SISTEMUL EXCRETOR Procesele catabolice desfasurate la nivel celular dau nastere, pe lnga energie, la produsi reziduali: CO2 uree,

acid uric, H2O, amoniac etc. Acestia se elimina partial prin plamni (CO2 si o cantitate de apa) s'iprin piele (apa si substante minerale). Cea mai mare parte a produsilor reziduali se elimina sub forma de urina, prin rinichi, ceea ce constituie procesul de excretie renala. Formatiunile anatomice care conthbuie la producerea si eliminarea urinei formeaza sistemul excretor. Sistemul excretor este constituit din rinichi si caile urinare.Rinichii sunt situati retroperitoneal, n lojele renale.Pe marginea mediala a rinichilor se afla sinusul si hilul renal, care adapostesc pediculul renal. Pediculul renal este format din caile excretoare, vase sangvine si fibre nervoase. La exterior rinichiul este nvelit n capsula renala fibroasa. Parenchimul renal este constituit din doua zone: medulara si corticala, care se ntrepatrund. Zona medulara este formata din 7-14 piramide renale Malpighi, ale caror vrfuri, papilele renale, sunt ndreptate spresinusul renal. Piramidele renale cuprind tuburile urinifere ale nefronilor si tuburile colectoare. Medulara piramidelor se prelungeste n corticala sub forma piramidelor Ferrein, care constituie lobulii renali. Zona cortical cuprinde glomemli si tuburi urinifere ale nefronilor. 0 piramida renala mpreuna cu lobulii renali si corticala corespunzatoare acesteia formeaza un lob renal. Nefronul. Unitatea morfofunctionala a rinichiului este nefronul. Cei doi rinichi cuprind aproximativ 2.600.000 de nefroni. Un nefron este constituit din corpusculul Malpighi si tubul urinifer. a) Corpusculul renal Malpighi cuprinde capsula Bowmann si glomerulul renal. Capsula Bowmann are forma de cupa, cu peretele din doua foite: viscerala, care adera la glomerul, si parietala, care se continua cu tubul urinifer. Glomerulul renal este format dintr-un ghem de 25-50 de vase capilare pe traiect arterial. n corpusculul renal are loc filtrarea plasmei sangvine, proces favorizat att de structura perforata a endoteliului capilar si a foitei viscerale a capsulei, ct si de calitatile filtrante ale membranei bazale a b) Tubul unnifer cuprinde trei segmente: tubul contort proximal este alcatuit dintr-un epiteliu cilindric cu bordura n perie; ansa Henle, de forma literei U", este formata din epiteliu turtit; ansele nefronilor juxtamedulari patrund n piramide pna aproape de vrful papilei, spre deosebire de cei cu glomeruli n corticala externa ale caror anse patrund numai n medulara externa; tubul contort dlstal, la contactul cu arteriola aferenta formeaza aparatu uxtaglomerular, cu rol n reglarea presiunii arteriale. Se deschide n canalul colector care se termina n papila renala.

CAILE URINARE Urina formata este eliminata prin caile urinare: calice, pelvis renal, uretere, vezica urinara si uretra. a) Calicele mici sunt formatiuni membranoase, situate n jurul uneia sau mai multor papile renale. b) Calicele mari(2-3) rezulta prin unirea celor 6-12 calice mici. c) Pelvisul renal, n forma de plnie, este captusit cu epiteliu de tranzitie. d) Ureterele sunt conducte musculo-membranoase captusite la interior de uroteliu. Ele iau nastere din pelvisurile renale si se deschid n vezica urinara. e) Vezica urinara este un organ cavitar cu o capacitate fiziologica de 300350 ml. Este situata n loja vezicala din pelvis. Peretele vezical prezinta trei paturi musculare netede si este captusit la interior de uroteliu. La locul de origine a uretrei se afla sfincterele vezicale: sfincterul vezical intern (neted) si sfincterul vezical extern (striat). Inervatia vegetativa a vezicii urinare este realizata de fibrele simpatice din plexul hipogastric si fibrele parasimpatice apartinnd parasimpaticului sacrat. f) Uretra este, la barbat, organul comun sistemelor excretor si genital. FIZIOLOGIA EXCRETIEI Functia esentiala a sistemului excretor este mentinerea constanta a proprietatilor fizice si a compozitiei chimice a mediului intern. Menfinerea homeostaziei presupune realizarea urmatoarelor procese: eliminarea substantelor toxice si a celor inutile, sub forma de urina, mentinerea constanta a pH-ului sangvin si a presiunii osmotice, secretia de renina. MICTIUNE Mictiunea este procesul de eliminare a urinei. Din canalele colectoare, urina trece n calice, apoi n bazinet si uretere. Transportul urinei prin uretere se desfasoara prin miscari peristaltice. Peristaltismul este influentat de SNV. Simpaticul inhiba motilitatea ureterelor, iar parasimpaticul o accentueaza. La locul de varsare n vezica urinara se afla cte o valva. Rinichii Aportul permanent de apa este esential pentru supravietuire. Apa este preluata zi de zi din bauturi si alimente. Un lucru important este si eliminarea excesului de apa din organism. Aceasta se realizeaza prin

producerea urinei, un lichid compus din apa si substante nefolositoare, creat de rinichi. Urina si vezica Urina este separata de celelalte resturi ale organismului, materiile fecale. Acestea din urma sunt ramasite ale digestiei care ajung la capatul tubului digestiv, intestinul, unde sunt depozitate pentru o vreme. n final, acestea sunt eliminate sub forma unei mase semisolide de culoare maronie. Urina este formata prin filtrarea sngelui. n timp ce sngele circula prin organism, preia excesul de apa si substantele chimice nefolositoare. Cnd sngele ajunge n rinichi, acestia ndeparteaza excesul de apa si toxinele pentru a forma urina. Un corp uman de greutate medie produce 1-1,5 litri de urina zilnic. Urina este produsa aproape continuu, nsa mai lent noaptea dect ziua. Aceasta se scurge n uretere, niste tuburi musculare subtiri, cu o lungime de 25 cm. De la fiecare rinichi porneste o uretera, care transporta urina ntr-o punga de depozitare, situata n partea inferioara a abdomenului, numita vezica. Vezica poate nmagazina 700 ml sau mai multa urina. nsa, cnd aceasta se umple pe jumatate, senzorii din peretii sai atentioneaza ca trebuie golita, prin urinare. n acest proces, muschii din jurul tubului de scurgere a urinei, uretra, se relaxeaza. Ceilalti muschi, ai vezicii, o micsoreaza pe aceasta. Urina este mpinsa n afara si este eliminata de uretra.

Structura microscopic a rinichiului

Schema structurii microscopice a rinichiului.

Strucura fin renal const dintr-un sistem tubular foarte bine difereniat, i o alimentare specific cu snge a organului. Sistemul tubular ne arat c deja n stadiul embrionar, apare o difereniere a dou elemente: Nephronul i aa numitul tubul colector principal, cele dou elemente alctuiesc unitatea de baz funcional a rinichiului, de aceea frecvent prin termenul de nefron se subnelege i sistemul tubular. CORPUSCULUL MALPIGHI

este alctuit din glomerulul renal i capsula BOWMANN are o dimensiune de aproximativ 200 m este localizat n corticala glomerulul renal este alctuit din 50 de anse capilare ce se nfoara n jurul unor tije intercapilare ce formeaza tesutul m esangial capilarele ptrund n o portiune dilatata si infundataa tubului urinar numita CAPSULA BOWMANN sangele capilarelor glomerulare provine din o arteriola aferenta si parasete glomerulul prin arteriloa efernta avand un diametru de 1/2 din arteriola aferenta presiunea sangelui din glomerul produce filtrarea plasmei in CAPSULA BOWMANN ,si de aici ajunge in TUBUL PROXIMAL

TUBUL URINIFER Este alcatuit din 3 segmente:

tubul proximal (T.P.) ansa HANLE (A.H.) tubul contort distal (T.C.P)

Contine capsula BOWMAN Are o lungime de aproximativ 46-65 mm a)TUBUL PROXIMAL:

are o lungime de aproximativ 14 - 24 mm si un diametru de aproximativ 55m este format din un singur strat de celule, asezate pe o membrana bazala preluata din zona CAPSULEI BOWMAN (celule cilindrice),la polul apical marginea in perie este data de numeroase microvilozitati cu numeroase sisteme de contratransport.La polul bazal, membrana sufera numeroase invaginari,ce delimiteaza in sectorul subnuclear compartimente ce contin multe mitocondrii intervine in reabsorbtia activa a H2O,NaCl,glc aa,vitamine

b)ANSA HENLE -are forma de tub in U

Nefronii cu corpusculi renali situati in cele

2/3 extreme ale corticalei poseda

ansa Henle scurte (14 ,15-20 %)

mm) iar cei care au corpusculi renali localizati juxtamedular

au ansa Henle lungi(~26mm

Prezint: -ram descendent: este subtire, alcatuit din celule epiteliale turtite foarte permeabile la H2O -ram ascendent: prezinta 2 portiuni -subtire

-groasa Ramul ascendent subtire este alcatuit din celule turtite ce devin cilindrice la limita de separaredintre

medulara externa si cea interna.Aceasta zonzeste impermeabila pentru ioni Ramul ascendent gros esteeste situat in apropierea arteriolei aferente formand zonz denumita MACULA

DENSA.Este alcatuit din celule dense inalte,prezinta membrana bazala incompleta si mitocondrii rare.Zona este impermeabila pentru H2O si are rol osmo/chemoreceptorla fluctuatiile Na(+) ,Cl(+) in urina

c) TUBUL CONTORT DISTAL [modificare]Alimentarea

cu snge

Din schema structural a rinichiului se poate observa Arteria interlobaris o ramur a arterei renale care se submparte pentru alimentarea cu snge a dou piramide nvecinate i a esutului medular renal, ea se continu n esutul cortical, se ramific la baza piramidei n Arteriae arcuatae. Aceasta la rndul ei ntr-o form arcuit de bolt la grania dintre cortexul i mduva renal unde se continu cu Arteriae corticales radiatae i Arteriae interlobulares acestea alctuiesc o mpletitur de capilare Glomerulus fiind dou forme de glomeruli peritubular i juxtamedular. [modificare]Nefronul

Schema unui nefron

Fiecare om are circa 2 milioane de nefroni unde se formeaz urina. Nefronul este alctuit din capsula renala Corpusculum renis i un aparat tubular Tubuli. n corpusculii renali se afl Glomerulusul (mpletitura de capilare) unde se produce filtrarea urinei primare. Urina primar prsete corpusculul renal, ajungnd n poriunea tubului proximal, apoi ansa lui Henle i tubul contort distal, unde prin principiul curentului contrar va fi concentrat, urmeaz tubulul colector (Tubulus renalis colligens). Pe lng rolul de excreie, rinichiul are i un rol reglator al presiunii sanguine prin renin (o enzim) i producerea de elemente sanguine (eritropoiez). [modificare]Clearance Articol principal: Clearance. Este msurarea exact a activitii renale (cantitatea de urin, concentraia n creatinin, uree, acid uric, potasiu), sunt metode diferite de msurare prin care se poate stabili insuficiena renal.