si fibros).
Compozitia ionica este bogata in Na, Ca, Cl, bicarbonati.
Subcompartimentul interstitial
reprezentat de lichidele spatiilor interstitiale dintre endoteliile capilare si
membranele celulare.
prin intermediul lui se face legatura intre diferite compartimente fibrice
prin lichidul interstitial trec in cadrul schimburilor dintre celule si sange, gazele
respiratorii, substantele nutritive, mesager celular, produsi de catabolism.
compozitia acestui compartiment este asemanatoare tuturor lichidelor extracelulare
cu observatia ca detine o concentratie mai mica in proteine decat cea plasmatica.
limfa constituie parte a lichidului interstitial si are rolul de a realiza returnarea
porteinelor si excesul de lichid interstitial in circulatie
Subcompartimentul plasmatic
este sistemul de legatura intre mediul extern si intern propriu-zis, compozitia ionica
dominanta este asigurata de Na, Ca, K.
detine o concentratie mare de proteine (6-8 g/dl).

Subcompartimentul transcelular
este reprezentat de lichidele schimburilor celulare si secretiile lor. Aici sunt incluse
si secretiile digestive (gastrica, intestinala, pancreatica), LCR, umoarea apoasa,
lichidul sinovial, seminal, endolimfa cohleara, urina, secretiile glandelor sudoripare,
secretiile glandelor, lichidele seroase (pleural, pericardic, peritoneal).
volumul si compozitia acestor lichide variaza in functie de origine, rata secretiei
acestora.
In organism exista permanent un echilibru hidric termen pe care il definim prin i
zohidrie. Volumul apei totale din organism este mentinut in limite relativ constante print
r-un echilibru dinamic. Volumu de apa vehiculant pe 24h este de ~2,5l, aportul fiind rea
lizat prin apa, alimente, productie proprie (apa metabolica) iar eliminarea asigurata prin
urina (60%), materii fecale, transpiratie si pe cale pulmonara (perspiratie insensibila).
Reglarea pierderilor de apa
este foarte importanta pentru a se preveni dezechilibrele hidrice
cele 2 dezechilibre hidrice sunt deshidratarea si hiperhidratarea.
semne de deshidratare: tahicardie, diureza (scaderea cantitatii de urina eliminata la
24h), mucoasa uscata, pierderea constientei, scaderea tonicitatii globului ocular.
cauze ale deshidratarii: diaree, varsaturi, febra, hiperventilatie, arsuri intinse,
hemoragii severe.
Mentinerea echilibrului hidric in organism se realizeaza prin control hormonal. Participa
3 hormoni: ADH (secretat de neurohipofiza), aldosteron (hormon al corticosuprarenalei
), ANP (hormonul natriuretic atrial, este secretat de celulele miocardice atriale).
Volemia (volumul sanguin total)
volumul sanguit total reprezinta ansamblul volumului plasmatic si al volumului
globular (volumul elementelor figurate ale sangelui).
volumul globular reprezinta 45% (~2000 ml) si volumul plasmatic 55% (~3000 ml)
volemia reprezinta 7-8% din greutatea corpului si/sau 3+0,5l/metru patrat supraf.
corporala
volemia variaza in functie varsta, sex, stare fiziologica, efort fizic, conditii externe,

modificari de postura
varsta: nou nascut (80-100 ml/kg corp), adult (78 ml/kg corp), varstnic (<78 ml/kg
corp)
sex: volemia la barbati > volemia la femei. Barbatii au masa musculara superioara
fata de femei, astfel consumul de oxigen este mai mare, etritropoieza este mai mare.
starea fiziologica: sarcina determina o crestere a volemiei prin retentie de apa si sare
(retentie hidrosalina)
efortul fizic: la persoanele neantrenate, volemia este mai mica cu 10% datorita

extravazarii de lichide in spatiul interstitial. La antrenati, volemia este mai mare

(100 ml/kg corp) datorita mobilizarii eficiente de sange din depozite.
conditii externe: la altitudine volemia creste, se declanseaza poliglobulia ca reactie
la conditiile diferite de oxigenare. Temperatura crescuta determina scaderea
volemiei, secundar procesului de deshidratare prin transpiratie.
modificarile de postura: in ortostatism prelungit (peste 30 min) scade volemia cu
~15% prin extravazare lichidiana la nivelul membrelor inferioare.
CITEMICA - volum de elemente figurate
NORMOVOLEMIE NORMOCITEMICA (fiziologic) - volemie normala cu volum nor
mal de elemente figurate
NORMOVOLEMIE OLIGOCITEMICA (intalnita in anemii) - volemie normala cu volu
m scazut de elemente figurate
NORMOVOLEMIE POLICITEMICA (fiziologica-la altitudine; patologica-policitemie
vera) - volemie normala cu volum crescut de elemente figurate
HIPOVOLEMIE NORMOCITEMICA (hemoragii acute) - volemie scazuta cu volum n
ormal de elemente figurate
HIPOVOLEMIE OLIGOCITEMICA (anemii severe) - volemie scazuta cu volum scazu
t de elemente figurate
HIPOVOLEMIE POLICITEMICA (varsaturi, diaree, plasmoragii) - volemie scazuta cu
volum crescut de elemente figurate
HIPERVOLEMIE NORMOCITEMICA (fiziologica-gravide) - volemie crescuta cu vol
um normal de elemente figurate
HIPERVOLEMIE OLIGOCITEMICA (hiperhidratare extraceulara) - volemie crescuta
cu volum scazut de elemente figurate
HIPERVOLEMIE POLICITEMICA (insuficienta respiratorie) - volemie crescuta cu vol
um crescut de elemente figurate
Volemia determina variatii de flux (debit) sanguin in diferite situatii circumstantiale. (po
za-tabel).
Depozitele sanguine: ficat, splina, plex venos subpapilar dermic, sangele din mica circul
atie. Depozitele sanguine reprezinta rezerva sanguina functionala si contribuie alaturi de
volumul circulant la volumul sanguin total
Particularitatile depozitelor sanguine:
venele si capilarele detin o distensibilitate mare ce permite acumularea unui volum
mare de sange fara crestere presionala. Aceste vase detin sfinctere pre si
postcapilare care au rolul de a regla circulatia sangelui in aceste depozite.

 viteza de circulatie a sangelui in depozite este de 8-10x mai mica decat cea
sistemica ("volum stagnant").
sangele din depozite este un sange cu un volum globular mare (policitemic)