Sunteți pe pagina 1din 13

SUBIECTE ANATOMIE AN II SEM I

SET 1
Sub 1 Zone slabe ale peretelui antero-lateral abd-aplicatii clinice
1.
2.
3.
4.

Inel ombilical
Linia alba supraombilicala
Linia semilunara Spiegel
Canalul inghinal cu orificiul inghinal profund ( se pot produce hernii inghinale
oblice externe) si peretele posterior al canalului inghinal
5. Foseta supravezicala
6. Inel femural
Inelul obilical este linia alba din jurul ombilicului
Linia alba supraombilicala ia nastere prin unirea aponevrozei mm. drepti abd. Este
sup de ombilic
Liniile semilunare Spiegel sunt reprezentate de marginile laterale ale mm. drepti
abd
Canalul inghinal este o zona de tranzit intre cavitatea peritoneala si scrot la barbat
si labia mare la femeie. Coboara testiculul la barbat; la femeie in interior se gaseste
ligamentul rotund al uterului.
Orificiul inghinal profund = peretele posterior este reprezentat de fascia
transversalis intarita de 4 ligamente.
Inelul femural reprezinta zona slaba care se gaseste la nivelul lacunei vasculare.
Sub 2 Muschiul diafragma toraco-abdominala
Reprezinta peretele superior al cavitatii abdomino-pelvine. Prezinta 2 portiuni:
1. Portiunea musculara la periferie
2. Centrul tendinos al muschiului diafrag central
Fibrele musculare se insera la nivelul aperturii toracice inferioare si prezinta 3
segmente:
1. Portiunea sternala cu origine pe fata interna a procesului xifoid
2. Portiunea costala
3. Portiunea lombara ( cei 2 stalpi diafragmatici ). Stalpul diafragmatic drept
este mai gros si mai lung, cel stang este mai scurt si mai subtire.
In dreptul vertebrei T12 se gaseste ligamentul arcuat median, acesta impreuna cu
corpul vertebrei formeaza hiatusul aortic. Deasupra hiatusului stalpii isi impletesc
fibrele asemenea cifrei 8 si delimiteaza hiatusul esofagian. Pe aici se pot produce
hernii diafragmatice ale esofagului si stomacului.

Fibrele cave care isi originea pe ligamentul arcuat median formeaza arcada
muschiului psoas mare sau ligamentul Henle.
Fibrele cu originea pe ligamentul arcuat lateral formeaza arcada m. patrat lombar
sau ligamentul Haller.
Centrul tendinos este format din 3 foliole cu aspect de trifoi- foliola din dreapta este
mai voluminoasa, in baza ei formandu se hiatusul venei cave inferioare.
Actiuni:
1. Principalul muschi inspirator
2. La contractie mareste presiunea din interiorul cavitatii abdomino pelvine
3. Ajuta la mictiune si defecatie
Vascularizatia:
Fata superioara artera musculo-frenica
Fata inferioara artera subcostala
Inervatia nn. Frenici ( 2 rad din plexul cervical; 1 rad din plexul brahial )
Sub 3 Diafragma pelvina
Este o formatiune musculo-fasciala complexa, de forma unei palnii, cu deschiderea
mare orientata superior iar deschiderea mica orientata inferior inconjurand rectul la
limita dintre canalul anal si ampula rectala. Este alcatuita din :
1.
2.
3.
4.

Mm. ridicatori anali


Mm. coccigieni
M. sfincter anal extern
Fasciile muschilor

Prezinta anterior pe linia mediana o fanta oblica numita hiatusul uro-genital pe unde
trec uretra prostatica la barbat si uretra si vagina la femeie.
Sub 4 Caractere generale ale seroaselor
Cele 3 seroase ale organismului sunt pleura, pericard, peritoneu
Pleura este parietala si viscerala
Pericard cord este fibros si seros ( epicard)
Peritoneul este cea mai vasta seroasa a organismului. Tapeteaza cavitatea
peritoneala astfel:

Foita parietala tapeteaza peretii cav. Peritoneale


Foita viscerala tapeteaza viscerele la exterior

Cavitatea peritoneala reprezinta un spatiu virtual ce se gaseste intre foita parietala


si peritoneul visceral; la nivelul acesteia se gaseste o lama fina de lichid ce asigura
mobilitatea.
Peritoneul parietal anterior:

Tapeteaza peretele abdominal anterior


Intre peretele abdominal antero-lat si peritoneul parietal anterios se formeaza
spatiul preperitoneal

Peritoneul parietal posterior:

Tapeteaza peretele abdominal posterior


Intre peritoneul parietal posterior si peretele abdominal posterior se formeaza
spatiul retroperitoneal

Peritoneul parietal pelvin - inferior de el se gaseste spatiul pelvisubperitoneal


Peritoneul visceral tapeteaza la exterior viscerele abdominale.
Peritoneul parietal se continua ca peritoneu visceral emitand niste reflexii ale
acestuia de pe peretele abd. Posterior catre organe = mezouri.
Sub 5

Dezvoltarea seroaselor- cavitatea pericardo-pleuro-peritoneala

Seroasele se dezvolta din mezodermul lateral, mai exact din somato pleura
intraembrionara se dezvolta foita parietala iar din splanhnopleura embrionara se
dezvolta foita viscerala.
Initial somato- si splanhnopleura delimiteaza celomul embrionar.
Din portiunea craniala a acesteia se formeaza seroasa pericardica.Restul se numesc
canale pleuro-parietale si odata cu formarea septului transvers se separa pleura de
peritoneu.
Sub 6 Dezvoltarea muschiului diafragma toraco-abdominala separarea
pleuro-pericardica
Este un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala la
care ia parte si septul tranvers care apare inferior de pericard si superios de sacul
vitelin. Este de origine mezodermala, in forma de triunghi, incomplet posterior
pentru a putea permite trecerea tubului digestiv.
Diafragma toraco-abdominala se formeaza din :
1.
2.
3.
4.

Septul transvers formeaza tendonul central al diafragmei


Cele 2 membrane pleuro-peritoneale
Componente musculare provenite de la peretii laterali si dorsali ai trunchiului
Mezenterul esofagului in interiorul caruia se formeaza pilierii diafragmatici.

Sub 7 Tubul intestinal primitiv - formare, limite, derivate


Se formeaza din endoderm; la extremitatile sale se gasesc cele 2 membrane
didermice care nu au fost invadate de mezodermul intraembrionar si din acestea se
va dezvolta stomodeumul ( viitoarea gura ) si proctodeumul ( cloaca ).
Portiunea mijlocie a tubului continua sa comunice cu sacul vitelin prin canalul
vitelin; de aceea tubul intestinal primitiv are 3 segmente:
1. Proenteron ( faringe primitiv si un segment post-faringian )
2. Mezenteron
3. Metenteron ( se termina la nivelul cloacei )
Sub 8 Proenteron limite, evolutie, derivate
Este subimpartit intr un faringe primitiv si un stomac primitiv.
Esofagul se dezvolta din proenteron, mai exact din jonctiunea faringelui primitiv cu
regiunea post-faringiana. Anterior de el se dezvolta diverticulul bronho-pulmonar.
Mucoasa are originea endodermala din tubul intestinal primitiv, restul structurilor se
dezvolta din mezoderm in luna a 3a.
Duodenul se dezvolta din portiunea distala a proenteronului ( dd I si jum sup a dd
II), respectiv din portiunea initiala a mezenteronului ( restul dd ). Datorita dezvoltarii
ficatului si fixarii acestuia in septul transvers se formeaza ansa duodenala care este
initial orientata spre anterior in marginea inferioara a mezogastrului ventral.
Mucoasa are originea endodermala restul tunicilor se dezvolta in luna a 3a.
Ficatul se dezvolta din endodermul marginii anterioare a segmentului distal al
proenteronului. Se dezvolta in mezogastrul ventral iar portiunea lui superioara e
inglobata in septul transvers.
Pancreasul se dezvolta din proenteron din 2 muguri pancreatici- ventra si dorsal.
Sub 9 Segmentul post-faringian al proenteronului
Dezvoltarea esofagului - Esofagul se dezvolta din proenteron, mai exact din
jonctiunea faringelui primitiv cu regiunea post-faringiana. Anterior de el se dezvolta
diverticulul bronho-pulmonar. Mucoasa are originea endodermala din tubul intestinal
primitiv, restul structurilor se dezvolta din mezoderm in luna a 3a.
Dezvoltarea stomacului stomacul se dezvolta din segmentul post- faringian.
Aceasta portiune are 2 mezouri : un mezogastru dorsal si unul ventral.
In mezogastrul ventral se dezvolta mugurele hepatocistic ( ficatul ) care va fi fixat in
septul transvers si de aceea determina aparitia ansei duodenale. Odata cu rotatia

ficatului la dreapta, stomacul si dd. primitiv se vor roti si ele; de aceea marginea
anterioara a stomacului primitiv devine mica curbura gastrica iar marginea
posterioara marea curbura gastrica. Din endoderm se dezvolta doar mucoasa,
restul tunicilor de dezvolta in luna a 3a din mezoderm.
Malformatii esofag : atrezie, fistule traheo-esofagiene, diverticul congenital
Malformatii stomac: atrezie, hipoplazie, stenoza congenitala de pilor
Sub 10 Dezvolatarea splinei
Splina se dezvolta din mezodermul care migreaza in luna a 3a in mezogastrul
dorsal. Odata cu rotatia stomacului isi modifica pozitia si ajunge lateral stanga fata
de fornixul gastric.
Malformatii : spline accesorii dezvoltate in restul mezogastrului dorsal.
Sub 11 Dezvoltarea dd si pancreasului malformatii
Dd- se dezvolta din portiunea distala a proenteronului; respectiv din portiunea
initiala a mezenteronului (restul dd). Datorita dezvoltarii ficatului si fixarii acestuia
de septul transvers se formeaza ansa ombilicala initial orientata spre anterior in
marginea inferioara a mezogastrului ventral. Odata cu rotatia ficatului si a
stomacului se dezvolta si ansa dd; se deplaseaza spre dreapta. Mucoasa dd are
originea endodermala; restul tunicilor se dezvolta din mezoderm.
Pancreasul- se dezvolta din endodermul proenteronului prin 2 muguri pancreatici :
dorsal si ventral
Odata cu rotatia stomacului si ficatului pozitia mugurilor se schimba; mugurele
ventral se duce spre dreapta iar cei dorsal spre stanga in concavitatea ansei dd.
In acest moment mugurele ventral migreaza activ alaturi de extremitatea inf a
mugurelui hepato-cistic formand canalul coledoc si in final inferior de mugurele
dorsal se vor forma coada, corpul si partea sup a pancreasului.
Malformatii dd: atrezie, hipoplazie, defecte de coalescenta dd III si IV
Malformatii pancreas: pancreas inelar stenozeaza ddIII si apare prin migrarea in
ambele sensuri a mugurelui pancreatic ventral.
Sub 12 Mezenteron
Derivate:

Jum inf a dd II
Dd III si IV
Apendice vermiform

Jejun, ileon,cec
Colon ascendent
2/3 drepte a colonului transvers

Doar mucoasa e dezvoltata din endoderm, restul tunicilor din mezoderm.


Ansa ombilicala este reprezentata de mezenteron care prezinta un ritm rapid de
crestere si are 2 portiuni:
1. Proximala- creste in lungime si este subtire
2. Distala creste in calibru
In vf. Ansei unde se unesc cele 2 portiuni se gaseste canalul omfaloenteric care
comunica cu sacul vitelin.
Malformatii : atrezie, hipoplazie, defecte de coalescenta, persistenta canalului
omfaloenteric.
Sub 13 Mezenteron ansa ombilicala
Este reprezentata de mezenteron cu ritm rapid de crestere si prezinta 2 portiuni:

Proximala
Distala

In vf. Ansei unde se unesc cele 2 portiuni se gaseste canalul omfaloteric care
comunica cu sacul vitelin; in mod normal el dispare iar daca nu, ramane sub forma
diverticulului Meckel. Ritmul de crestere este mult mai rapid decat dezvoltarea abd.
si de aceea intre S7-11 ansa ombilicala herniaza in celomul extraembrionar formand
hernia fiziologica.
Rotatia intestinala - in acelasi timp cu cresterea in lungime a ansei intestinale
primare, aceasta se roteste in jurul axei formata de artera mezenterica superioara;
atunci cand este vizualizata dintre anterior aceasta rotatie se realizeaza in sens
invers acelor de ceasornic iar cand este completa se roteste cu 270 grade.
Alungirea anselor intestinului subtire se continua chiar si in timpul rotatiei iar jejunul
si ileonul formeaza bucle.
Intestinul gros se alungeste considerabil insa nu participa la procesul de rotatie.
Rotatia se realizeaza atat in timpul herniei fiziologice cat si in timpul revenirii
anselor intestinale in cavitatea abdominala.
Sub 14 Metenteron
Derivate :
1. 1/3 din stanga colonului tranvers
2. Colonul descendent

3. Colonul sigmoid
4. Ampula rectala
Mucoasa canalului anal se dezvolta din cloaca dupa septarea acestuia ca si
mezenteronul. Are doar mezou dorsal in care se dezvolta artera mezenterica
inferioara.
Malformatii : atrezie, hipoplazie, megadolicolul, nu functioneaza plexul Auerbach
Sub 15 Dezvoltarea ficatului si cailor biliare
Ficatul se dezvolta din endodermul marginii anterioare a segmentului distal al
proenteronului. Doar hepatocitele au origine endodermala, restul structurilor au
origine in mezodermul septului transvers. Ficatul se dezvolta in mezogastrul ventral
iar portiunea lui sup. este inglobata in septul transvers. In perioada embrionului
principalul rol al ficatului este hematopoieza. Impreuna cu ficatul din acelasi mugure
hepatocistic se vor dezvolta si caile biliare extrahepatice, inclusiv vezica biliara.
Malformatii: atrezie, hipoplazie, dedublare.
Sub 16 Dezvoltarea sistemului venos port
Dezvoltarea venei porte are loc in paralel cu dezvoltarea ficatului in septul transvers
imediat inferior de tubul cardiac; de aceea in ficat vor fi inglobate cele 2 vene
viteline si cele 2 vene ombilicale.
Printre aceste vene se vor forma anastomoze hepatice si subhepatice; in final vena
ombilicala dreapta dispare si ramane doar cea stanga care se va anastomoza cu
ramura stanga a venei porte.
Sub 17 Anastomoze porto-cave viscerale - anastomoza esofagiana
A fost descrisa de Carvalho. Venele plexului submucos gastric strabat muscularis
mucosa superior de jonctiunea esogastrica-ajung in mucoasa esofagiana de unde se
continua cu venele lungi in palisada care urca prin mucoasa esofagiana strabat din
nou muscularis mucosa si tunica muscularei si se varsa in plexul venos
periesofagian care dreneaza in vena azygos si hemiazygos care dreneaza ulterior in
VCS.
Sub 18 Anastomoze porto-cave viscerala - anastomoza rectala
Se afla la nivelul a 2 straturi venoase : submucos si perimuscular, primul fiing cel
mai important in patologie.
Se descrie o limita a drenajului la nivelul mucoasei ani :

Superior de el dreneaza catre vena porta prin v. rectala superioara


Inferior catre v. rectala inferioara

Zona superioara este denumita hemoroidala interna.


Zona inferioara este denuminta hemoroidala externa care se dilata in cazul stazei
venoase pe sistemul port.
Sub 19 Anastomoze porto-cave parietale; vv. Porte accesorii
Regiunea ombilicala - se realizeaza intre venele care dreneaza sangele venos al
peretelui abdominal si venele paraombilicale care se varsa in vena porta.
Vena epigastrica sup vena toracica interna
VCS

vena subclavie

Vena epigastrica inf -> VCE ->VCC->VCI


Intre aceste 2 vene in sindromul de hipertensiune portala prin dilatarea acestor
anastomoze se formeaza in jurul ombilicului capul de meduza.
Anastomoze coloparietale Retzius
Se realizeaza in grosimea fasciilor de coalescenta retrocolice TOLD I si II intre venele
colice ale peretelui posterior al colonului ascendent , respectiv colonul descendent
si tributare venelor lobare care dreneaza sangele venos al peretelui posterior al
abdomenului.
Alte anastomoze- anastomoze de la nivelul:
Fasciei de coalescenta retroduodeno-pancreatice TREITZ
Ligament renosplenic
Ligament falciform
Ligament triunghiular stang
Anastomoze spleno-parietale
Sub 20 Anastomoze cavo-cave
In obstructia VCI dilatarea venoasa se produce la nivelul flancurilor prin anastomoze
dintre vena epigastrica sup si cea inf. Vena epigastrica superioara dreneaza in vena
toracica interna, vena subclavie, vena brahiocefalica ajungand in VCS.
La nivelul orificiilor intervertebrale, venele regiunilor primesc afluenti venele spinale
si ram. din plexurile venoase vertebrale. Prin intermediul plexului venos se face o
anastomoza cavo-cava astfel incat venele din portiunea sup se varsa in VCS iar cele
din portiunea inf se varsa in VCI.
Sub 21 Structura unitara a tubului digestiv; sistem nervos enteric

Succesiunea segmentului tubului digestiv arata cu mici variatii o structura unitara


pe toata intinderea sa prezentand 4 straturi sau tunici la exterior tunica adventice
in special la segmentele supradiafragmatice, dublata de tunica seroasa-peritoneulla segmentul din cavitatea abdominala.
Tunica musculara este alcatuita din 2 straturi concentrice.
Tunica submucoasa este bogata in tesut conjunctiv lax.
Tunica mucoasa captuseste interiorul tubului digestiv, fiind formata dintr un epiteliu
de structura variata.
Sistemul nervos enteric este o subdiviziune a SN periferic care controleaza direct
sistemul gastrointestinal. Se afla dispus in intregime in peretele intestinal incepand
de la esofag pana la anus.
Este alcatuit din 2 plexuri:
1. Auerbach plexul mienteric superficial
2. Meissner
Plexul mienteric controleaza motilitatea gastrointestinala in plexul mucos,
controleaza predominant activitatea secretorie si vascularizarea locala. Acest plex
consta in principal dintr un lant de neuroni interconectati care se intinde pe intreaga
lungime a tractului gastrointestinal.
Efecte: contractie tonica crescuta,intensitate crescuta a contractiilor ritmice, viteza
crescuta a transmiterii excitatorie de a lungul peretelui intestinal.
Plexul Meissner este responsabil de controlul activitatii portiunii interne a peretelui
intestinal pana la cel mai mic segment.
Sub 22 Structura ficatului
Ficatul este acoperit in cea mai mare parte de peritoneul visceral ce ii constituie
tunica seroas; astfel peritoneul tapeteaza fata viscerala si majoritatea fetei
diafragmatice. Foitele peritoneului sup si inf tind sa se apropie la nivelul portiunii
post a fetei diafragmatice alcatuind ligamentul coronar. De pe ficat organele din
proximitate, peritoneul constituie omentul mic, ligamentul falciform, cororar sau
ligamentul triunghiular. Intre diafragm si organele supramezocolice se identifica
recesurile subfrenice drept si stang separate de ligamentul falciform. La acest nivel
se pot forma abcesele subfrenice; pe fata profunda a peritoneului e distinge un strat
subtire de tesut conjunctiv lax ce constituie tunica subseroasa.
Aplicatii clinice: hepatotomie, lobectomia ficatului,transplant hepatic, chistectomie,
segmentectomie hepatica.
Sub 23 Structura pancreasului

Periferia glandei este alcatuita dintr-o capsula conjunctiva, subtire, mai putin
dezvoltarea care se prelungeste in interiorul organelor printr-o retea de septe
conjunctivo-vasculare, de asemenea slab dezvoltate. Aproximativ 97-99% din
volumul glandei este reprezentat de acinii pancreatici care in ansamblu alcatuiesc
pancreasul exocrin. In interiorul acinilor se gasesc celule centro-acinoase, ce
constituie seg.incipient al canalelor intercalare, care se unesc formand canalele
colectoare, de la nivel interlobular . Acestea conflueaza si rezulta ductul pancreatic
principal Wirsung si accesor Santorini.
Canalul Wirsung traverseaza glanda de la coada la cap; la nivelul capului se
incurbeaza catre inferior, post si la dreapta pentru a se alatura ductului coledoc. Din
lobul unde canalul Wirsung se incurbeaza inferior, se desprinde canalul Santorini
care strabate capul pancreasului indreptandu se spre dd.
Aplicatii clinice : rezectia Whipple, rezectia transverso, procedura Beger, transplant
pancreatic, pancreatectomie.

Sub 24 Structura splinei


Suprafata splinei este captusita de peritoneu care ii constituie tunica seroasaurmeaza tunica fibroasa care reprezinta capsula splinei formata din fibre de colagen
si musculare netede ce desfasoara o activitate splenoconstrictiva. De la nivelul
capsulei pleaca trabeculele splenice prin care trec aa si vv splenice. Aceste tracturi
neregulate si anastomozate alcatuiesc scheletul conjuctiv al splinei, iar intre capsula
si trabecule se diferentiaza scheletul reticular al splinei.
Aplicatii clinice : splenotomie, splenectomie, splenoplexie.
Sub 25 Structura rinichiului
Rinichiul prezinta la exterior capsula renala, capsula adipoasa si fascia renala.
Aspectul macroscopic in sectiune frontala:

Corticala prezinta cortex cortici, labirint cortical si coloane corticale Bertin


Medulara contine piramidele Malpighi, ducte Belinni, aria cribosa a papilei
renale, piramidele Ferrein
Sinusul renal

Aspectul microscopic:

Tub urinifer care contine nefronul si ductele colectoare


Corpusculi renali
Razele medulare ( tub contort distal, proximal si colector)

Papila renala
Calice minore
Urter ( uroteliul )

Sub 26 Mezodermul intermediar pronefrosul si mezonefrosul


Dezvoltarea mezodermului intermediar reprezinta premisa dezvoltarii sistemului
urinar si genital.
Dezvoltarea pronefrosului- pronefrosul reprezinta primul stadiu de dezvoltare a
rinichiului. Apare in regiunea cervico-dorsala a embrionului, la nivelul somitelor 714. Din nefrotomurile acestei regiuni se diferentiaza circa 7 perechi de tubi
pronefrotici, care se deschid in cavitatea celomica printr-o palnie ciliata numita
nefrostom.
Dezvoltarea mezonefrosului inca din perioada in care pronefrosul este prezent si
functional, nefrotomurile din dreptul somitelor 14-26 se vor dezvolta formand
mezonefrosul ( rinichiul toracal ). Tuburile mezonefrotice spre deosebire de cele
pronefrotice pierd legatura cu cavitatea celomica si nr lor este mai mare decat cel al
somitelor, fiecarui nefrotom corespunzandu-I 2-3 tubi mezonefrotici. Corpusculul
mezonefrotic este alcatuit de capsula si glomerul vascular; el impreuna cu tubul
mezonefrotic alcatuiesc nefronul. Se dezvolta complet in saptamana 7 si va fi numit
CORPUL WOLFF.
Sub 27 Mezodermul intermediar metanefrosul si dezvoltarea rinichiului
Dezvoltarea metanefrosului metanefrosul este rinichiul definitiv. Se dezvolta in
regiunea lombo-sacrala a embrionului in dreptul somitelor 27-28 si are origine
dubla.
Partea secretorie a metanefrosului isi are originea in cordonul nefrogen
nesegmentat in nefrotomuri din regiunea lombo-sacrala.
Partea excretoare provine dintr-un mugure ureteral.
Mugurele ureteral creste rapid, se transforma in tub care se dilata distal spre
cordonul nefrogen. Capatul distal al tubului ureteral se ramifica dictotomic, se
afunda in cordonul nefrogen si apoi prin inmuguriri succesive va genera ramuri de
ordin tot mai mic. Ultimele ramificari sunt reprezentate de tubii colectori Bellinni. Tot
din mugure se formeaza si calicele mari si mici, bazinetul rinichiului si ureterul. Tubii
formeaza la capatul proximal capsula Bowman care capteaza un glomerul vascular
devenind corpuscul renal Malpighi.
Sub 28 Stadiul indiferent in dezvoltarea cailor urinare si genitale
Atat la femeie cat si la barbat, din portiunea superioara a sinusului uro-genital se
formeaza uraca si vezica urinara. Din portiunea mijlocie a sinusului la barbat se

formeaza uretra prostatica si uretra membranoasa , iar la femeie uretra pelviana si


perineala. Din portiunea inf a sinusului la barbat se formeaza uretra peniana iar la
femeie vestibulul vaginal.
Dezvoltarea testiculului cordoanele gonadale formeaza in etapa indiferenta, se
alungesc spre regiunea medulara a gonadei si se anastomoza. In acest timp celule
germinale primordiale sunt impinse spre regiunea medulara. Prin atrofierea
cordoanelor gonadale la periferie se pierde legatura intre zona medulara si epiteliul
ext. La polul apical al epiteliului ext de formeaza un strat mezenchimatos care va
deveni tunica albuginee. Cordoane gonadale medulare se vor diferentia in tubi
seminiferi care vor creste devenind contorti. Celulele epiteliul se diferentiaza in
celule de sustinere Sertoli; extremitatea tubilor seminiferi contorti se
anastomozeaza formand rete testis ( Haller ) care se continua cu tubii drepti.
Dezvoltarea ovarului in cazul crestelor gonadale cordoanele formate pe seama
epiteliului celomic sunt invadate de celule germinative primordiale migrate pe calea
mezenterului dorsal de la nivelul endodermului sacului vitelin. Cordoanele gonadale
sufera un fenomen de fragmentare partiala iar celulele lor devin celule ale foliculilor
ovarieni primordiali.
Sub 29 Cloaca si evolutia sinusului urogenital
Evolutia sinusului urogenital descriem 3 regiuni :
1. Portiunea sup ( la baza alantoidei ) va forma vezica urinara - alantoida
involueaza si se va transforma intr un cordon fibros pe peretele abdominal si
ajunge pana la ombilic sub numele de uraca
2. Partea mijlocie va forma la barbati uretra prostatica iar la femei uretra
3. Partea inf la barbati uretra peniana iar la femei vestibulul vaginei
Septul urorectal fuzioneaza cu membrana cloacala si la locul de fuziune va forma
centrul tendinos al perineului. Acesta subimparte sfincterul cloacal intr un seg post
care va deveni sfincter anal si un seg ant care va deveni sfincter urogenital.
Dezvoltarea vezicii urinare se face prin portiunea sup a sinusului urogenital.
Mucoasa sa este de origine endodermala cu exceptia unei mici portiuni numita
trigonul vezical care provine prin inglobarea canalelor WOLFF in peretele vezical
( trigonul Lieutaud ). Ureterele ascensioneaza datorita ascensiunii renale iar
canalele Wolff coboara si se deschid in uretra prostatica unde vor forma canalele
ejaculatoare.
Sub 30 Malformatii in dezvoltarea aparatului urinar

Extrofia vezicala cand mucoasa se deschide la peretele anterior


Fistule rectovaginale, rectovezicale sau rectoureterale
Sinus uracal
Fistula uracala
Chisturi uracale

Deschiderea ureterelor in organele vecine


Vezica dubla
Hipoplazie vezicala

Sub 31 Proiectiile viscerelor in etajul supra si inframezocolic

Sub 36 - Ficatul ligamente


1.
2.
3.
4.
5.
6.

Ligamentul rotund ia nastere prin obliterarea incompleta a venei ombilicale


Ligamentul venos Arantius format prin fibrozarea ductului venos
Ligamentul falciform marcheaza limita dintre lobul drept si lobul stang
Ligamentul coronar prin foitele sale delimiteaza ant si post area nuda
Ligamentul triunghiular
Ligament hepato-dd, ligament hepato-esofagian

Sub 37 Ficatul raporturi


La nivelul impresiunii cardiace prin intermediul diafragmului ficatul, mai exact lobul
stang vine in raport cu pericardul si fata inf a cordului.
Partea ant a fetei diafragmatice vine in raport prin intermediul diafragmului cu
peretele ant al abdomenului. Prin intermediul diafragmei si recesului pleural
costofrenic drept ea vine in raport cu ultimele coaste si spatii intercostale.
Fata diafragmatica prin intermediul diafragmului mai are raporturi si cu baza
plamanului drept , cu o parte a plamanului stang si cu recesurile pleurale
corespunzatoare.
La nivelul impresiunii suprarenale ficatul are raporturi cu glanda suprarenala
dreapta.