Subiectul II - Examen Anatomie, An 2, Semestrul 1

Stoica ALFRED
Subiecte anatomie - SUBIECTUL 2

1. Cavitatea peritoneala – delimitare, impartire. Pozitia organelor fata de peritoneu-
implicatii clinice. Plici si ligamente peritoneale. Fundul de sac Douglas- delimitare, palpari,
implicatii clinice.
- Seroasa alb sidefie
- Cea mai mare seroasa a corpului
- Tapeteaza cavitatea abdominala si organele sale
- Cavitatea peritoneala reprezinta spatiul virtual cuprins intre cele 2 foite ale peritoneului (foita
visceral si foita parietala)
- Foita viscerala este foarte aderenta la organ, prezentand o vascularizatie si inervatie viscerala
impreuna cu acesta (nu poate fi indepartata chirurgical)
- Foita parietala este mai groasa, mai putin aderenta la peretele abdominal, prezentand o
vascularizatie si inervatie comuna cu cea a peretelui abdominal - inervatie somatica (poate fi
individualizata chirurgical)
- Iritatia peritoneului:
- Parietal - durere acuta, ascutita, bine localizata
- Visceral - durere surda, imprecis delimitata
- Structura peritoneului:
- Tesut conjunctiv
- Membrana bazala
- Celule mezoteliale
- Se afla in raport cu vasele de sange de la nivelul carora filtreaza:
- Transudat - continut scazut in proteine, asemanator plasemei
- Exudat - continut ridicat in proteine (procese inflamatorii)
- Intre foitele peritoneului se acumuleaza in mod normal 200-250 mL de filtrat care are rol in
lubrefiere si alunecarea celor 2 mezotelii intre ele - ofera mobilitate organelor intraperitoneale in
raport unele cu altele si cu peretii abdominali
- Impartirea cavitatii abdominale:
- Spatiul extraperitoneal
- Preperitoneal
- Retroperitoneal (organe primitiv si secundar retroperitoneale)
- Pelvis-subperitoneal
- Spatiul intraperitoneal
- Delimiteaza 2 cavitati - aceste compartimente apar in momentul rotirii tractului gastrointestinal

abdominal din viata uterina spre dreapta (anterior legat de mezogastrului comun ventral si
posterior de mezogastrul comun dorsal):
- Marea cavitate peritoneala
- Mica cavitate peritoneala (bursa omentala)
- Reprezinta o portiune inchisa in fund de sac situata posterior de stomac
- Comunica cu marea cavitate peritoneala prin intermediul orificiului epiploic Winslow
- In functie de planul colonului transvers si a mezocolonului transvers:
- Etajul supramezocolic
- Superior delimitat de diafragma (granita toraco-abdominala)
- Contine ficatul, stomacul, splina, esofagul abdominal, etc
- Etajul inframezocolic
- Inferior se continua cu cavitatea pelvina
- Acest etaj este impartit la randul sau de mezenter in 4 firide:
- Firida parieto-colica dreapta
- Firida mezenterico-colica dreapta
- Firida mezenterico-colica stanga
- Firida parieto-colica stanga
- Pozitia organelor in raport cu peritoneul:
- Dpdv al definitiei anatomice, organele intraperitoneale sunt acoperite de peritoneu in cea

mai mare parte
1 of 63
- Singurul organ cu adevarat intraperitoneal este ovarul - nu este acoperit de foita viscerala
si vine in contact direct cu lichidul intraperitoneal
- Organe:
- Extraperitoneale:
- Preperitoneale
- Pelvis-subperitoneale
- Retroperitoneale
- Primitiv retroperitoneale (inca din viata uterina) - VCI, aorta, rinichii, ureterele
- Secundar retroperitoneale (capata aceasta dupa rotirea tractului intestinal al

embrionului si formarea fasciilor de coalescenta prin fuziunea peritoneului
visceral cu cel parietal si interpunerea unei lame de tesut conjunctiv lax) -
Duoden-pancreas (Treitz), CA (Told 1), CD (Told 2)
- Intraperitoneale
- Peritoneul adera intim la viscere formand ligamente, fascii de coalescenta, mezouri si plici
- Ligamentele:
- Sunt condensari peritoneale care leaga 2 organe sau un organ de peretele abdominal
- Se formeaza prin “segmentarea” mezogastrului comun ventral si dorsal prin aparitia

mugurilor hepatocistic, pancreatic, splenic, etc
- Ex. lig falciform, lig hepato-gastric, lig gastro-lienal, lig reno-lienal, etc
- Mezourile:
- Leaga organele abdominale de peretele posterior abdominal
- Sunt mai largi si permit un grad de mobilitate organului
- Apar la nivelul organelor intraperitoneale
- Ex. mezocolonul transvers, mezoapendice, mezosigmoid, etc
- Fasciile de coalescenta:
- Sunt caracteristice organelor secundar retroperitoneale (CA - Told 1, CD - Told 2, duoden-

pancreas - Treitz)
- Se formeaza prin alipirea acestora la peretele abdominal posterior - fuziunea foitei

viscerale cu cea parietala si interpunerea unui strat de tesut conjunctiv lax
- Plicile:
- Sunt ridicate la nivelul peritoneului de trecerea unei structuri vasculare de cele mai multe
ori
- Artera epigastrica inferioara - plicile ombilicale laterale (perete anterior abdominal)
- Artera ombilicala (pars ocluza) - plica ombilicala mediana (perete anterior abdominal)
- Artera gastrica stanga - la nivelul peretelui posterior - plica gastropancreatica
- Artera hepatica comuna - la nivelul peretelui posterior - plica hepatopancreatica
- Fundul de sac Douglas:
- Peritoneul formeaza prin asternerea sa peste organele pelvine funduri de sac (excavatii
pelvine) care prezinta o implicatie clinica deosebita
- Datorita faptului ca reprezinta punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale, toate lichidele
patologice vor drena la nivelul lor (puroi, sange)
- Trebuie cunoscut modul de comunicare intre firidele spatiului inframezenteric,

comunicarea cu spatiul supramezenteric si chiar cu cavitatea toracica
- Se exploreaza prin tuseu vaginal sau rectal
- La femeie:
- Fundul de sac recto-uterin (Douglas) (posterior)
- Fundul de sac vezico-uterin (anterior)
- La barbat:
- Fundul de sac recto-vezical (Douglas)
- Semn pozitiv - durere si tipatul Douglasului -> acumulare de lichid peritoneal
- Singurul loc in care peritoneul poate fi palpat direct, fara interpunerea muschilor sau a altor
viscere
 
2. Topografia peretelui abdominal. Granita toraco-abdominala: descriere, particularitati,
implicatii clinice
- Diafragma este o formatiune musculo-tendinoasa
- Hemidiafragm drept - mai inalt - coasta V linia medio claviculara (dispozitia ficatului)
- Hemidrafragm stang - mai jos - intercostal V linia medio claviculara
- Forma de dom / cupola
2 of 63
- Configuratie:
- Parte centrala si superioara - tendinoasa (2-3mm)
- Membrana subtire si rezistenta
- Forma de trifoi (3 foliole - anterioara, dreapta, stanga)
- Folola anterioara
- Partea mediana a centrului tendinos
- Convexa anterior - priveste spre stern
- Concava posterior - incizura vertebrala
- Fata superioara concava - sprijina ca un caus fata diafragmatica a inimii
- Foliolele laterale
- Continua de o parte si de alta foliola anterioara
- Indreptate sper lateral si posterior
- Fata superioara convexa - corespund cupolelor diafragmatice (stanga si dreapta)

si se muleaza pe bazele concave ale plamanilor (prin intermediul pleurei
diafragmatice)
- Parte periferica si inferioara - musculara
- De la nivelul centrului tendinos pornesc fibre cu dispozitie radiara spre periferie (locul
de origine)
- Origine:
- Lombara
- Stalpii diafragmatici - cu traiect la nivelul corpurilor vertebrale, discurilor

intervertebrale si a ligamentului longitudinal anterior
- Stalpul drept - mai lung si gros (L1-L4)
- Stalpul stang - mai scurt si subtire (L1-L3)
- De la nivelul ambilor stalpi diafragmatici pleaca fibre tendinoase care se unesc

anterior de aorta si formeaza ligamentul arcuat median
- Ligamentul arcuat lateral si medial
- Ligamentul arcuat medial - se intinde intre corpul vertebrei L2 si procesul

transvers al vertebrei L1 (se arcuieste peste muschiul psoas mare de aceeasi
parte)
- Ligamentul arcuat lateral - se intinde intre procesul transvers L1 si coasta XII

(se arcuieste peste muschiul patrat lombar de aceeasi parte)
- Costala
- Fata endotoracica a ultimelor 6 coaste si cartilajele costale
- Interdigitatii ale muschiului transvers abdominal
3 of 63
- Sternala
- Pe fata posterioara a apendicelui xifoid
- Hiatusurile diafragmei
- Sunt spatii care permit structurilor anatomice sa comunice intre torace si abdomen (vase
mari, nervi, esofag, limfatice)
- Pe la nivelul hiatusurilor (esofagian) pot avea loc hernii (protuzia organelor din abdomen in
torace (mediastin) = hernii hiatale
- Cele mai comune hernii sunt cele de alunecare, paraesofagiene sau mixte
- VCI are peretii aderenti la hiatus - in inspir cand muschiul se contracta, hiatusul se largeste iar
astfel este favorizata intoarcerea venoasa la inima
4 of 63
- Intre diferite portiuni ale diafragmei exista spatii prin care organele abdominale pot hernia
- Intre originea lombara si cea costala
- Trigonul lombo-costal Bochdalek
- Intre originea costala si cea sternala
- Trigonul sterno-costal Morgagni (ocupat de grasime si traversat de vasele epigastrice

superioare)
- Diafragma prezinta pe fata toracica fascia diafragmatica superioara (endotoracica)
- Diafragma prezinta pe fata abdominala fascia diafragmatica inferioara (endoabdominala / Th

Ionescu) - mai groasa
- Inervatia - motorie si senzitiva
- Motor: nervii frenici (C3-C5); fiecare distribuit la jumatate de diafragm
- Senzitiv: tot prin nervii frenici, iar periferic prin ultimele 6 perechi de nervi intercostali
- Vascularizatie:
- Fata toracica:
- Artera frenica superioara (aorta toracica)
- Artera musculofrenica si pericardofrenica (artera toracica interna)
- Ultimele 6 artere intercostale
- Fata abdominala:
- Artera frenica inferioara (aorta abdominala)
- Venele sunt omonime arterelor
- Vena frenica inferioara dreapta -> VCI
- Vena frenica inferioara stanga (este de obicei dubla) -> VCI (sau vena suprarenala stanga)
- Limfaticele:
- Comunica liber intre torace si abdomen
- Toate grupurile ganglionare se gasesc pe fata toracica (anterior, mijlociu, posterior)
- Dreneaza:
- Superior - gg parasternali, mediastinali, frenici
- Inferior - gg lombari superiori
3. Etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale. Limite, descriere, continut, ligamente,

recesuri, comunicari 
- Limite:
- Superior - peritoneul parietal care inveleste fata abdominala a diafragmului (fascie

endoabdominala - groasa)
- Inferior - colonul transvers, mezocolonul transvers si ligamentele frenocolice
- Anterior - peritoneul parietal anterior care acopera peretele abdominal anterior
- Posterior - peritoneul parietal posterior care acopera peretele abdominal posterior
- Continut:
- Ficatul
- Cea mai mare parte a cailor biliare
- Esofagul abdominal
- Stomac
- Splina
- Ligamentele si recesurile:
- Ligamentele viscerale il compartimenteaza in mai multe recesuri
- Ligamente:
- Perete anterior abdominal <-ligament falciform-> ficat <-omentul mic-> stomac <-
ligamentul gastro-lienal-> splina (imbracata de ligamentul frenocolic stang -
sustentaculum lienis) <-ligamentul renolienal-> rinichi
- Flexurile colice sunt intraperitoneale
- Fascia de coalescenta duodeno-pancrratica uneste duodenul si pancreasul de

peretele posterior abdominal (doar portiunea initiala a duodenului si coada
pancreasului din grosimea ligamentului renolienal sunt intraperitoneale; restul fiind
secundar retroperitoneale)
- Recesurile:
- Recesurile subfrenice stang si drepte:
5 of 63
- Intre peritoneul visceral care acopera fata diafragmatica a ficatului si peritoneul
parietal superior
- Separate de ligamentul falciform al ficatului
- Delimitate posterior de foita superioara a ligamentului coronar
- Recesurile subhepatice stang si drept:
- Cel stang - bursa omentala
- Cel drept - punga Morison - cavitatea peritoneala mare
- Cele doua comunica prin intermediul orificiului epiploic Winslow
- Raporturi:
- Superior - fata viscerala a ficatului
- Inferior - flexura colica dreapta, ligamentul frenocolic drept, colonul

transvers, mezocolonul transvers
- Posterior - polul superior al rinichiului drept, glanda suprarenala dreapta, o

portiune din DII
- Comunicari:
- Prin aceste recesuri pot fi drenate anumite lichide patologice pana la nivelul
punctului cel mai decliv, de la nivelul portiunii pelvis-subperitoneale (Douglasului)
- Diafragma reprezinta o limita de separare intre torace si abdomen, insa, in acelasi

timp realizeaza o legatura intre aceste 2 regiuni prin comunicarea vaselor si
limfaticelor dintr-o parte intr-alta
- In plus, o contributie la aceasta comunicare o au si hiatusurile prezente la nivelul

diafragmei
- O secretie acumulata la nivelul recesului subhepatic poate drena in firida parieto-

colica (delimitata de peretele abdominal lateral si CA) iar de aici spre etajul pelvin
(cu care comunica liber)
4. Etajul inframezocolic al cavitatii peritoneale. Limite, descriere, continut, recesuri,

mezouri, comunicari
- Delimitari:
- Antrior - peritoneul parietal anterior care acopera peretele abdominal anterior
- Posterior - peritoneul parietal posterior care acopera peretele abdominal posterior
- Superior - colonul transvers si mezocolonul transvers
- Inferior - comunica cu cavitatea pelvina
- Continut:
- Anse intestinale (o portiune a duodenului, jejun, ileon)
- Colonul (CA, transvers, CD, sigmoid, ampula rectala - organ partial intraperitoneal - pe 3
parti)
- Vase mari
- Recesuri:
- Mezenterul, CA si CD impart spatiul infracolic in 4 firide:
- ! Diagnostic diferential pentru fosa iliaca stanga si dreapta
- Firida parieto-colica
- Lateral - peretele drept lateral abdominal
- Medial - CA
- Comunica superior cu recesul subhepatic drept (punga Morison - cavitatea

peritoneala mare)
- Drenarea lichidelor de la nivel subhepatic in fosa iliaca dreapta
- Comunica inferior cu pelvisul si recesurile de la nivelul acetuia (recto-uterin, recto-

vezical, utero-vezical)
- La nivelul acestei firide exista plici colice determinate de reflexia peritoneului de pe

CA pe peretele abdominal lateral
- Firida mezenterico-colica dreapta
- Forma triunghiulara, cu baza in sus
- Baza - CT
- Latura dreapta - CA
- Latura oblica - mezenter
- Varful - unghiul ileocecal
- Nu comunica cu excavatia pelvina
- Pe peretele posterior:
6 of 63
- Polul inferior al rinichiului drept
- Portiunea inframezocoloica a DII si DIII
- Portiunea inframezocolica a fetei anterioare pancreatice (cap)
- Firida mezenterico-colica stanga
- Forma triunghiulara cu baza in sus
- Varful - flexura colica stanga
- Latura stanga - CD
- Latura dreapta - mezenter
- Comunica larg cu excavatia pelvina putand drena spre aceasta
- Pe peretele posterior:
- Rinichiul stang
- Duoden IV
- Firida parieto-colica stanga
- Lateral - peretele stang lateral abdominal
- Medial - CD
- Superior nu comunica cu spatiul supramezenteric datorita ligamentului freno-colic

(sustentaculum lienis) care blocheaza trecerea dintre acestea
- Inferior comunica cu excavatia pelvina putand drena la nivelul acesteia
5. Bursa omentala – delimitare, prelungiri, comunicari 
- Cavitatea peritoneala mica (bursa omentala) - este un spatiu virtual situat posterior de stomac
- Este un “fund de sac”
- Comunica cu marea cavitate peritoneala prin intermediul orificiului epiploic Winslow
- Orificiul epiploic Winslow:
7 of 63
- Anterior - lig hepatogastric (omentul mic)
- Posterior - VCI
- Superior - lobul caudat hepatic
- Inferior - DI
- Portiunea principala a bursei omentale:
- Anterior - stomacul si ligamentul gastro-colic
- Posterior - pancreasul acoperit de peritoneul parietal
- Superior - diafragma (acoperita pe fata abdominala de fascia endotoracica groasa) si

ligamentul gastrofrenic
- Inferior - CT si mezocolonul transvers
- Vestibulul bursei omentale (posterior de mica curbura gastrica)
- Anterior - omentul mic
- Posterior - peritoneul parietal care acopera aorta, VCI si stalpul diafragmatic drept
- Superior - lobul caudat hepatic
- Inferior - curbura mica gastrica
- Orificiul bursei omentale (comunicarea dintre vestibul si portiunea principala)
- Anterior - mica curbura gastrica
- Posterior - plici peritoneale - gastro-pancreatica (ridicata de artera gastrica stanga) si

hepato-pancreatica (ridicata de artera hepatica comuna)
- Prelungirea superiaora (deget de manusa)
- La dreapta - VCI
- La stanga - esofagul
- Superior - diafragmul
- Prelungirea stanga (lienala)
- Anterior - ligamentul gastrolienal
- Posterior - ligamentul renolienal si frenolienal
6. Diafragma toraco – abdominala. Vedere frontala si sagitala. Descriere, situatie, orificii,

inervatie, actiune, limfatice. Paralizia. Capacitatea de separare toraco-abdominala.
Implicatii clinice.
- Configuratie:
- Folola anterioara
8 of 63

diafragmatice)
de origine)
- Origine:
- Lombara



parte)

- Costala
- Sternala

superioare)

- Vascularizatie:
- Fata toracica:
- Fata abdominala:
9 of 63
- Limfaticele:
- Dreneaza:
- Clinic:
- Desi in aparenta pare a fi un sept intre torace si abdomen, din cauza anastomozelor
bogate dintre vase si limfatice, de pe fata abdominala si cea toracica, diafragma reprezinta
doar un obstacol relativ in metastazarea cancerelor din abdomen in torace sau invers
- Paralizia poate fi uni sau bilaterala - limiteaza miscarea inspiratorie (fiind unul dintre
muschii principali cu aceasta functie)
- Unilaterala - in general asimptomatica
- Bilaterala - prezinta dispnee, tahipnee -> hipoxie
- Compensata cu o miscare mai pronuntata a abdomneului in inspir
- La percutie - matitate
- La auscultatie - nu se aud zgomote respiratorii in regiunea inferioara, bazal
7. Esofagul abdominal – descriere, raporturi, proiectie, situatie, vascularizatie, inervatie.

Modul de traversare a diafragmei.
- Este un conduct muscular care face legatura dintre faringe si stomac
- 25 cm
- 3 stramtori: cricoidiana, toracica (bronhoaortica), hiatala
10 of 63
- Lipsa stramtorilor - dilatarea esofagului (apar tulburari de peristaltism) - problema functionala
de inervare
- Disfagie - trec solide dar nu trec lichide (se deplaseaza mai repede iar esofagul nu are timp sa
se dilate)
- 3 portiuni:
- Cervicala
- Toracala
- Abdominala (3-4 cm)
- Strabate diafragma la nivelul hiatusului esofagian (T10), la stanga coloanei vertebrale
- La jonctiunea esogastrica participa la formarea incizurii cardiei His
- Posterior - T11
- Anterior - articulatia condro-costala VII
- Esofagul are o directie oblica - important in contentia gastrica
- Trecerea de la mucoasa esofagiana la cea gastrica este marcata de linia Z (trecere brusca)
- Relatia esofagului cu diafragma
11 of 63
- Hiatusul esofagian este un orificiu de forma ovala, oblic (dinspre posterior si inferior spre
anterior si superior)
- Este rezultat prin impletirea fibrelor usculare de la nivelul celor 2 stalpi diafragmatici
- Strabatut de esofag, vasele si trunchiurile vagale anterior si posterior
- Etansat - permite miscarea dar mentine diferenta de presiune dintre abdomen si torace:
- Pleura - fascia diafragmatica superioara (endotoracica)
- Muschi freno-esofagian superior Juvara
- Diafragm
- Muschi freno-esofagian inferior Rouget
- Membrana freno-esofagiana - fascia diafragmatica inferioara (endoabdominala -

transversala)
- Se imparte intr-o:
- Foita ascendenta - se insera circuferential pe esofag - 2 cm superior
- Foita descendenta - se insera circumferential pe esofagul abdominal
- Spatiul dintre ele adaposteste tesut adipos - favorizeaza miscarea dintre ele
- Se continua cu adventicea esofagiana
- Raporturi:
- Anterior:
- Peritoneu (partial intraperitoneal - pe 2 parti - fata anterioara si laterala stanga)
- Trunchiul vagal anterior
- Posterior:
- Trunchiul vagal posterior
- Aorta si hiatusul aortic (posterior de aorta se afla coloana vertebrala)
- Pilierii diafragmatici
- Ligamentul arcuat median
- Stanga:
- Incizura cardiei His
- Lob stang hepatic
12 of 63
- Dreapta:
- Lob caudat depatic
- *Delimiteaza prelungirea superioara abursei omentale
- Peritoneul esofagului se continua in dreapta cu omentul mic (hepato-esofagian) si in stanga cu

peritoneul stomacului (! partial intraperitoneal - pe 2 parti)
- Fata posterioara esofagiana este extraperitoneala
- Vascularizatie:
- Artera gastrica stanga (trunchiul celiac)
- Traiect ascendent retroperitoneal (ridica plica gastro-pancreatica) descrie o

convexitate de la nivelul careia pornesc ramuri cardio-esofagiene (pentru peretele
anterior si drept al esofagului)
- Artere gastrice scurte (artera splenica)
- Participa la vascularizatia peretelui stang
- Artera frenica inferioara stanga (aorta abdominala)
- Trece posterior de esofag
- Se formeaza un plex periesofagian!
- Venele:
- La acest nivel se realizeaza o importanta anastomoza porto-cava
- Exista un plex mucos care pe masura ce se apropie de jonctiunea eso-gastrica strabate

musculara mucoasei si se dispune superficial in mucoasa (dispus in palisada)
- Aceste vene au un traiect ascendent si se reduc la numar
- Pe masura ce urca, la nivelul esofagului abdominal patrund din nou in submucoasa
- Sangele dreneaza:
- Superior:
- Vena frenica inferioara stanga -> VCI
- Venele esofagiene -> venele Azygos / Hemiazygos -> VCS
- Inferior:
- Vena gastrica stanga -> vena porta
- Inervatia:
- Vegetativa
- Simpatica - plex celiac - periarterial (artera gastrica stanga, artera frenica inferioara stanga)
- Parasimpatica - 2 trunchiuri vagale care se gasesc anterior si posterior
- Limfa:
- Gg gastrici stangi -> gg celiaci -> gg diafragmatici inferiori
8. Stomac – descriere, raporturi, proiectie, topografia gastrica si specificul structural si

functional al fiecarei regiuni. 
- Stomacul reprezinta partea cea mai dilatata a tubului digestiv (1500 ml); situata intre duoden si
esofag
- Organ intraperitoneal - etaj supramezocolic
- Normoton (J) / hiperton (corn de taur) / hipoton (alungit, flasc)
- Curbura mica:
- La dreapta
- O portiune verticala si una orizontala (INCIZURA ANGULARA)
- Curbura mare:
- Porneste de la stanga esofagului si descrie o cupola cu convexitatea superior (fundus

gastric / fornix / camera cu aer)
- Intre fornix si esofag avem incizura cardiei His
- Prezinta o portiune verticala si una orizontala (GENUNCHIUL GASTRIC)
- Fata anterioara si posterioara
- 2 orificii: cardia si pilor
- Prezinta mai multe parti:
- Fornixul gastric - situat deasupra liniei orizontale ce trece prin cardia
- Corpul gastric - intre fornix si o linie verticala trasata prin incizura angulara
- Partea pilorica (antru + canal piloric 2-3cm) - de la linia verticala trasata prin incizura
angulara pana la orificiul piloric
- Este un organ cavitar cu rol:
- Endocrin
- Exocrin
13 of 63
- Digestiv
- Tunici:
- Mucoasa cu musculara mucoasei
- Epiteliu simplu cilindric de tip mucos
- Formeaza cripte gastrice
- Lamina proprie prezinta glande gastrice (glande simple tubulare ramificate) care se
deschid la baza criptelor
- Submucoasa
- Nu prezinta glande
- Musculara (fibre musculare netede)
- Oblic - intern
- Circular - mijlociu (formeaza sfincterele)
- Longitudinal - extern
- Seroasa (adventice)
- Mezoteliu
- In functie de arhitectura histologica se descriu 3 zone (o secretie acida si prezenta lizozimului

cu efect bactericid):
- Cardiala
- Mucus si enzime
- Fundica si a corpului
- Parietale si oxintice
- Mucus si enzime
- Pilorica
- Mucus, enzime, celule endocrine
- Raporturi:
- Cardia:
- Anterior:
- Lob hepatic stang
- Ligamentul stang al ficatului
- Posterior:
- Aorta abdominala
- Pilier stang diafragmatic
- Proiectie:
- Anterior - art condro-costala VII
- Posterior - T11, la stanga coloanei vertebrale
- Pilorul:
- Situat profund, la dreapta liniei mediene
- Anterior:
- Lobul patrat hepatic
- Posterior:
- Vena porta
- Artera hepatica
- Superior:
- Ligamentul hepatoduodenal
- Inferior:
- Capul pancreasului
- Proiectie:
- Anterior - 1-2cm la dreapta liniei mediene la nivelul epigastrului (stomac gol)
- Posterior - L1-L2
- Fata anterioara
- Hipocondrul stang, epigastru, mezogastru
- Impartita intr-o parte superioara si inferioara in functie de rebordul costal stang
- Superior:
- Pleura
- Baza plamanului stang
- Pericard - fata diafragmatica a cordului
- Spatiile intercostale VI-IX
- Datorita prezentei aerului la nivelul fornixului - se percuta la nivelul hipocondrului

stang
- Spatiul semilunar Traubbe:
14 of 63
- Superior: coasta V
- Inferior: rebordul costal stang
- La stanga: matitatea splenica
- Inferior:
- In contact direct cu peretele abdominal anterior
- Trigonul gastric Labbe (abord chirurgical):
- Superolateral dr - marginea inferioara a ficatului
- Superolat stg - rebord costal
- Inferior - linia orizontala care uneste coastele X
- Fata posterioara
- Formeaza peretele anterior al bursei omentale
- Raport si cu fata gastrica a splinei
- Prin intermediul BO are raport cu elemente ale spatiului retroperitoneal
- Stalpul stang diafragmatic
- Aorta
- Glanda suprarenala stg
- Polul superior al rinichiului stg
- Fata anterioara a corpului si cozii pancreatice (la nivelul carora au traiect vasele
splenice)
- Prin intermediul mezocolonului are raport cu flexura duodeno-jejunala!
- Curbura mica
- Raport anterior cu lobul stang si patrat hepatic (pozitie subhepatica)
9. Stomac – vascularizatie, inervatie 
- Unul dinte cele mai bine vascularizate organe
- Anastomoze atat la suprafata cat si in profunzime
- 5 surse arteriale:
- Artera gastrica stanga
- Cea mai subtire ramura a trunchiului celiac
- Traiect ascendent si la stanga retroperitoneal (ridica plica gastro-pancreatica) descrie

o convexitate si trece intre foitele omentului mic
- Se imparte la nivelul micii curburi intr-o ramura anterioara si una posterioara care se
anastomozeaza cu ramuri omoloage din artera gastrica dreapta
- Artera gastrica dreapta
- Cu origine in artera hepatica proprie (cel mai frecvent)
- Traiect inferior si la stanga
- Participa la formarea arcului arterial al micii curburi
- Artera gastroepiploica stanga
- Cel mai mare ram al arterei splenice (se desprinde in apropierea hilului splenic)
- Are traiect descendent intre foitele lig gastro-splenic si apoi gastro-colic
- Se anastomozeaza cu artera gastroepiploica dreapta formand arcul arterial al marii

curburi
- In traiectul sau da ramuri descendente epiploice (artera epiploica stanga) care se

anastomozeaza cu ramuri omoloage din artera gastroepiploica dreapta (artera
epiploica dreapta) si dau arcul arterial epiploic (Barkow)
- Artera gastroepiploica dreapta
- Ram terminal al arterei gastroduodenale
- Participa la formarea arcului arterial al marii curburi
- Artere gastrice scurte
- 5-7
- Origine in portiunea terminala a arterei splenice sau din artera gastroepiploica stanga
- Printre foitele peritoneale ale ligamentului gastro-splenic spre fornixul gastric
- Sangele venos ajunge la nivelul venei porte (prin vene omonime arterelor)
- Vena gastrica stanga -> vena porta (la marginea superioara a DI)
- Vena gastrica dreapta -> vena porta
- Vena prepilorica Mayo -> vena gastrica dreapta
- Vena gastroepiploica dreapta + vena pancreatico-duodenala antero-superioara + vena

colica medie -> trunchi gastro-colic Henle -> vena mezenterica superioara
- Limfatice:
15 of 63
- Retea limfatica bogata - comunica cu reteaua limfatica a organelor supramezocolice
- Superior se continua cu limfaticele esofagiene iar inferior cu cele duodenale
- Ganglionii urmeaza ramurile vasculare
- GG gastrici stangi -> GG celiaci
- GG gastrici drepti -> limfa din pediculul hepatic -> GG celiaci
- GG gastroepiploici stg -> pediculul splinei -> retropancreatic -> GG celiaci
- GG gastroepiploici dr -> pediculul hepatic -> GG celiaci
! GG celiaci -> cisterna Chyli -> duct toracic
- Inervatie:
- Vegetativa
- Parasimpatic - cele 2 trunchiuri vagale
- Anterior:
- Ramuri hepatice si gastrice
- Ramurile gastrice (4-10) coboara pe fata anterioara a stomacului (mica

curbura) - nerv principal anterior al micii curburi Latarjet
- Ramurile hepatice au traiect prin pars densa (hepatoesofagian) a omentului

mic (spre pediculul hepatic unde se impart in ascendente (pentru vasele si
canaliculele intrahepatice) si descendente (pentru duodenul superior))
- Posterior:
- Ramuri celiace si gastrice
- Ramurile gastrice (1-15) coboara pe fata posterioara a stomacului (mica

curbura) - nerv principal posterior al micii curburi Latarjet
- Ramurile celiace merg spre GG celiaci
16 of 63
- Simpatic
- Fibre postganglionare (plex celiac)
- Nervii splanhnici (preganglionar) -> GG -> fibre postganglionare
- ! Plexuri periarteriale - cel mai important se afla la nivelul arterei gastrice stangi
10. Stomac – structura generala a peretelui, tipuri de anastomoze vasculare intraparietale,

implicatii clinice.
- Structura peretelui adaptata in vederea functiilor (digestie prin secretia de enzime si rezervor
pentru alimente)
- Tunici:
- Mucoasa cu musculara mucoasei
- Structura complexa (componenta conjunctiva si epiteliala)
- Epiteliu simplu cilindric de tip mucos (protectie)
- Formeaza cripte gastrice
- Lamina proprie prezinta glande gastrice (glande simple tubulare ramificate) care se
deschid la baza criptelor
- Submucoasa
- Nu prezinta glande
- Tesut conjunctiv elastic
- Vase, terminatii nervoase, plexul submucos Meissner
- Musculara (fibre musculare netede) - plex mienteric Auerbach
- Oblic - intern
- Circular - mijlociu (formeaza sfincterele)
- Longitudinal - extern (mai bine individualizat la nivelul curburilor)
- Seroasa (adventice)
- Mezoteliu
- Nu imbraca in totalitate stomacul - pe fata posterioara exist o zona neacoperita care

adera la diafragm
- La nivelul peretilor gastrici, cele 5 artere formeaza plexuri si retele vasculare:
- Reteaua arteriala subseroasa
- Cele 2 arcade ale curburilor
- Reteaua arteriala musculara
- Ramuri perforante din reteaua subseroasa
- Arteriole scurte (formeaza reteaua din tunica musculara)
- Arteriole lungi (strabat tunica musculara si participa la formarea retelei

submucoase)
- Retea arteriala submucoasa
- Densitate redusa la nivelul fornixului si antrului piloric
- Retea arteriala mucoasa
- Arteriole provenite din reteaua submucoasa (strabat musculara mucoasei)
- Da nastere unei retele cu capilare mari
- Intre aceste straturi exista anstomoze arterio-arteriale situate imediat sub musculara mucoasei
- permit devierea sangelui imediat spre zona cu activitate cea mai intensa
- Intre artere si vene au loc anastomoze arterio-venoase care in momentul in care sunt deschise
(interprandial) sunteaza circulatia mucaosa gastrica fiind trimis direct la nivelul venei porte
11. Ligamentele stomacului- enumerare, descriere, continut 
- Sunt formatiuni peritoneale care deriva din mezogastrul comun ventral si dorsal
- La nivelul curburii mici se continua cu ligamentul hepato-gastric / pars flacida (omentul mic)
- Arcada arteriala a micii curburi (art gastrica stanga si art gastrica dreapta) - dedublata de
arcada venoasa
- Nodulii limfatici fgastrici drepti si stangi
- Artera hepatica accesorie stanga (din art gastrica stg) care trece prin pars densa a
omentului mic
- La nivelul marii curburi se gasesc ligamente derivate din mezogastrul dorsal
- Ligamentul gastro-frenic
- Intre fornixul gastric si diafragm
- Prezinta 2 foite care delimiteaza superior BO
17 of 63
- La acest nivel stomacul prezinta o zona neacoperita de peritoneu
- Ligamentul gastro-lienal
- Intre marea curbura gastrica si hilul splinei, de unde se continua cu ligamentul reno-
lienal (hilul splinei - marginea anterioara a rinichiului stang)
- 2 foite - anterioara (marea cavitate peritoneala) si posterioara (delimiteaza impreuna

cu ligamentul reno-lienal recesul lienal al BO)
- Intre cele 2 foite se gasesc art gastrice scurte si portiunea initiala a arterei gastro-
epiploice stangi
- Ligamentul gastro-colic
- Intre portiunea orizontala a marii curburi si CT, de unde se continua cu omentul mare
- Prezinta 2 foite - anterioara (apartine marii cavitati peritoneale) si posterioara

(participa la formarea peretelui anterior al BO)
- Intr cele 2 foite se gaseste arcada arteriala a marii curburi si ramurile epiploice care
vor forma arcada de la nivelul marelui epiploon
12. Regiunea cardiei. Situatie, descriere, proiectie, implicatii clinice. 
- Portiunea cardiala este o zona imprecis delimitata (3-4 cm), in vecinatatea orificiului cardiei care
se deschide la interior
- Nu are limite evidente microscopic (comparativ cu regiunile invecinate ale stomacului)
- La nivelul mucoasei sunt prezente glande gastrice (mucina, lizozim, etc)
- Raporturi:
- Anterior - lobul hepatic stang si ligamentul hepatic stang
- Posterior - aorta abdominal si pilierul stang diafragmatic
- Proiectie:
- Anterior - articulatia condrocostala VII stanga
- Posterior - T11
- Factori de contentie gastrica:
- Oblicitatea deschiderii esofagului la nivelul regiunii cardiale
- Hiatusul esofagian
- Fibrele circulare si oblice dispuse “in cravata” ale stomacului - strang regiunea iar
mucoasa de la acest nivel proemina spre lumen
13. Regiunea pilorica. Situatie, descriere, proiectie, implicatii clinice 
- Regiunea pilorica (portiunea orizontala)
- Delimitata intre verticala care trece prin incizura angulara (la stanga) si santul duodeno-piloric
(la dreapta)
- In acest sant se afla frecvent o vena care marcheaza limita dintre pilor si stomac (vena
prepilorica Mayo care dreneaza in vena gastrica dreapta)
- Antrul piloric:
- Mai dilatat
- Poate fi separat de restul stomacului prin unde peristaltice
- Canalul piloric:
- Segment cilindric, ingust, scurt
- Directie usor ascendenta, spre dreapta si posterior
- Limita dintre cele doua portiuni este relativ greu de pus, fiind reprezentata de santul piloric (greu
vizibil) determinat de incizura pilorica superioara si inferioara (depinde de starea de contractie a
stomacului)
- Pilorul este situat profund, la dreapta liniei mediene:
- Anterior - lobul patrat hepatic
- Posterior - vena porta si artera hepatica
- Inferior - capul pancreasului
- Superior - ligamentul hepatoduodenal
- Proiectie:
- Anterior la 1-2 cm la dreapta liniei mediene (cand stomacul este gol)
- Posterior - L1-L2
14. Duoden – pars superior. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie.
Bulbul duodenal- definitie, situatie, implicatii clinice.
18 of 63
- Duodenul este prima parte a intestinului subtire si se deosebeste de jejun si ileon prin faptul ca
este fixat la nivelul peretelui posterior abdominal (organ secundar retroperitoneal)
- Ca aspect general are forma de potcoava (concavitatea orientata in sus si la stanga), in capul
careia se afla plasat capul pancreatic
- Separatia dintre stomac si duoden este data de santul duodeno-piloric (la nivelul caruia se
poate afla vena prepilorica Mayo)
- Limita dintre duoden si jejun este data de flexura duodeno-jejunala
- In drumul sau, duodenul descrie 3 flexuri:
- DI (superior)
- Orizontal
- La nivelul L1
- Se indreapta spre dreapta si posterior
- Pana la nivelul colului vezicii biliare
- Flexura duodenala superioara

- DII (descendent)
- De-a lungul capului pancreatic
- L2-L3
- Pana la extremitatea inferioara a rinichiului drept
- Flexura duodenala inferioara
- DIII (orizontal)
- Se indreapta transversal peste coloana vertebrala
- Coteste
- DIV (ascendent)
- Ascendent pe flancul stang L2
- Sub mezocolonul transvers
- Flexura duodeno-jejunala 
- Portiunea superioara (DI)
- 5 cm
- Mai larga decat restul duodenului
- Se intinde inspre dreapta si posterior, intre jonctiunea duodeno-pilorica si colul vezicii

biliare
- Datorita aspectului radiologic este numita bulb duodenal
- Imaginea se obtine prin ingerarea unei mase radioopace
- Are forma de bulb de ceapa si ocupa aproape jumatate din DI
- Intre varful bulbului duodenal si restul DI, radiologii descriu sfincterul bulbo-duodenal
care de altfel da forma ascutita bulbului
- Raporturi:
- Portiunea superioara prezinta o parte intraperitoneala (primii 2-3 cm) si una

retroperitoneala (! LIMITA DINTRE ACESTEA ESTE DATA DE ARTERA
GASTRODUODENALA)
- Portiunea intraperitoneala
- Anterior - lobul patrat al ficatului
- Posterior - plica gastro-pancreatica dreapta si capul pancreatic (cand stomacul este

plin)
- Superior - ligamentul hepatoduodenal (contine pediculul hepatic)
- Inferior - ligamentul duodeno-colic
- Portiunea retroperitoneala
- Anterior - lobul patrat al ficatului si colecist
- Posterior
- Intre duoden si fascia de coalescenta - trece coledocul, art hepatica comuna,

vena porta si art gastro-duodenala
- Posterior de fascia de coalescenta Treitz are raport cu VCI (risc de lezare a VCI in
chirurgia terminala a coledocului - necesita decolarea cadrului duodenal si a
pancreasului)
- Inferior - capul pancreatic (intre duoden si pancreas trece artera gastroduodenala

care se bifurca in artera duodeno-pancreatica si artera gastro-epiploica dreapta)
- Proiectii:
- Pe flancul drept al coloanei vertebrale L1
19 of 63
- Vascularizatie:
- Artera gastroduodenala
- Artera duodeno-pancreatica antero-superioara
- Artera duodeno-pancreatica postero-superioara
- Limfaticele:
- Retea bogata
- GG pancreatic-duodenali anteriori si posteriori
- Inervatia:
- Simpatic - nervii splanhnic mare si mic (plex celiac)
- Parasimpatic - vag (plex celiac)
15. Duoden – pars descendens. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie,

inervatie.
- Porneste de la colul vezicii biliare pana la extremitatea inferioara a rinichiului drept
- Intre cele 2 flexuri duodenale (superioara si inferioara)
- 6 cm
- Pe flancul drept al coloanei vertebrale (L2-L3)
- Intretaiat pe fata anterioara de mezocolonul transvers
- Raporturi:
- Anterior:
- Un segment superior ce corespunde etajului supramezocolic
- Vezica biliara
- Lobul drept al ficatului
- Un segment inferior ce corespunde etajului inframezocolic
- Acoperit de fascia de coalescenta Told 1 si de peritoneul parietal al firidei

mezenterico-colice drepte - prin intermediul acestor structuri vine in raport cu anse
intestinale, CT si mezocolonul transvers
- Posterior:
- Prin intermediul fasciei Treitz si a foitei anterioare din fascia renala - glanda suprarenala,
rinichiul drept, elemente ale pediculului renal drept
- Dreapta - superior raport cu lobul drept hepatic iar inferior raport cu CA
- Stanga - capul pancreasului
- Proiectii:
- Flancul drept L2-L3
- Vascularizatie:
- DII si DIII au o vascularizatie comuna cu cea a capului pancreatic
- 2 arcade arteriale (anterior si posterior fata de capul pancreatic)
• Arcada duodeno-pancreatica anterioare
- Artera pancreatico-duodenala antero-superioara (din artera gastro-duodenala) cu cea

antero-inferioara (din AMS)
• Arcada duodeno-pancreatica posterioara
- Artera pancreatico-duodenala postero-superioara (din artera gastro-duodenala) cu

cea postero-inferioara (din AMS)
- Artera duodeno-pancreatica posterioara se desprinde din artera gastro-duodenala in traiectul

sau in spatele DI
- In traiectul sau aceasta ia la brat canalul coledoc (trece anterior de coledoc si il incruciseaza pe
fata posterioara)
- Din arcada se desprind ramuri care vor vasculariza duodenul si pancreasul
- Limfatice bogate -> GG limfatici duodeno-pancreatici anteriori si posteriori
- Inervatie:
- Simpatica - nervii splanhnici mari si mici (plex celiac)
- Parasimpatica - vag (plex celiac) 
16. Duoden – pars orizontalis. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie,

inervatie 
20 of 63
- 10 cm
- ! Prins in pensa aorto-mezenterica (aorta, AMS)
- Se intinde de la nivelul flexurii duodenale inferioare pana la nivelul arterei aorte / radacina
mezenterului
- L3-L4 (proiectie)
- Raporturi:
- Anterior:
- Radacina mezenterului (contine AMS si VMS situata la dreapta arterei)
- Fascia de coalescenta Told 1
- Vasele colice drepte
- Peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice drepte prin intermediul caruia

vine in raport cu anse intestinale, CT, mezocolon transvers
- Posterior:
- Ureterul drept
- Vasele gonadale drepte
- VCI
- Aorta
- Superior:
- Capul pancreasului si procesul uncinat
- Inferior:
- Anse intestinale
- Vascularizatie:



sau in spatele DI
fata posterioara)
- Inervatie:
- Parasimpatica - vag (plex celiac)

17. Duoden – pars ascendens. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie,
inervatie
- 2,5 cm
- Se intinde de la nivelul radacinii mezenterului / flancul stang aortic pana la nivelul flexurii
duodeno-jejunale
- Se proiecteaza L3-L2, la stanga coloanei vertebrale
- Unghiul duodeno-jejunal se proiecteaza la L2 in stanga coloanei vertebrale
- Raporturi:
- Anterior:
- Peritoneul parietal al firidei mezenterico-colice stangi si prin intermediul acestuia cu

ansele intestinale
- CT
- Mezocolonul transvers si prin intermediul lui cu fata posterioara a stomacului
- Posterior:
- Prin intermediul fasciei de coalescenta Treitz cu vena mezenterica inferioara, vasele

renale stangi, art gonadala stg
- Superior:
- Flexura duodeno-jejunala - raport cu fata inferioara a corpului pancreatic si

mezocolonul transvers
21 of 63
- La dreapta:
- Radacina mezenterului
- Capul pancreasului
- Aorta abdominala
- La stanga:
- Marginea mediala a rinichiului stang
- Vena gonadala stanga
- Ureterul stang
! Intre DIV si marginea mediala a rinichiului stang se gaseste arcul vascular Treitz - VMI si ramura
ascendenta a arterei colice stangi
- Vascularizatie:
- Artera duodeno-pancreatica inferioara
- Prima ramura jejunala
- Inervatie:
- Parasimpatica - vag (plex celiac)
18. Vascularizatia duodenului 
DI
- Vascularizatie:
- Artera gastroduodenala
- Artera duodeno-pancreatica antero-superioara
- Artera duodeno-pancreatica postero-superioara
DII si DIII



sau in spatele DI
fata posterioara)
DIV
- Vascularizatie:
- Artera duodeno-pancreatica inferioara
- Prima ramura jejunala
19. Jejun si ileon – descriere, situatie, diferentiere, raporturi, vascularizatie, structura

generala 
- Jejunul si ileonul este portiunea intestinului subtire cuprinsa intre:
- Flexura duodeno-jejunala (stanga L2)
- Valva ileo-cecala (fosa iliaca dreapta)
- Este ancorat la nivelul peretelui abdominal posterior prin intermediul mezenterului
- Nu este prezenta o limita clara intre cele 2 portiuni:
22 of 63
- Jejunul
- 3/5 superior
- 3 cm diametru
- Plici circulare dese
- Nu prezinta placi Payer
- Vascularizatie bogata
- Dispus orizontal (stanga) in cavitatea abd
- Ileonul
- 2/5 inferior
- 2 cm diametru
- Plici circulare mai rare
- Prezinta placi Payer
- Vascularizatie prin arcade mai rare dar mai mari
- Dispus vertical (dreapta) in cav abd
- Situat la nivelul etajului inframezocolic, ansele inferioare putand ajunge la nivelul cavitatii
pelvine
- Se proiecteaza la nivelul peretelui abdominal anterior - mezogastru, hipogastru, flancului si

fosei iliace stangi
- Raporturi:
- Anterior:
- Peretele anterior abdominal
- Omentul mare
- Posterior:
- Median:
- Aorta
- VCI
- Lantul simpatic lombar stang
- DIII
- Capul pancreasului (portiunea situata inframezocolic)
- Jejunul
- Polul inferior al rinichiului stang
- Ureter stang
- Vase genitale
- Vena mezenterica inferioara
- Ileonul
- Polul inferior al rinichiului drept
- Ureter drept
- Vase genitale drepte
- Vase mezenterice superioare
- Superior:
- CT
- Mezocolonul transvers
- Si prin intermediul acestor cu organele supramezocolice
- Inferior:
- Dreapta:
- Fosele iliace
- Cec
- Apendice vermisiform
- Stanga:
- Sigmoid
- Inferior - cavitatea pelvina (la nivelul Douglasului)
- Rect
- Vezica
- Fata posterioara a uterului
- Vascularizatie:
- Ramurile stangi ale AMS
- AMS:
- Cel de-al doilea trunchi al aortei abdominale
- Portiuni:
- Retropancreatic
23 of 63
- Descendent, posterior de pancreas
- La limita dintre cap si corp
- Are raport cu un patrulater venos:
- Superior - trunchiul venos spleno-mezaraic
- Inferior - vena renala stanga
- Dreapta - VMS
- Stanga - VMI
- Preduodenal
- Traiect descendent
- Anterior de procesul uncinat pancreatic si DIII
- Intramezenteric
- In grosimea mezenterului
- Insotita la dreapta de VMS
- Vascularizeaza:
- Jejun-ileon - prin ramuri stangi
- Ramuri ascendente
- Ramuri descendente
* Formeaza prin anastomoza arcade vasculare (intre 1-4 se formeaza o

arcada, intre 4-8 se formeaza doua arcade si dupa 8 se formeaza doua sau trei arcade)
* Ultima parte a ileonului prezinta o vascularizatie mai saraca (o singura

arcada arteriala - anastomoza dintre ultima artera ileala si un ram recurent din artera ileocolice) =
corespunzator acestei arii vasculare sarace, la nivelul mezenterului se delimiteaza aria vasculara
Treves
* Indiferent de numarul de arcade formate, arcada situata cel mai aproape

de intestin se numeste arcada marginala
* De la nivelul arcadei marginale pornesc artere drepte care sunt de tip
parietal si nu prezinta anastomoze extraparietale
* Arterele drepte pot fi scurte (vascularizeaza marginea mezenterica) sau

lungi (vascularizeaza marginea antimezenterica)
- Colonul - prin ramuri drepte
- Artera pancreatico-duodenala inferioara
- Artera colica medie
- Artera colica dreapta
- Artera ileocolica
- VMS se formeaza prin unirea ramurii stangi (afluenti de la nivelul jejunului si ileonului) si
drepte (afluenti de la nivelul colonului)
- Ramura dreapta:
- Vena ileocolica
- Vena colica dreapta
- Trunchiul gastrocolic Henle (vena colica medie + vena duodeno-pancreatica

superioara + vena gastroepiploica dreapta)
- Limfa:
- Foarte bogat
- Cu originea la nivelul vililor intestinali -> plex submucos -> plex subseros
- GG limfatici situati intre foitele mezenterului ->> GG situati in jurul vaselor jejuno-ileale ->>
GG mezenterici superiori ->> GG celiaci
- Structura generala:
- Mucoasa
- Invaginari numite vilozitati intestinale
- Epiteliu simplu columnar cu celule caliciforme
- Glande Liberkuhn la nivelul laminei proprii
- Submucoasa
- Tesut conjunctiv, vase sangvine, limfatice, infiltrat limfoid (placi Payer la nivelul
ileonului)
- Musculara
- Circular - intern
- Adventice
24 of 63
20. Mezenterul. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, continut, vascularizatie, inervatie. 
- Este o formatiune peritoneala de legatura si suspensie
- Ancoreaza jejunul si ileonul la peretele posterior abdominal
- 2 foite parietale intre care se afla tesut conjunctiv lax, artere (AMS), vene (VMS), limfatice, nervi
(plex mezentericsuperior), gg limfatici (mezenterici superiori)
- Foita dreapta se continua cu peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice drepte
- Foita stanga se continua cu peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice stangi
- Prezinta 2 margini:
- Intestinala (anterioara) - lungime egala cu cea a intestinului (se continua cu seroasa /

adventicea jejuno-ileala * locul de continuare constituie hilul intestinului)
- Posterioara - fixa / radacina mezenterului, mai groasa decat marginea intestinala
- Se intinde intre flexura duodeno-jejunala (stanga L2) pana in fosa iliaca dreapta (in
apropierea articulatiei sacro-iliace)
- Datorita diferentelor de lungime dintre cele 2 margini, mezenterul are aspect de

evantai (prezinta multe cuduri care corespund anselor intestinale)
- La nivelul radacinii, cele 2 foite se continua cu peritoneul parietal posterior
- Traiect:
- Superior - oblic - de la origine trece superior si la dreapta de flexura duodeno-

jejunala si apoi coboara pe flancul drept al duodenului ascendent
- Mijlociu - vertical - intersecteaza duodenul la limita dintre cel orizontal si cel

ascendent
! La acest nivel vasele mezenterice superioare trec prin incizura pancreatica

inferioara si patrund in grosimea mezenterului (vena la dreapta, artera la stanga)
- Inferioara - oblica - incruciseaza VCI, ureterul drept, vasele gonadale
- Mezenterul imparte etajul inframezocolic in:
- Firida mezenterico-colica dreapta - comunicare restrictionata cu pelvisul din cauza

mezenterului
- Firida mezenterico-colica stanga - comunicare deschisa cu pelvisul
21. Cecul si valvula ileocecala. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie,

inervatie 
- Continua intestinul subtire
- “Anastomoza" ileo-ceala este de tip termino-lateral; nu termino-terminal
- Intestinul gros se intinde de la valvula ileocecala pana la anus:
25 of 63
- Cec
- CA
- CT
- CD
- Sigmoid
- Rect
- Elemente anatomice macroscopice care il diferentiaza de restul intestinului subtire:
- Tenii
- Plici semilunare
- Haustre
- Ciucuri epiploici
- Valva ileocecala se formeaza prin invaginarea ileonului terminal la nivelul cecului
- Buza superioara - mai mare
- Buza inferioara - mai mica
- Cele 2 buze se unesc anterior si posterior la nivelul comisurilor si se continua cu fraurile valvulei
ileocecale
- Spre marginea libera a valvulei se condenseaza fibre circulare de la nivelul ileonului care dau
nastere sfincterului valvulei ileocecale
- Contractia fibrelor musculare circulare cecale determina inchiderea sfincterului -> tranzit
unidirectional, intermitent
- Fibrele longitudinale ale teniei mezocolice se continua la nivelul orificiului ileocecal cu fibre
musculare longitudinale ale ileonului terminal - prin contractia acestora se dilata portiunea
terminala a ileonului
- Fibrele longitudinale ale ileonului impreuna cu fibre circularele circulare ale cecului determina
aparitia fraurilor valvulei ileocecale
- Cecul:
- Este segmentul initial al intestinului gros
- Situat sub planul valvulei ileocecale
- Se continua superior cu CA
- Se formeaza initial la nivel subhepatic ca mai apoi prin evolutia CA sa capete o pozitie
inferioara, la nivelul fosei ileocecale
- Inferior se termina in fund de sac
- Printr-o haustra postero inferioara, la locul de intanlire ale celor 3 tenii, postero-medial, are
atasat apendicele vermisiform (diagnostic diferential fata de inflamatia diverticulului Meckel
care este un rest embrionar anexat ultimei anse ileale)
- Este un organ intraperitoneal, mobil
- Poate prezenta uneori mezocec - acesta fiind un mezou foarte dezvoltat
- Raporturi:
- Anterior:
- Peretele anterior abdominal prin intermediul peritoneului
- Cand cecul este gol - poate veni in raport cu marele epiploon sau anse intestinale
- Posterior (prin intermediul peritoneului):
- Psoas mare
- Iliac
- Nerv femural
- Nerv cutanat femural lateral
- Lateral:
- Peretele lateral abdominal prin intermediul peritoneului
- Medial:
- Apendice vermisiform
- Ureterul drept
- Psoas (marginea mediala)
- Vasele iliace externe
- Anse ileale
- Inferior
- Unghiul dintre fosa iliaca si peretele anterior abdominal
- Vascularizatie:
- Artera ileocolica
- Artera cecala anterioara
26 of 63
- CA
- Cec
- Ileon terminal
- Artera cecala posterioara
- CA
- Cec
- Ileon terminal
- Apendice vermisiform (baza)
- Venele -> vena ileocolica -> VMS
- Limfa -> nodulii limfatici ileocecali anteriori si posteriori situati de-a lungul vaselor -> nodulii
limfatici mezenterici superiori -> trunchi intestinal
- Inervatie:
- Vegetativa, efectoare si receptoare
- Sensibilitatea - fibre interoceptive simpatice T10-L1
- Motor:
- Simpatic - plex celiac -> pe calea plexurilor simpatice periarteriale
- Parasimpatic - trunchi vagal posterior
22. Apendicele – Descriere, situatie, raporturi, proiectie, puncte dureroase
- Este un organ diverticular, rudimentar, anexat cecului
- Apendicele nu are tenii! Dar in submucoasa are numerosi foliculi limfatici!
- 2-20 cm
- Ostiul apendicelui cvermisiform se deschide la nivelul peretelui postero-medial cecal; 2 cm

inferior de valva ileocecala = orificiu ceco-apendicular
- Organ intraperitoneal mobil
- Prezinta mezoapendice, la nivelul caruia gasim vasele apendiculare, nervi apendiculari si

limfatice
- La femeie, mezoapendicele poate trimite o prelungire spre ligamentul lat (ligament Clado)
- Pozitia sa este foarte variabila
- Prezinta numeroase variatii de pozitie:
- Retrocecal si retrocolic (75% din cazuri)
- Subcecal si pelvin (descendent in continuarea cecului - 20% din cazuri)
- Retroileal si preileal (5% din cazuri)
- Proiectie - la nivelul peretelui anterior abdominal - trigonul Iacobovici
- Supero-lateral: linia dintre spina iliaca dreapta si ombilic
- Inferior: linia bispinoasa
- Lateral stanga: linia pararectala dreapta (marginea laterala a muschiului drept abdominal)
- Puncte dureroase apendiculare (palparea abdominala in aceste puncte este dureroasa in

apendicita acuta dar nu este corelabila foarte bine cu pozitia anatomica a apendicelui)
- Pe linia bispinoasa:
- La intersectia 1/3 dreapta cu 2/3 stanga (Lanz / Lanzmann)
- La intersectia liniei bispinoase cu marginea laterala a dreptului abdominal drept

(Clado)
- Pe linia spino-ombilicala:
- La intersectia 1/3 inferolateral cu 2/3 superomedial (McBurney)
- La intersectia liniei spino-ombilicale cu marginea laterala a dreptului abdominal drept

(Morris)
- Raporturi:
- Lateral - cec
- Antero-medial - anse intestinale
- Posterior:
- Muschiul iliopsoas
- Nervul femural (raport important in modul de iradiere al dureii)
- In apendicita acuta durerea de la nivelul fosei iliace drepte iradiaza la nivelul fetei anterioare a
coapsei (raport cu nervul femural
- In anexita dreapta durerea iradiaza la nivelul fetei mediale a coapsei (datorita raportului cu
nervul obturator)
27 of 63
23. Apendicele – structura peretelui,vascularizatie, inervatie, bazele anatomice ale durerii
apendiculare. Variabilitatea anatomica a apendicelui- dimensiuni, pozitii. 
- Structura peretelui este asemanatoare cu cea generala a colonului:
- Mucoasa
- Aspect particular al glandelor Liberkuhn (glande mai grupate si mai scurte)
- Tesut limfoid bine dezvoltat
- Chorion
- Noduli limfatici cu dispozitie circulara in jurul lumenului
- Pot perfora musculara mucoasei si patrund in submucoasa
- Submucoasa
- Foliculi limfatici
- Musculara
- Fibre musculare netede dispuse in 2 straturi:
- Circular - intern
- Peritoneu
- Pozitia este variabila depinzand de:
- Gradul de dezvoltare al cecului
- Insuficient dezvoltat - pozitie subcecala
- Nivelul de descensius al cecului:
- Subhepatic - pozitie inalta
- Pelvin - pozitie joasa
- Gradul de dezvoltare al peretilor cecali - apendicele fiind situat in partea opusa
- Se dezvolta peretele anterior - cec retrocecal
- Se dezvolta peretele posterior - cec prececal
- Se dezvolta peretele drept - cec mediocecal
- Se dezvolta peretele stang - cec laterocecal
- Vascularizatie:
- Artera apendiculara, ramura din artera ileocecala
- Trece posterior de ileon, patrunde in marginea libera a plicii ileo-cecale, ajunge in

mezoapendice
- Ramuri:
- Artera ceco-apendiculara - vascularizeaza baza apendicelui si cecul adiacent
- Ramuri apendiculare in palisada
- Artera recurenta ileala - care participa la formarea ultimei arcade de la nivel

jejuno-ileal
- Venele -> vena ileocolica -> VMS
- Drenajul limfatic:
- In submucoasa exista numerosi foliculi limfatici
- Apendicele este considerat organ limfoid
- Dreneaza spre GG ceclai posteriori ->> GG mezenterici superiori
- Inervatie:
- Vegetativa, efectoare si receptoare
- Sensibilitatea - fibre interoceptive simpatice T10-L1
- Motor:
- Simpatic - plex celiac -> pe calea plexurilor simpatice periarteriale
- Parasimpatic - trunchi vagal posterior
- In apendicita acuta, durerea initiala este o durere de tip visceral perceputa la nivelul epigastrului
- Ulterior, cand incepe sa ajunga inflamatia la nivelul peritoneului parietal durerea se resimte in
fosa iliaca dreapta
- In apendicita acuta durerea de la nivelul fosei iliace drepte iradiaza la nivelul fetei anterioare a
coapsei (raport cu nervul femural
- In anexita dreapta durerea iradiaza la nivelul fetei mediale a coapsei (datorita raportului cu
nervul obturator)
- Puncte dureroase apendiculare (palparea abdominala in aceste puncte este dureroasa in

apendicita acuta dar nu este corelabila foarte bine cu pozitia anatomica a apendicelui)
- La intersectia 1/3 dreapta cu 2/3 stanga (Lanz / Lanzmann)
28 of 63
- La intersectia liniei bispinoase cu marginea laterala a dreptului abdominal drept
(Clado)
- La intersectia 1/3 inferolateral cu 2/3 superomedial (McBurney)
- La intersectia liniei spino-ombilicale cu marginea laterala a dreptului abdominal drept

(Morris)
24. Colonul ascendent si flexura colica dreapta– limite, situatie, descriere, raporturi,
vascularizatie,limfatice, inervatie 
- Elemnte care diferentiaza intestinul gros de cel subtire: ciucuri epiploici, haustre, tenii si plici
semilunare
- CA se proiecteaza la nivelul flancului drept
- CA continua cecul si se intinde de la valvula ileocecala pana la flexura colica dreapta (flexura
hepatica) unde se continua cu CT
- Este un organ fix al colonului, fiind secundar retroperitoneal (fascia de coalescenta Told 1)
- Este acoperit pe fata anterioara de peritoneu parietal posterior
- Proemina pe peretele posterior al etajului inframezocolic
- Situat mai superficial fata de CD (care este in acelasi plan cu pars tecta duodenim) - palpat mai
usor
- Delimiteaza pe flancul stang firida mezenterico-colica dreapta si pe flancul drept firida parieto-
colica dreapta
- Flexurile colice sunt structuri intraperitoneale!
- De la nivelul flexurii colice drepte pleaca ligamentele:
- Freno colic drept
- Reno colic drept
- Cistico colic (inconstant; o prelungire a omentului mic)
- Teniile:
- Mezocolica - situata posteromedial
- Omentala - situata posterolateral
- Libera - situata anterior
- Raporturi:
- Posterior (Told 1):
- Muschiul iliac
- Muschiul patrat lombar
- Fata anterioara a rinichiului drept
- Nerv subcostal, ilioinghinal, iliohipogastric
- Lateral:
- Peretele abdominal - firida parietocolica dreapta
- Medial:
- Anse jujunoduodenale
- DII
- VCI
- Ureterul drept
- Anterior:
- Foita parietala a peritoneului posterior
- Flexura colica dreapta:
- Dispusa in flan frontal
- Situata mai jos decat flexura colica stanga
- Raport cu fata viscerala a ficatului (lob drept)
- Cartilajul coastei X
- Vascularizatie:
- AMS:
- Artera ileocolica
- Continua traiectul AMS
- Trece la nivelul mezenterului
- Da ramuri:
- Cecale anterioare
- Cecale posterioare
29 of 63
- Apendiculare
- Ram colic ascendent care se va anastomoza cu ramul colic descendent din

artera colica dreapta
- Se desprinde de pe fata dreapta a AMS (de obicei trunchi comun cu art colica
medie)
- Traiect catre dreapta, incrucisand anterior, transversal - formatiunile

retroperitoneale (VCI, ureter, vase genitale drepte)
- Se imparte intr-un ram ascendent si unul descendent
- Se desprinde imediat inferior de procesul uncinat al pancreasului, anterior de DIII
- Traiect anterior intre foitele mezocolonului transvers unde se imparte intr-un ram
stang si unul drept
- Venele - omonime arterelor (spre VMS sau VMI)
- Limfa:
- Epicolici - sub seroasa parietala
- Paracolici - pe traiectul art marginale Drumond
- Intermediari - pe traiectul art mezenterice si ramurilor lor
- Centrali - originea art mezenterice
- Inervatie:
- Vegetativa, simpatic & parasimpatic
- Simpatic - T5-T12 -nervi splanhnici mari si mici-> Plex celiac + plex mezenteric superior ->
plex periarterial
- Parasimpatic - vag (plex celiac si plex mexenteric superior)
25. Colonul transvers – limite, situatie, descriere, raporturi, vascularizatie,limfatice, inervatie 
- 45-50 cm lungime (6-7 cm diametru)
- Este un segment mobil, intraperitoneal; care se intinde intre cele 2 flexuri colice
- Arte traiect oblic, la stanga si usor ascendent
- Ancorat la peretele posterior prin intermediul mezocolonului transvers
- Tenii:
- Omentala - supero-anterior
- Mezocolonica - posterior
- Libera - infero-anterior
- Raporturi:
- Anterior:
- Cu peretele anterior abdominal
- Posterior:
- DII
- Fata anterioara a capului si corpului pancreatic
- Fata anterioara a rinichiului stang
- Superior:
- Fata viscerala a lobului drept hepatic
- Marea curbura gastrica
- Fata colica a splinei
- Inferior:
- Anse duodeno-jejunale
- La nivelul lui, ligamentul gastro-colic (strabatut de arcadele gastro-epiploice si ramurile

epiploice ale sale) se continua cu omentul mare care acopera intreg continutul cavitatii
abdominale
- Mai este prezent si ligamentul duodeno-colic; o continuare a ligamentului gastro-colic
- Vascularizatie:
- 2/3 drept - AMS
- Ram ascendent
- Ram descendent
- Ram drept
30 of 63
- Ram stang
- 1/3 stang - AMI
- Artera colica stanga
- Ram ascendent
- Ram descendent
- Toate aceste ramuri formeaza o arcade anastomotice:
- Drummond - ram asc din art colica dreapta + ram drept din art colica medie (arcada
marginala a colonului ascendent)
- Haller-Riolan - ram asc din art colica stg + ram stang din art colica medie (arcada
marginala a colonului transvers)
- Din aceasta arcada se desprind artere drepte scurte si lungi
- Scurte - abordeaza peretele la nivelul teniei mezocolice
- Lungi - abordeaza colonul pe la nivelul marginii antimezenterice, dupa ce ocolesc

fetele colonului
- ! Aceste artere colice drepte nu prezinta anastomoze extraparietale
- Drenajul venos (VMS sau VMI)
- Inervatie:
- Colonul drept
- Simpatic - fibre simpatice T5-T12 - splanhnic mic si mare - plex celiac si mezenteric
superior - plexuri periarteriale
- Parasimpatic - vag (plex celiac si mez superior)
- Colon stang
- Simpatic - inervatie lombara si sacrala - plexuri periarteriale
- Parasimpatic - S2-S4 - nervi splnhnici pelvini (erectori) care deau fibre cu traiect
ascendent pe calea plexului hipogastric inferior, superior si apoi mezenteric inferior
(ajung la organ prin intermediul plexurilor periarteriale)
26. Mezocolonul transvers-descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, limfatice,

inervatie 
- Este o plica peritoneala dispusa transversal a carei latime depinde de lungimea CT
- In realitate nu are pozitioneare transversala la nivel abdominal, “cazand" peste ansele

intestinale din cauza gravitatiei si a propriei greutati
- 2 fete:
- Superioara - se continua cu peritoneul parietal posterior al etajului supramezocolic
- Inferioara - se continua cu peritoneul parietal posterior al etajului inframezocolic
- Intre cele 2 foite se gasesc ramurile vaselor colice
- Care formeaza prin anastomoza in dreapta cu ramura ascendenta a arterei colice

drepte arcada Drummond
- Care formeaza prin anastomoza in stanga cu ramura ascendenta a arterei colice

stangi arcada Haller Riolan
- Arcada vasculara venoasa -> dreneaza in vena colica medie
- Noduli limfatici epicolici, paracolici si intermediari
- 2 margini:
- Colica - mezocolonul se continua cu adventicea CT
- Posterioara / radacina mezocolonului / fixa
- Radacina mezocolnului transvers se intinde intre flexurile colice
- Are directie oblica, spre superior si la stanga
- Flexura colica stanga situata mai sus decat flexura colica dreapta
- Mezcolonul imparte cavitatea abdominala intr-un etaj supramezocolic si altul inframezocolic
- Traiect:
- Anterior de rinichiul drept, DII si capul pancreasului (pe care le imparte intr-o portiune
supra si infra mezocolica)
- Superior de flexura duodeno-jejunala
- Anterior de corpul pancreasului - determina aparitia marginii anterioare care il separa intr-o
fata superioara si alta inferioara
- Inferior de polul inferior al splinei - de unde se continua cu ligamentul freno-colic stang

(sustentaculum lienis)
- Raporturi:
31 of 63
- Anterior:
- Peretele anterior abdominal
- Posterior:
- DII
- Capul si corpul pancreasului
- Flexura duodeno-jejunala
- Anse intestinale
- Mezenterul cu vasele mezenterice superioare
- Superior:
- Fundul vezicii biliare
- Stomacul (prin intermediul lig gastro-colic)
- Fata viscerala a splinei
- Inferior:
- Anse intestinale
27. Colonul descendent si flexura colica stinga– limite, situatie, descriere, raporturi,
vascularizatie, limfatice, inervatie 
- Colonul descendent este un segment fix al intestinului gros, fiind organ secundar retroperitoneal
- Se formeaza fascia de coalescenta Told 2
- Este situat mai profund decat colonul ascendent
- Inferior de polul anterior al splinei continua flexura colica stanga / lienala care se afla situata mai
sus fata de cea dreapta
- Tenii:
- Libera - anterior
- Mezocolonica - postero-medial
- Omentala - postero-lateral
- Acoperit pe fata anterioara de peritoneul parietal posterior
- Delimiteaza pe flacul stang firida parieto colica stanga si pe flancul drept firida mezenterico-
colica stanga
- La nivelul flexurii colice stangi peritoneul se reflecta pe diafragm formand ligamentul freno-colic
stang (sustentaculm lienis) care blocheaza comunicarea dintre etajul supramezocolic si flancul
stang care delimiteaza firida parietocolica
- Raporturi:
- Posterior (prin intermediul Told II)
- Diafragm
32 of 63
- Muschiul patrat lombar
- Muschiul iliac
- Nervii subcostali, iliohipogastric, ilioinghinal, femurocutanat lateral
- Anterior:
- Anse intestinale
- Omentul mare
- Peretele abdominal antero-lateral
- Medial:
- Anse intestinale
- Oment mare
- Arcul vascular Treitz (VMI si ram ascendent din artera colica stanga - medial de
rinichiul stang)
- Ureterul
- Vasele gonadale stangi
- Lateral:
- Peretele abdominal lateral - firida parieto-colica stanga
- Flexura colica stanga
- Pozitie sagitala
- Superior:
- Fata viscerala a splinei (determina o impresiune)
- Posterior:
- Lateral:
- Peretele toracic - prin intermediul diafragmei si a recesului costo-diafragmatic stang
- Vascularizatie:
- Din artera mezenterica inferioara
- Se desprinde inferior de DIII, in dreptul L3
- Artera colica stanga - da un ram ascendent si un ram descendent
- Artere sigmoidiene - realizeaza arcuri si se anastomozeaza cu ramul descendent al

arterie colice stangi
- In cazul fluxul din AMI este suprimat, colonul este in continuare vascularizat prin
anastomozele formate intre AMS si AMI (Haller Riolan dintre ramul asc al art colice stangi
si ramul drept al arterei colice medii)
- Inervatie:
ascendent pe calea plexului hipogastric inferior, superior si apoi mezenteric inferior (ajung
la organ prin intermediul plexurilor periarteriale)
- Limfa:
28. Colonul sigmoid – limite, situatie, descriere, raporturi, vascularizatie, limfatice, inervatie 
- Este un organ intraperitoneal - ancorat de mezosigmoid
- Continua CD
- Ancorat de mezosigmoid
- Limita superioara - organul devine din secundar retroperitoneal (cu fascie) intraperitoneal (cu
mezou) iar teniile se reduc la 2-3
- Limita inferioara - corespunde planul transversal ce trece prin S3 (jonctiune recto-sigmoidiana)
- Sigmoidul capata aspectul literei sigma in urma faptului ca prezinta o crestere exagerata
comparativ cu spatiul anatomic care il gazduieste. Astfel, prezinta o ansa care coboara sub
planul vertebrei S3 si ajunge la nivelul Douglasului, anterior de rect
- Fibrele musculare longitudinale se reorganizeaza dana nastere la 2 tenii:
- Anterioara - libera (prezinta apendici epiploici numerosi, mai lungi, mai voluminosi, dispusi
pe un singur rand)
- Haustre - devin mai sterse si dispar in portiunea terminala
33 of 63
- Raporturi:
- Poritiunea iliaca:
- Anterior:
- Ansele intestinale
- Peretele abdominal
- Posterior:
- Muschiul iliopsoas
- Nervul femural
- In portiunea pelvina:
- Superior:
- Anse intestinale
- Lateral:
- NAV obturator
- Vase ovariene, ovarul, tuba uterina (la femeie)
- Ductul deferent (la barbat)
- Anterior:
- La femeie - fata posterioara a uterului
- La barbat:
- Fata postero-superioara a vezicii urinare
- Canalele deferente
- Vascularizatie:
- AMI
- Artere sigmoidiene:
- 1-19 ramuri
- Au fost descrise 3 ramuri (superioare, medii, inferioare)
- De la origine patrund in mezosigmoid si se impart in ramuri ascendente si

descendente
- Ramura sigmoidiana superioara
- Traiect retroperitoneal
- Se bifurca in 2 ramuri (barticipa la formarea arcului Drummond):
- Ascendenta - art descendenta a arterei colice stangi
- Descendenta - art sigmoidiana medie
- Ramura sigmoidiana medie
- Strabate portiunea mijlocie a mezosigmoidului si se anastomozeaza cu

celelalte artere sigmoidiene
- Ramura sigmoidiana inferioara
- Strabate portiunea inferioara a mezosigmoidului, situata anterior de artera

rectala superioara
- Ram ascendent - participa la formarea arcadei arteriale marginale
- Ram descendent - (artera sigmoidiana ima) se anastomozeaza cu o

ramura recto-sigmoidiana (din artera rectala superioara)
- Anastomoza numita punctul critic al lui Sudeck
- Art rectala superioara
- Ramura terminala a AMI
- Participa in mica masura la vascularizatia colonului sigmoid
- Inervatie:
ascendent pe calea plexului hipogastric inferior, superior si apoi mezenteric inferior (ajung
la organ prin intermediul plexurilor periarteriale)
- Limfa:
29. Mezocolonul sigmoid. Descriere, limite, situatie, raporturi, continut
34 of 63
- Mezocolonul sigmoid este o plica peritoneala in forma de evantai
- Prezinta 2 fete:
- Dreapta
- Stanga
- Prezinta 2 margini:
- Sigmoidiana
- Aderenta - radacina
- Intre foitele mezosigmoidului se gasesc:
- Ramuri sigmoidiene
- Ramuri din mezenterica inferioara
- Ramuri din plexul hipogastric inferior
- Noduli limfatici
- Radacina:
- Radacina primara
- Corespunde insertiei mezenterului comun dorsal
- Coboara vertical de la bifurcatia aortei pana la S3
- Pe aici patrund vasele rectale superioare
- Radacina secundara
- Format datorita tractiunii fasciei de coalescenta a CD
- Directie ascendenta, pana aproape de bifurcatia aortei
- Se continua cu radacina primara
- Intersecteaza ureterul si gonadele stangi
- Formeaza un unghi ascutit deschis inferior si spre stanga - reces intersigmoidian

(retroperitoneal se afla situat ureterul stang)
30. Rectul – limite, parti, situatie,descriere, raporturi 
- Ultima portiune a intestinului gros
- 15-20 cm
- Situat median
- Ampula rectala:
- Superior - organ partial intraperitoneal - pe 3 parti
- Inferior - extraperitoneal
- Canalul anal - extraperitoneal
- Limita superioara:
- S3 - jonctiunea sigmoido-rectala
- Limita inferioara:
- Orificiul anal
- 2 portiuni:
- Ampula rectala
- Portiunea superioara, mai dilatata
- Se intinde de la S3 pana traverseaza perineul (muschiul ridicator anal)
- Canalul anal
- Delimitata superior de linia pectinata (trecerea prin muschiul ridicator anal) si inferior
de linia ano-cutanata
- Curburi:
- Plan sagital:
- Flexura sacrata (concava antrior)
- Curbura perineala (concava posterior) - in momentul in care traverseaza muschiul

ridicator anal
- Plan frontal
- Superioara (concav stanga), mijlocie (concav dreapta), inferioara (concav stanga)
- Determina la interior aparitia unor plici - valvele lui Houston
- Raporturi:
- Ampula rectala - portiunea intraperitoneala
- Anterior
- Prin intermediul peritoneului delimiteaza Douglasul in care patrund anse

intestinale si o ansa sigmoidiana
- La femeie: fata posterioara a uterului si fornixul vaginal
- La barbat: fata posterioara a vezicii urinare si vaza veziculelor seminale
35 of 63
- Lateral
- Recesurile pararectale in care coboara anse intestinale
- Ampula rectala - portiunea extraperitoneala
- Anterior
- Septul recto-vezical la barbat
- Prostata
- Veziculele seminale
- Portiunea ampulara a canalelor deferete
- Vezica urinara (trigonul vezical)
- Septul reto-vaginal la femeie
- Fata posterioara a vaginului
- Posterior
36 of 63
- Spatiul retrovezical care contine vasele sacrate medii, glomusul coccigian,
lanturile simpatice paravertebrale sacrate, nodulii limfatici sacrati
- Fata anterioara a sacrului
- Lateral
- Condensari ale tesutului din spatiul pelvisubperitoneal
- Aripioarele rectului
- Lamele sacro-recto-genito-pubiene
- GG hipogastric
- Muschiul ridicator anal
- Canalul anal
- Partea perineala a rectului
- Lateral - fosa ischiorectala
- Posterior - vf coccisului
- Anterior:
- La femeie - partea inferioara a fetei posterioare a vaginului
- La barbat - varful prostatei, uretra masculina (inconjurata de muschiul

sfincter extern), glandele bulbouretrale si bulbul corpului spongios
31. Rectul – configuratie interna, vascularizatie (plexuri hemoroidale), conexiuni limfatice.

Implicatii clinice. Tuseul rectal. 
- Configuratia interna:
- In ampula rectala proemina 3 plici transversale (2 stangi si 1 dreapta)
- La limita dintre ampula (din metenteron) si canal (din proctodeum), mucoasa rectala
formeaza 6-10 plici verticale (1-2cm) = COLUMNE ANALE
- La marginea inferioara a columnelor anale se gasesc plici pucoase - valvule semilunare
(pe marginea libera a acestora se gasesc mici proeminente - papile anale)
- Acestea delimiteaza cu peretele rectal mici funduri de sac numite sinusuri anale
- In sinusurile anale se deschid glande mucoase (favorizeaza trecerea bolului fecal)
- Valvulele semilunare delimiteaza linia pectinata (insertia mb cloacale in viata IU)
- Canalul inferior de linia pectinata se numeste pecten
- Pectenul se termina la linia alba Hilton
- Vascularizatie:
- Arterele rectale (hemoroidale):
- Artera rectala superioara (rol primordial)
- Ramura din AMS
- Se imparte in 2 ramuri care coboara pe partile laterale ale ampulei rectale
- Dau numeroase ramuri:
- Situate sub fascia rectala
- Patrund in peretii rectului - unde formeaza anastomoze (plex submucos)
- Artera rectala mijlocie (rol accesor)
- Din artera iliaca interna (una stanga, una dreapta)
- Dau ramuri care iriga peretii antro-laterali ai portiunii inferioare ampulare si a

canalului anal
- Artera rectala inferioara (rol accesor)
- Din artera rusinoasa interna (ramura a arterei iliace interne)
- Se gasesc sub muschii ridicatori anali
- Strabat fosa ischiorectala
- Participa la irigarea canalului anal
- Ramurile stabilesc numeroase anstomoze de calibru redus
- Venele:
- Au o mare importanta clininca
- Au originea intr-un plex venos situat submucos (plex venos rectal / plex venos hemoroidal)
- Prezent pe toata inaltimea rectului, dar mai bine dezvoltat la nivelul perineului (prezinta
dilatatii la nivelul valvulelor semilunare intre care se individualizeaza venule mari care ridica
coloanele anale (Morgagni)
37 of 63
- Anastomozele arterio-venoase dau aspectul unor glomeruri - glomerurii rectali - care
dupa ce sunt umpluti cu sange arterial se comporta asemenea corpilor erectili (corpus
cavernosum recti) - umplerea lor cu sange completeaza actiunea sfincteului de
inchidere a canalului anal
- Hemoroizii interni se dezvolta din acesti glomeruli rectali (sangele pierdut prin ruperea
lor este arterial - rosu aprins)
- Din plexul venos rectal pleaca venule care strabat tunica musculara si apoi dau nastere
venelor rectale / hemoroidale
- Vena rectala superioara
- Culege sange de la ampula rectala
- Merge spre VMI (PORTA)
- Vena rectala mijlocie
- Subtiri
- Pleaca din portiunea inferioara ampulara
- Merg spre venele iliace interne (VCI)
- Venele rectale inferioare
- Aduna sange din regiunea canalului anal
- Merg spre venele rusinoase interne -> venele iliace interne (VCI)
- In felul acesta la nivelul rectului se realizeaza o importanta comunicare intre v porta si VCI
(anastomoza porto-cava de mare valoare functionala si clinica)
- Limfa:
- 2 teritorii de drenaj separate de linia pectinata
- Superior - GG rectali superiori -> GG mezenterici inferiori
- Inferior - GG inghinali superficiali
- Tuseul rectal:
- Mijloc de explorare al rectului si a organelor invecinate
- Dupa introducerea degetului el este inconjurat de portiunea subcutanata a sfincterului

extern
- Se percepe apoi santul intersfincterian si sfincterul intern
- Urmeaza inelul anorectal
- Format posterior de bucla muschilor puborectali
- Format pe laturi de sfincterul intern si de fasciculul profund al sfincterului extern
- In final se simte plica transversala inferioara si uneori cea mijlocie
32. Ficatul – situatie, configuratie externa, ligamente, recesuri- implicatii clinice 
- Organ parenchimatos intraperitoneal, situat in etajul supramezocolic
- Acoperit de capsula Glisson
- Comparat cu un ovoid, cu axul mare transversal
- Fata diafragmatica / superioara - convexa
38 of 63
- Fata viscerala / inferioara - concava
- Extremitate dreapta - voluminoasa
- Extremitate stanga - redusa
- Marginea inferioara / anterioara - ascutita (oblic ascendent la stanga - traiectul rebordului

costal)
- Fata diafragmatica
- Prezinta 2 portiuni in functie de insertia ligamentului coronar:
- Intraperitoneal (partea libera)
- Este anterioara
- Acoperita de peritoneu visceral hepatic
- Cea mai intinsa parte a fetei diafragmatice a ficatului
- Prezinta insetia ligamentului falciform care inferior se termina la nivelul incizurii

ligamentului rotund aflat la marginea anterioara
- La dreapta ligamentului falciform se gasesc impresiunile costale (orientate

transversal) si impresiunile diafragmatice (orientate sagital)
- La stanga ligamentului falciform este impresiunea cardiaca (de forma

triunghiulara)
- Extraperitoneal (partea fixa / aria nuda)
- Regiune ingusta si posterioara
- Singura portiune neacoperita de peritoneu (cuprinsa intre cele 2 foite ale

ligamentului coronar - superioara si inferioara)
- Prezinta impresiunea VCI prin care aceasta urca spre diafragm (uneori poate fi
transformat in canal daca este inchisa posterior de o membrana fibroasa -
ligamentul VCI)
- La stanga VCI prezinta impresiunea data de coloana vertebrala (T10-T11) si

fisura ligamentului venos Arantzius (contine ligamentul venos Arantzius)
- La dreapta VCI se afla impresiunea suprarenalei drept si a polului renal

superior drept
- Fata viscerala
- Orientata inferior, posterior si la stanga
- Prezinta 2 santuri sagitale (drept si stang) unite la mijloc prin santul transversal (3
santruo dispuse sub forma literei H)
- Santul sagital drept:
- Este subimpartit de procesul caudat al lobului caudat
- Anterior - fosa cistica (vezica biliara a caei fund depaseste marginea

anterioara a ficatului venind in raport cu peretele abdominal anterior la
nivelul fosetei subcostale)
- Posterior - VCI
- Santul sagital stang
- Anterior - fisura ligamentului rotund (la nivelul marginii anterioare se continua cu

incizura ligamentului rotund)
- Posterior - fisura ligamentului venos Arantzius la nivelul caruia se

inserasegmentul stang al omentul mic (oblic spre dreapta pana in apropierea
VCI - “linie franta”)
- Santul transversal
- Se intinde intre cele 2 santuri cu directie oblica spre dreapta si posterior
- Separa lobul patrat situat anterior de lobul caudat situat posterior
- La nivelul lui se afla segmentul drept al insertiei hepatice a omentului mic
- Reprezinta hilul hepatic prin care trec elementele pediculului hepatic
- Pediculul hepatic:
- In plan anterior se gasesc doua canale hepatice drept si stang care parasesc ficatul si se
unesc formand canalul hepatic comun
- In plan mijlociu se gasesc ramurile terminale ale arterei hepatice proprii (insotite de plexul
nervos hepatic anterior)
- In plan posterior se gasesc ramuri terminale ale venei porte (insotite de plexul nervos
hepatic posterior)
- Noduli limfatici hepatici - dispusi in jurul ramurilor vasculare
- Marginea anterioara / inferioara a ficatului
- Este ascutita si separa cele 2 fete hepatice
- Oblica, ascendenta spre stanga, paralela cu rebordul costal drept
39 of 63
- Prezinta:
- Incizura ligamentului rotund al ficatului (2 cm lateral dreapta fata de linia mediana)
- Incizura cistica (la dreapta incizurii ligamentului rotund)
- Extremitatea dreapta a ficatului:
- Voluminoasa
- In partea ei posterioara se gaseste ligamentul triunghiular drept (continuare a ligamentului

coronar)
- Extremitatea stanga a ficatului:
- Subtire, turtita
- In partea ei posterioara se gaseste ligamentul triunghiular stang (continuare a ligamentului

coronar)
- Ligamentele ficatului:
- Ficatul este invelit de peritoneu pe majoritatea suprafetei sale
- Prin reflexia peritoneului la nivelul altor organe sau a peretelui abdominal se formeaza
ligamentele hepatice
- Majoritatea ligamentelor hepatice (cu exceptia lig rotund) provin din mezogastrul ventral, la
nivelul caruia se dezvolta mugurele hepatocistic
- Ligamentul falciform
- Uneste fata diafragmatica a ficatului cu peretele anterior abdominal
- Asezat in plan sagital (usor oblic catre stanga)
- Marginea anterioara (corespunde peretelui abdominal), marginea posterioara (corespunde

fetei diafragmatice a ficatului)
- Marginea inferioara este libera si contine ligamentul rotund
- Ligamentul rotund
- Provine din vena ombilicala stanga in uram obliterarii (luna VII de viata IU si continua pana
la 2-3 ani)
- Se gaseste in marginea inferioara a ligamentului falciform
- Portiunea terminala se uneste cu ramul stang al venei porte
- Ligamentul coronar
- Directie transversala
- Se formeaza prin reflexia peritoneului de pe partea posterioara a ficatului pe diafragm
- Format din 2 foite (superioara si inferioara) care delimiteaza intre ele aria nuda
- Cele 2 foite se unesc la dreapta si la stanga formand ligamentele triunghiulare ale ficatului
33. Ficatul – proiectie, raporturi. Lobi si segmente hepatice.
- Proiectat in hipocondrul drept , partea superioara a epigastrului si o parte a hipocondrului stang
- Organ intraperitoneal - mobil - coboara 2-3 cm in inspirul profund (mai coboara putin si in
ortostatism)
- Limita superioara (percutie):
- Dreapta - coasta V cu linia medioclaviculara
- Stanga - intercostal V cu linia medioclaviculara
- Limita laterala:
- Linia axilara medie intre coasta V si 2 cm inferior de rebordul costal
- Limita inferioara:
- Linia care uneste rebordul costal drept (coasta X) cu cartilajul coastei VII
- Raporturi:
- Fata diafragmatica
- Anterior:
- Recesul pleural costo-diafragmatic
- Marginea inferioara a plamanului drept
- Peretele anterior toracic si abdominal (epigastru)
- Superior:
- Pericardul fibros
- Fata diafragmatica a cordului (impresiunea cardiaca)
- Pleura diaframatica
- Baza plamanului drept (la dreapta lig falciform) si baza plamanului stang (la
stanga lig falciform)
- Lateral dreapta:
40 of 63
- Marginea inferioara a plamanului drept
- Recesul pleural costodiafragmatic drept
- Peretele toracic drept
- Posterior (aria nuda):
- VCI
- Glanda suprarenala dreapta
- Ligamentul venos Arantzius
- Rinichiu drept
- ! Intre fata diafragmatica a ficatului acoperita de peritoneu visceral si fata inferioara a

diafragmului acoperita de peritoneu parietal se delimiteaza recesurile subfrenice drept si
stang!
- Fata viscerala
- Lobul drept (ant->posterior)
- Flexura colica dreapta
- Flexura superioara duodenala si partea superioara a DII (impresiunea duodenala)
- Rinichiul drept (partea superioara a fetei anterioare) - impresiunea renala
- Glanda suprarenala
- Lobul stang
- Omentul mic
- Fata anterioara a stomacului (impresiunea gastrica)
- Fata anterioara a esofagului abdominal (impresiunea esofagiana, posterior de

cea gastrica)
- Lobul patrat
- Inferior - fata anterioara a portiunii orizontale a stomacului
- Posterior - omentul mic
- Lateral dreapta - vezica biliara
- Lateral stanga - ligamentul rotund al vicatului
- Lobul caudat
- Anterior - omentul mic
- Posterior - stalpul drept diafragmatic
- Lateral dreapta - VCI
- Lateral stanga - ligamentul venos Arantzius
- Inferior - delimiteaza orificiul epiploic Winslow si constituie tavanul BO
- Lobi si segmente hepatice:
- Ficatul se imparte in lob drept (mai mare) si lob stang (mai mic) - planul aparent trece prin
lig falciform, fisura ligamentului rotund si fisura ligamentului venos Arantzius
- Aceasta impartire nu corespunde distribuiei interne a ductelor biliare si a vaselor sangvine
- Impartirea in functie de distributia intrahepatica a elementelor vasculo-biliare:
- (in functie de distributia venei porte sau de distributia arterelor si a cailor biliare)
- In functie de distributia pediculului Glissson (ramuri arteriale, cai biliare si ramurile

venei porte):
- 2 lobi (aproximativ egali ca dimensiune)
- Planul care separa acesti lobi se numeste fisura mediana si trece la nivlul fetei
viscerale prin fosa veziculei biliare si prin santul VCI (2 cm la dreapta lig falciform)
- Lobul stang - plan sagital - segment medial si lateral (care reprezinta lobul stang in
descrierile vechi)
- Lobul drept - plan frontal - segment anterior si posterior
- Fiecare dintre aceste segmente este impartit intr-un subsegment superior si unul
inferior
- Couinaud (8 segmente):
- Lobul caudat - segmentul I
- Lobul stang - segmentele II, III, IV
- Lobul patrat - 1/2 inferior a segmentului IV
- Lobul drept - segmentele V, VI, VII, VIII

34. Lobulul hepatic. Descriere. Jonctiunea circulatiilor nutritiva si functionala. Topografia
lobulului. Implicatii clinice 
- Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul hepatic
- Lobul hepatic clasic
41 of 63
- Lobul hepatic portal
- Acinul hepatic
- Lobulul clasic:
- Aria din parenchimul hepatic
- Central o vena centrolobulara / vena hepatica terminala (care dreneaza sangele)
- Forma prismatic hexagonala
- In jurul venei sunt dispuse rariar cordoane de hepatocite (cordoane celulare Remack) - se
ramifica si dau aspect labirindic
- In unghiuri se afla spatiile portale Kiernan (triada - vena interlobulara, artera interlobulara,
canal biliar interlobular, vase limfatice, fibre nervoase)
- Lobulul portal:
- Forma triunghiulara
- In centru prezinta spatiul portal Keirnan
- In fiecare unghi se afla o vena centrolobulara
- Acinul hepatic:
- Aria din parenchimul hepati tributara aceleasi vascularizatii si aceluiasi canlicul biliar
- Forma romboida alcatuita din 2 arii triunghiulare adiacente la baza (centrat de o ramura
terminala a arterei hepatice si a venei porte)
- Axul lung - uneste 2 vene centrolobulare
- Axul scurt - uneste 2 spatii portale
- Dpdv al activitatii metabolice prezinta 3 zone:
- Periportala - cea mai apropiata de vasele aferente
- Zona intermediara
- Zona din jurul venei centrolobulare
- Hepatocitele prezinta un pol vascular (in contact cu capilarul sinusoid) si un pol biliar (formeaza
segmentul initial al cailor biliare intrahepatice)
- Intre capilarul sinusoid si hepatocit se afla spatiul perisinusoidal Disse
- Jonctiunea circulatiilor nutritiva si functionala:
- La periferia lobulului hepatic - retea vasculara perilobulara formata din ramificatiile

arterelor interlobulare (art hepatica)si ramificatiile venelor interlobulare (vena porta)
- Din reteaua perilobulara se desprin vase radiare spre interiorul lobulului din care pornesc
capilare sinusoide
- Sinusoidele lobulului reprezinta deci un loc de jonctiune porto-arteriala
- Sangele neoxigenat (functional / portal) se amesteca cu sangele oxigenat (nutritiv / adus

de art hepatica)
42 of 63
- Capilarele converg spre vena centrolobulara
- Venele centrolobulare parasesc lobulii pe la baza lor (vene sublobulare -> vene hepatice ->
vena porta)
- Venele suprahepatice sunt in numar de 3 si parasesc ficatul la nivelul ariei nuda

35. Artera hepatica proprie si venele hepatice. Vascularizatia functionala si nutritiva a
ficatului. Inervatia ficatului. 
- Vascularizatia nutritiva - asigurata de artera hepatica (tr celiac)
- Artera hepatica comuna -> artera hepatica proprie + artera gastro-duodenala
- Artera hepatica comuna
- Traiect retroperitoneal, orizontal si la dreapta, paralel cu marginea superioara a

pancreasului
- Trece anterior de pilierul diafragmatic drept, VCI si pe flancul stang al venei porte
- La limita dintre portiunea intraperitoneala si extraperiotenala a DI se desprinde artera

gastroduodenala iar artera hepatica proprie isi schimba traiectul devenind ascendent
- Ca ramura colaterala, artera hepatica comuna mai poate da artera pancreatica medie
(ramura inconstanta)
- Artera hepatica proprie

- Intre foitele ligamentului hepatoduodenal, alaturi de celelalte elemente ale pediculului
hepatic
- Insotita de plexul hepatic anterior
- Raport posterior cu vena porta si la dreapta cu canalul coledoc (si canalul cistic)
- Se desprind:
- Art gastrica dreapta (se mai poate desprinde si din hepatica comuna in unele cazuri)
- Artera cistica lunga - vascularizeaza caile biliare extrahepatice
- In apropierea hilului hepatic se imparte in 2 ramuri terminale - arterele lobare dreapta si

stanga
- Artera lobara dreapta

- Mai voluminoasa si mai lunga
- Traiect spre dreapta
- Anterior de ramura dreapta a venei porte si posterior de canalul hepatic
- Dupa incrucisare cu canalul hepatic drept artera strabate trigonul bilio-hepatic

Budde
- Dreapta - canalul cistic
- Stanga - canal hepatic
- Superior - fata viscerala a ficatului
- La nivelul extremitatii drepte a hilului, artera lobara dreapta se imparte in doua

ramuri segmentare
- Artera segmentara anterioara

- Se imparte in subsegmentara superioara si inferioara
- Artera segmentara posterioara

- Din artera lobara dreapta se desprinde si artera pentru procesul caudat al

lobului caudat
- Artera lobara stanga
- Mai subtire si mai scurta
- Trece anterior de ramura stanga a venei porte si la stanga canalului hepatic

stang
- La nivelul extremitatii stangi a hilului se imparte in:
- Artera segmentara laterala

- Artera segmentara mediala

- Se imparte in 4 ramuri pt lobul patrat (2 superioare si 2 inferioare)
- 1 ramura pentru procesul papilar al lobului caudat
- Exista 3 vene hepatice (dreapta, medie, stanga) care dreneaza sangele hepatic in VCI
- Asezarea venelor la nivelul ficatului este la nivelul planurilor care separa ficatul in lobi si
segmente
- Scizura portala medie, dreapta, stanga
43 of 63
- ! Asezare intersegmentara
- Vena hepatica dreapta

- Asezata in plan frontal - separa cele 2 segmente ale lobului drept
- Dreneaza VI, VII, VIII
- Vena hepatica medie

- In plan sagital - separa cei 2 lobi hepatici
- Dreneaza V si 1/2 inferior a segmentului IV
- Vena hepatica stanga

- In plan sagital - separa cele 2 segmente ale lobulji stang
- Dreneaza II, III, 1/2 superior a segmentului IV
- La nivel hepatic mai exista un numar mic de vene care dreneaza direct in vena cava de la
nivelul lobului caudat
Vascularizatia functionala:
- Asigurata de vena porta - transporta sange incarcat cu substante absorbite de la nivelul tubului
digestiv si produsi de degradare ai hemoglobinei din splina
- Vena porta se formeaza posterior de colul pancreasului - in dreptul L1-L2
- Unirea VMS cu trunchiul splenomezaraic (VMI si vena lienala)
- Prezinta 3 portiuni:
- Retro-pancreatica
- Continua directia VMS
- Traiect oblic, ascendent spre dreapta
- Retro-duodenal
- Ligamentara - hepato-duodenal (pediculul hepatic)
- In apropierea hilului hepatic se imparte in cele 2 ramuri (lobara stanga si dreapta)
- Ramura lobara dreapta
- Mai voluminoasa si mai scurta
- Continua trunchiul venei porte
- Trece posterior de artera lobara dreapta si de unirea celor 2 canale biliare lobare
- Ramura subsegmentara superioara
- Ramura subsegmentara inferioara
- Ramura lobara stanga
- Mai subtire si mai lunga
- 2 segmente care fac intre ele aproape 90 de grade
- Segment transversal
- Din el se desprind 2 ramuri pentru procesul papilar al lobului caudat
- Segment ombilical
- Se desprind 2 ramuri pentru segmentul lateral al lobului stang
- Ramura subsegmentara superioara
- Ramura subsegmentara inferioara
- Se desprind 4 ramuri pentru lobul patrat
- Inervatia:
- Vegetativa, receptoare, efectoare
- Senzitiv - fibre interoceptive - T7-T9
- Unele fibre iau calea nervului vag, ajung la nucleul viscerosenzitiv vagal, din bulb si altele
iau calea nervului frenic drept
- Inervatia eferenta:
- Simpatica, vasomotorie - nervi splanhnici (gg celiaci) - plex periarterial hepatic
- Parasimpatic - Trunchi vagal anterior si posterior
- Inervatia parasimpatica se distribuie in special componentei secretorii si componentei

canaliculare hepatice
36. Vena porta – formare, raporturi, distributie. Implicatii clinice 
- Se formeaza posterior de pancreas si anterior de fascia de coalescenta Treitz, la limita dintre

corpul si capul pancreatic
- Vena porta are traiect ascendent si catre dreapta, posterior de capul pancreasului, avand la
dreapta ei canalul coledoc
44 of 63
- In continuare urca posterior de DI, avand raport anterior si la stanga cu artera
gastroduodenala si anterior si la dreapta cu canalul coledoc
- Dupa ce patrunde in ligamentul hepatoduodenal vena porta devine un element al pediculului
hepatic impruna cu artera hepatica proprie (anterior si la stanga) si coledoc (anterior si la
dreapra)
- Distributia intrahepatica:
- Se imparte in 2 ramuri lobare stangi:
- Continua traiectul venei porte
- Mai scurta si mai groasa
- Se desprinde din porta la marginea dreapta a hilului hepatic
- Scurt traiect intraparenchimatos si apoi se imparte intr-un ram segmentar

anterior si posterior (dau subsegmentara superioara si inferioara)
- Din portiunea initiala a ramurii lobare drepte se desprinde o ramura pentru lobul
caudat
- Ramificatia intrahepatica a arterei hepatice proprii si a canaliculelor biliare se

suprapune venei porte
- Ramura lobara stanga
- Mai subtire si mai lunga
- Initial are traiect transversal dinspre marginea dreapta spre cea stanga a hilului
hepatic
- Din acest segment transversal se desprinde o ramura pentru lobul caudat
- Dupa un scurt traiect isi schimba directia in unghi drept catre anterior (se afla
asezat in profunzimea parenchimului fata de santul ligamentului rotund) -
segment ombilical
- Din segmentul ombilical se desprind 2 ramuri pentru segmentul lateral al lobului

stang (prima ramura la schimbarea directiei si a doua in portiunea terminala)
- De pe flancul drept al segmentului medial pleaca ramuri pentru segmentul medial

al lobului stang
- Implicatii clinice - anastomozele porto-cave - hipertensiunea portala
37. Axul vascular cardio- hepato- spleno- visceral. Descriere, implicatii clinice.Principiul
anastomozelor porto-cave si cavo-cave. Exemple. 
- Anastomozele porto-cave sunt legaturi venoase dintre afluentii principali ai VP si venele ributare
VCI sau VCS
- Constituie cai de derivatie in sindromul de hipertensiune portala (ciroza, tromboze de vena

porta, etc)
45 of 63
- Existenta lor demonstreaza faptul ca sistemul port nu este un sitem strict inchis sau cu
autonomie absoluta
- Anastomoze portocave:
- Viscerale
- Esofagul abdominal
- Rect
- Parietale
- Regiunea ombilicala a peretelui abdominal
- Peritoneoparietale (Retzius)
- Spleno-renale
- In grosimea ligamentului falciform
Anastomoza porto-cava esofagiana
- Anastomoze situate la nivelul mucoasei portiunii superioare a esofagului abdominal
- Plexurile venoase se afla in special in submucoasa, venele fiind dispuse in palisada - strabat
musculara mucoasei, se dispun intr-o regiune la nivelul mucoasei iar ulterior se reintorc in
submucoasa
- Drenare:
- Vene esofagiene superioare (torace) -> vena Azygos -> VCS
- Vene esofagiene inferioare (abdomen) -> vena gastrica stanga -> VP
- Intre ele exista anastomoza descrisa de Canvalha
- In hipertensiunea portala sangele va circula hepatofug fata de ficat:
- Vena gastrica stanga -> vene esofagiene inferioare -> vene esofagiene superioare ->
Azygos -> VCS
- In cresterea de volum apar varicele esofagiene
Anastomoza porto-cava
- Artera rectala superioara (AMS)
- Artera rectala mijlocie (iliaca interna)
- Artera rectala inferioara (rusinoasa interna)
- Drenaj venos:
- Vena rectala superioara -> VMI -> Trunchi splenomezaraic -> VP
- Venele rectale mijlocii si inferioare -> vena iliaca interna -> VCI
- Sunt prezente numeroase anastomoze - in hipertensiunea portala sangele va circula hepatofug:
- VP -> trunchi splenomezaraic -> VMI -> vena rectala superioara -> anastomoze -> vene
rectale mijlocii si inferioare -> VCI
- Cresterea de volum a anastomozelor duce la aparitia varicelor rectale (! Diferit de

hemoroizi care apar prin prolapsul plexurilor venoase)
- Varicele rectale la randul lor se pot rupe si pot da nastere hemoragiilor (rectoragie)
- Fata de varicele esofagiene, sunt mai superficial si au capacitate de a sunta o cantitate

mai mare de sange - ! Hemoragia este evidenta in comparatie cu lezarea varicelor
esofagiene
Anastomoza parietala din regiunea ombilicala
- Este o dubla anastomoza
- Se realizeaza intre:
- Venele profunde si superficiale ale abdomenului care sunt tributare VCS si VCI
- Venele paraombilicale (afluenti ai VP)
- Vena epigastrica superioara -> vena toracica interna -> vena subclavie -> VCS
- Vena epigastrica inferioara -> vena iliaca externa -> VCI
- Venele paraombilicale -> se varsa in partea neobliterata a venei ombilicale sau in ramura stanga
a VP (cand se varsa direct in VP portiunea terminala a venei ombilicale este obstruata)
- In hipertensiune portala -> venele paraombilicare primesc mult sange pe care il distribuie retelei
anastomotice dintre epigastrica superioara si inferioara -> venele epigastrice se dilata -> aspect
in cap de meduza (cordoane)
Principiu hemodinamic:
! Splina se gaseste la capatul unui traseu vascular, reprezentat retrograd de:
VD -> AD -> VCI -> vene hepatice -> ficat -> vena porta -> vena splenica -> splina
46 of 63
! In cazul obstacolelor la nivelul acestui ax, presiunea creste retrograd la nivelul venei splenice si
apare SPLENOMEGALIA hemodinamica (explica de ce splenomegalia este semn al insuficientei
cardiace drepte, alaturi de hepatomegalie, sau al cirozei hepatice)
38. Vezicula biliara – descriere, limite, situatie, proiectie, puncte dureroase, raporturi,
structura peretelui, vascularizatie 
- Vezica biliara - organ musculo-cavitar, intraperitoneal, supramezocolic
- Situat in fosa cistica, la dreapta santului sagital drept pe fata viscerala a ficatului
- Fundul vezicii biliare (foseta subcostala) - intersectia marginii laterale a dreptului abdominal cu
rebordul costal / linia ombilico-axilara dreapta cu rebordul costal = punctul dureros cistic
Murphy
- Durerea biliara este raportata in spatiile intercostale drepte IX si X, in umarul drept, in punctul
scapular drept, in punctul frenic (intre capetele SCM)
- Functii - rezervor de depozitare si concentrare a bilei in perioadele interprandiale si de reglare a

fluxului catre intestin in timpul digestiei
- Aspect de “para”, cu extremitatea voluminoasa anterior si cu cea ingustata spre posterior unde
se continua cu canalul cistic
- Portiuni:
- Fund
- Depaseste incizura cistica a marginii anterioare hepatice
- Corp
- O fata inferioara acoperita de peritoneul visceral si o fata superioara in raport cu patul

hepatic (se interpune un strat de tesut conjunctiv lax)
- Col
- Forma conica, orientat superior si la stanga, formand cu corpul un unghi ascutit la

nivelul caruia se afla un nodul limfatic (Mascagni)
- Colul se continua fara limita precisa cu canalul cistic
- Raporturi:
- Fundul vezicii biliare - in raport cu peretele abdominal
- Corpul vezicii biliare
- Superior:
- Fosa cistica a ficatului
- Inferior (peritoneul visceral):
- DI (extraperitoneal)
- DII (supramezocolic)
- CT
- Rinichiul drept (in anumite cazuri - cand este deplasata lateral)
- Colul vezicii biliare
- Superior:
- Fata viscerala a ficatului
- Inferior:
- DI
- Structura peretelui:
- Prezinta 4 tunici:
- Tunica mucoasa
- Delimiteaza o serie de cute - plici mucoase ale vezicii biliare
- La nivelul colului si a canalului cistic contin fibre musculare si elastice de

determina aparitia unor plici semilunare
- Mucoasa prezinta mici invaginatii care strabat tunica musculara - cripte

Rokitansky-Aschoﬀ
- Pseudoglande (la nivelul corpului) si glande tubulo-alveolare (la nivelul colului)

- Tunica musulara
- In contact direct cu chorionul mucoasei
- Fibre musculare netede dispuse mai mult transversal pe axul vezicii biliare
- Tunica subseroasa
- Contine vase si nervi
- Tunica externa
- Seroasa / peritoneu visceral pe fata inferioara
- Tesut conjunctiv lax pe fata superioara
47 of 63
- Vascularizatie:
- Artera cistica:
- Ramura scurta (din artera lobara dreapta)
- Ramura lunga (din artera hepatica proprie)
- Pe flancul stang al colului vezicii biliare se imparte in 2 ramuri:
- Superioara
- Inferioara
- La fundul vezicii cele 2 ramuri se anastomozeaza
- Artera cistica da ramuri pentru:
- Canalul cistic
- Canalul hepatic comun
- Partea superioara a canalului coledoc (se anastomozeaza pe flancul drept al

coledocului cu o ramura ascesndenta din artera retropancreatica - arcada marginala
a coledocului)
- Ramuri perforante (care ajung din artera segmentara anterioara pe fata superioara a
vezicii biliare)
- Ramuri din artera gastro-duodenala (vascularizeaza portiunea inferioara a canalului

coledoc si se anastomozeaza cu ramuri din artera cistica)
- Sangele venos - colectat de venele cistice, duodenopancreatice postero-superioare -> VP
- La nivelul fetei superioare sangele este colectat de venule care se recapilarizeaza la nivelul
ficatului formand venele porte accesorii cistice
39. Canalul cistic, canalul hepatic comun si canalul coledoc. Descriere, limite, situatie,
proiectie, raporturi, vascularizatie 
- Canalul cistic uneste colul vezicii biliare cu canalul hepatic comun formand canalul coledoc
- Moduri de unire:
- Tip angular (unghi ascutit) - 60-70%
- Tip paralel (au traiect paralel inainte de a se uni) - 20%
- Tip spiralat (se incruciseaza anterior sau posterior pentru a se varsa pe flancul stang) -
10%
- Se formeaza in hilul hepatic prin unirea celor 2 canale hepatice lobare (drept si stang)
- Asezat la dreapta arterei hepatice proprii si anterior de vena porta
- Obisnuit, artera hepatica dreapta trece catre dreapta, posterior de canalul hepatic comun
- Canalul coledoc
- Portiuni:
- Supraduodenal
- La nivelul ligamentului hepato-duodenal (in pediculul hepatic)
- Posterior are VP si la stanga artera hepatica proprie
- Retroduodenal
- Posterior de DI
- Raport posterior cu VP si la stanga cu artera gastro-duodenala
- Artera duodeno-pancreatica postero-superioara trece anterior de aceasta

portiune a coledocului
- Retropancreatic
- Traiect inferior si la dreapta
- Posterior de capul pancreatic (intr-un sant sau in canal in parenchimul acestuia)
- Are raport la stanga cu VP
- Posterior de fascia de coalescenta Treitz:
- Vena renala dreapta
- VCI
- Artera duodenopancreatica postero-inferioara are traiect posterior, “luand la

brat” coledocul in aceasta portiune (la origine din artera gastroduodenala trece
anterior de coledoc iar apoi trece posterior de el)
- Intramural
- In peretele postero-medial al DII
- Ridica o plica longitudinala a mucoasei duodenale
48 of 63
- Se uneste cu canalul pancreatic principal Wirsung
- Modul de unire:
- Formarea ampulei hepatopancreatice Vatter
- Unirea se face cu putin inainte de varsarea in duoden fara a forma ampula
- Au traiect paralel si se deschid separat in duoden (in teava de pusca)
- In mod normal unirea are loc prin formarea ampulei Vatter care se deschide in
peretele postero medial al DII la unirea 2/3 sup cu 1/3 inf formandu-se papila
duodenala mare
- Vascularizatie:
- Artera cistica:
- Ramura scurta (din artera lobara dreapta)
- Ramura lunga (din artera hepatica proprie)
- Pe flancul stang al colului vezicii biliare se imparte in 2 ramuri:
- Superioara
- Inferioara
- La fundul vezicii cele 2 ramuri se anastomozeaza
- Artera cistica da ramuri pentru:
- Canalul cistic
- Partea superioara a canalului coledoc (se anastomozeaza pe flancul drept al

coledocului cu o ramura ascesndenta din artera retropancreatica - arcada marginala
a coledocului)
- Ramuri perforante (care ajung din artera segmentara anterioara pe fata superioara a
vezicii biliare)
- Ramuri din artera gastro-duodenala (vascularizeaza portiunea inferioara a canalului

coledoc si se anastomozeaza cu ramuri din artera cistica)
- Sangele venos - colectat de venele cistice, duodenopancreatice postero-superioare -> VP
49 of 63
- La nivelul fetei superioare sangele este colectat de venule care se recapilarizeaza la nivelul
ficatului formand venele porte accesorii cistice
40. Raspantia bilio- pancreatico- digestiva. Descriere, situatie, implicatii clinice. 
- Calea biliara principala - canalul hepatic comun -> coledoc
- Canalul hepatic comun se formeaza la nivelul hilului prin unirea celor 2 canale biliare lobare
anterior de ramura dreapta a VP
- Canalul cistic se intinde de la colul vezicii biliare pana la jonctiunea cu canalul hepatic comun
de unde formeaza coledocul
- Canalul coledoc se deschide la nivelul peretelui postero-medial DII impreuna cu canalul

principal pancreatic Wirsung
- In mod normal unirea are loc prin formarea ampulei Vatter care se deschide in peretele postero
medial al DII la unirea 2/3 sup cu 1/3 inf formandu-se papila duodenala mare
- Alte modalitati de deschidere:
- Lipsa ampulei - se unesc putin inainte de deschiderea in duoden
- Merg paralel si se deschid separat
- La nivelul ampulei exista un sept
- Lipsa ampulei si unirea celor doua canale inainte
- Sfincterul Oddi - descrie deschiderea ampulei Vatter in duoden
- Partea preampulara a sfincterului coledocian este principalul sfincter de reglare a varsarii in

duoden - sfincterul lui Boyden
- Clinicienii descrius astfel sfincterul lui Oddi:
- Sfincterul propriu al coledocului
- Sfincterul propriu al canalului Wirsung
- Sfincterul comun ampular
- Spasmul sau hipotonia sistemului sfincterian stau la baza dischineziilor biliare (dereglare)
- Obstructia coledocului inferior (prin calculi sau compresie tumorala - ex cap de pancreas)
determina aparitia icterului de cauza mecanica mecanica
41. Splina- Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie
- Splina este un organ parenchimatos, intraperitoneal, supramezocolic
- Situata profund in hipocondrul stang
50 of 63
- Forma variabila - boaba de cafea
- Axul mare orientat oblic anterior, inferior si lateral
- Corespunde axului coastei X
- Are consistenta rezistenta dar este foarte friabila (se rupe usor in traumatisme)
- Fete:
- Laterala (diafragmatica) - convexa
- Mediala (viscerala) - prezinta o creasta in Y rasturnat
- Postero-medial - fata renala
- Antero-medial - hilul splinei (6-8 orificii vasculare, situate la 1,5 cm anterior de

creasta)
- Prehilar - fata gastrica
- Retrohilar
- Inferior - fata colica
- Margini:
- Superioara - crenelata - intre fata diafragmatica si fata gastrica
- Inferioara - intre fata diafragmatica si fata renala
- Poli:
- Antero-superior
- Postero-inferior - prezinta impresiunea coastei XI
- Raporturi:
- Fata diafragmatica:
- Muschiul diafragm
- Recesul pleural costo-diafragmatic stang
- Marginea inferioara a plamanului stang
- Coastele IX-XI si spatiile intercostale
- Fata viscerala:
- Fata posterioara a stomacului - fata gastrica
- Fata posterioara a cozii pancreatice - in ligamentul lieno-renal - retrohilar
- Fata anterioara a rinichiului si glandei suprarenale stangi - fata renala
- Flexura colica stanga - fata colica
- Extremitatea superioara se afla la 2 cm de marginea inferioara a T10, in dreptul coastei IX (lasa

un sant)
- Extremitatea inferioara se afla in raport cu ligamentul freno-colic si flexura colica stanga
- Marginea inferioara patrunde in unghiul format de diafragm (peretele abdominal) si marginea

laterala a rinichiului stang
- ! In splenomegalii splina devine palpabila (creste spre anterior si inferior)
- Proiectii:
- Superior:
- Colul coastei IX
- Inferior:
- Capul coastei XI
- Axul lung este paralel cu coasta X
- Matitatea splenica are forma ovalara - axul reprezentat de coasta X
- De regula splina nu se palpeaza (situata profund); totusi la 15% din populatie polul inferior al
splinei poate depasi rebordul costal, fiind palpabila fara semnificatie patologica
- Vasculariatie:
- Artera splenica
- A 3-a ramura a trunchiului celiac
- Cel mai mare calibru dintre ramuri
- Traiect catre stanga in relatie stransa cu marginea superioara pancreatica
- Traiect sinuos accentuat
- Segment suprapancreatic
- Se desprinde artera pancreatica dorsala
- Segment retropancreatic
- Se desprinde artera pancreatica mare si alte ramuri pentru pancreas
- Segment prepancreatic
- Situata in ligamentul renolienal
- Se desprinde artera cozii pancreasului
- In hilul splinei artera splenica se imparte in 2 trunchiuri terminale
- Superior
51 of 63
- Ramura polara
- Ramura mezolienala
- Inferior
- Ramura polara
- In hil artera poate da 3-4 ramuri care ulterior se vor imparti in ramuri segmentare
- Intre ramurile segmentare se realizeaza putine anastomoze (pe acesta idee se bazeaza
splenectomiile partiale - se rezeca doar anumite segmente)
- Din portiunea terminala a arterei splenice se desprind:
- Artera gastro-epiploica stanga
- Vene:
- 2-3 trunchiuri venoase -> vena lienala (care este afluent principal al VP)
- Traiect posterior de pancreas, inferior de artera lienala (traiect rectiliniu fata de artera, nu
sinuos!)
- Se gaseste la nivelul unui sant pe fata posterioara pancreatica dar poate fi inglobata si in
parechim
- In hipertensiunea portala sau staza pe traiectul: vena lienala -> VP -> ficat -> vene hepatice ->
VCI -> AD -> VD; poate aparea splenomegalia
- Vena splenica poate fi anastomozata cu vena renala stanga - deviaza sangele din VP in VCI
(sunteaza ficatul)
- Ineratie:
- Vegetativ:
- Simpatic
- Parasimpatic
- Plex celiac - sitem periarterial (plex splenic)
- Sistemul simpatic -> raspuns vasomotor -> creste viteza de circulatie a sangelui prin
splina
42. Splina – structura, consideratii functionale,implicatii clinice.
- Tunica externa - peritoneul visceral - se continua la nivelul hilului cu ligamentele lienale
- Capsula splinei / tunica fibroasa - fibre de colagen, elastice, fibre musculare netede -
contractia capsulei splinei (contine terminatii nervoase pentru durere)
- De pe fata profunda a capsulei pornesc trabecule conjunctivo-fibroase (se anastomozeaza

intre ele) - formeaza scheletul conjunctiv al splinei si delimiteaza areole (trabeculele sunt
strabatute de vase)
- Reticulul splenic care se gaseste la nivelul areolelor:
- O retea de fibre de reticulina care au rol de sustinere a pulpei albe si rosii
Pulpa alba:
- Alcatuita din teci limfoide si foliculii / nodulii limfatici (corpusculii Malpighi)
- Tecile limfoide sunt situate in jurul remurilor arterelor trabeculare
- Corpusculii Malpighii sunt situati in special la nivelul zonelor de ramificare a arterelor pulpare
- Ramuri din arterele trabeculare patrund in nodulii limfatici
- Sub influenta limfocitelor T, limfocitele B se transforma in plasmocite (acestea ajung in pulpa

rosie unde produc anticorpi)
Pulpa rosie:
- Alcatuita din:
- Ramificatiile terminale ale arterelor pulpare
- Capilare glomerurale
- Sinusuri venoase (originea sistemului venos splenic)
- Cordoane splenice Bilroth (cordoane celulare bogate in macrofage)
Functiile splinei:
- Hemodinamica - capacitate de a stoca sange in sinusurile venoase si de a il elibera prin

contractie
- Hematopoieza in perioada fetala
52 of 63
- In hemoliza - prin pulpa rosie
- Imunologic - pulpa alba (produce plasmocite, abunda in macrofage)
43. Capul pancreasului – raporturi. Implicatii clinice 
- Pancreasul este o glanda mixta a tubului digestiv:
- Exocrin - suc pancreatic - acin pancreatic
- Endocrin - hormoni - insulele Langerhans
- Capul are forma circulara si prezinta inferior procesul uncinat
- Colul pancreasului (segmentul asezat anterior de VP si VMS) leaga capul de corp
- Corpul are forma prismatica - impartit de un sant
- Coada este partea subtire si efilata - situata in hilul splinei - lig renolienal
- Cu exceptia cozii, pancreasul este un organ secundar retroperitoneal, alipit de peretele

posterior abdominal (impreuna cu duodenul - f.d.c. Treitz)
- Capul pancreasului:
- Este extremitatea dreapta, voluminoasa
- Situat in potcoava duodenala
- Turtit (prezinta o fata posterioara si una anterioara)
- Raporturi:
- Stranse cu potcoava duodenala
- Anterior (arcada vasculara pancreaticoduodenala anterioara):
- Supramezocolic - partea pilorica a stomacului
- Inframezocolic - anse jejuno-ileale si artera colica medie
- Posterior:
- Pana la f.d.c. Treitz:
- VP
- Canalul coledoc
- Arcada vasculara duodeno-pancreatica posterioara
- Posterior de f.d.c. Treitz:
- Marginea mediala a rinichiului drept
- Hilul renal drept
- VCI
- Stalpul diafragmatic drept
- Vasele genitale drepte
- Procesul uncinat:
- O prelungire inferioara si la stanga capului pancreatic
- In functie de lungimea acestuia ajunge la nivelul pensei aorto-mezenterice
- Superior: Vena renala stanga
- Inferior: DIII
- Anterior: AMS
- Posterior: Aorta
44. Corpul si coada pancreasului – raporturi. Implicatii clinice
- Corpul pancreasului are forma prismatica
- 3 fete:
- Anterioara
- Prin intermediul BO are raport cu fata posterioara gastrica
- Posterioara
- Pana la fascia de coalescenta cu vasele splenice:
- Art splenica - traiect sinuos la nivelul marginii superioare
- Vena splenica - traiect rectiliniu oblic, descendent spre dreapta (situata la nivelul
unui sant sau canal de pe fata posterioara pancreatica)
- Posterior de fascia de coalescenta Treitz
- Aorta
- Originea AMS
- Stalpul stang diafragmatic
- Pediculul renal stang
53 of 63
- Rinichiul stang
- Glanda suprarenala stanga
- Inferioara
- Inframezocolica, raport cu flexura duodeno-jejunala si ansele jejuno-ileale
- 3 margini:
- Anterioara
- Superioara
- Inferioara
Coada:
- Singurul segment intraperitoneal - ajunge in hilul splinei (in 50% din cazuri)
- Situat in ligamentul renolienal
- Prezinta pe fata sa anterioara vasele splenice
45. Vascularizatia si structura microscopica a pancreasului
- Pancreasul este o glanda mixta a tubului digestiv:
- Exocrin - suc pancreatic - acin pancreatic
- Endocrin - hormoni - insulele Langerhans (mase de celule intre care se intepun capilare
sangvine)
- Pancreasul este acoperit de tesut conjunctiv din care pornesc spre interior septuri conjunctive
care delimiteaza lobulii
- Componenta endocrina:
- Glucagon - celule alfa (20%) [celule dispuse periferic]
- Insulina - celule beta (70%) - granule care contin cristale de insulina si Zn [celule dispuse
central]
- Somatostatina
- Polipeptidul pancreatic
- Ultrasteuctura celulei secretoare:
- Nucleu rotund central
- Polaritate bine definita
- RER si aparat Golgi bine dezvoltat
- Granule de secretie
- Sistemul canalicular pancreatic:
- Canale intralobulare legate prin canale intercalare (Boll) de acinii pancreatici
- Produsul de secretie al pancreasului este colectat de canalul principal Wirsung si accesor

Santorini (care se va varsa in Wirsung)
- Canalul Wirsung se deschide la nivelul ampulei Vatter de unde va deschide la nivelul

peretelui postero-medial al duodenului
Vascularizatia:
- Capul pancreasului prezinta o vascularizatie comuna cu cea a DII si DIII:
- Vascularizatia este asigurata de 2 arcade pancreatico-duodenale - anterioara si

posterioara
- Arcada pancreatico-duodenala anterioara
- Superioara - din artera gastroduodenala
- Inferioara - din AMS
- Arcada pancreatico-duodenala posterioara
- Superioara - din artera gastroduodenala
- Sew desprinde din artera gastroduodenala retroduodenal si ia la brat

coledocul
- Inferioara - din AMS
- Corpul si coada pancreasului:
- Vascularizatie individuala provenita din 3 surse arteriale din artera splenica:
- Artera pancreatica dorsala
- Se desprinde din segmentul suprapancreatic
- Coboara pe fata posterioara a corpului pana la nivelul marginii inferioare
- Se imparte in 2 ramuri drepte si o ramura stanga
- Ramurile drepte se vor anastomoza cu arcadele pancreatico-duodenale ant si

post
54 of 63
- Ramura stanga (artera pancreatica inferioara) se anastomozeaza cu artera
cozii pancreasului
- Artera pancreatica mare
- Se desprinde din segmentul retropancreatic
- Coboara pe fata posterioara a pancreasului
- Se imparte in ramura dreapta, mijlocie si stanga care se termina in artera

pancreatica inferioara
- Artera cozii pancreatice
- Se desprinde din portiunea prepancreatica, in apropierea hilului splenic (din

ramurile terminale)
- Traiect descendent spre dreapta, pe fata anterioara a cozii pancreatice
- Se anastomozeaza cu artera pancreatica inferioara
- Venele sunt omonime arterelor si dreneaza in vena mezenterica superioara -> VP
46. Trunchiul celiac si ramurile sale– descriere, raporturi, plici peritoneale 
- Primul trunchi visceral al aortei abdominale (prima ramura aortica abdominala este artera
frenica inferioara)
- TC este inconjurat de 2 GG semilunari simpatici ai plexului celiac
- TC se gaseste in centrul unei regiuni de la nivelul peretelui abdominal posterior - regiunea

celiaca Luschka
- T12 - imediat sub hiatusul aortic
- Traiect scurt (1 cm) dupa care se imparte in ramuri:
- Artera gastrica stanga
- Artera hepatica comuna
- Artera splenica / lienala
- Artera gastrica stanga:
- Ramura a trunchiului celiac
- Initial retropancreatica iar apoi patrunde in grosimea omentului mic pentru a ajunge la mica
curbura gastrica
- Ridica o plica peritoneala - gastropancreatica
- Traiect ascendent si la stanga, descrie o crosa din convexitatea careia pleaca ramuri
cardio-esofagiene (pentru peretele anterior si drept al esofagului abdominal - plex arterial
periarterial)
- De la nivelul ei se mai poate desprinde si o artera hepatica stanga accesorie cu traiect

catre ficat prin pars densa a omentului mic
- Coboara de-a lungul micii curburi gastrice, impartindu-se intr-un ram anterior si altul
posterior
- Se anastomozeaza la nivelul incizurii angulare cu ramurile omonime din artera gastrica

dreapta formand arcul arterial al micii curburi
- Artera hepatica comuna:
- Diametru intermediar intre artera gastrica stanga si artera splenica
- De la origine are traiect catre dreapta, inferior de orificiul epiploic Winslow, impatindu-se la
nivelul marginii superioare DI in cele 2 ramuri terminale (la nivelul marginii superioare DI):
- Artera hepatica proprie:
- Jumatate din cantitatea de oxigen a ficatului
- Un sfert din fluxul sangvin hepatic
- Traiect ascendent prin lig hepato-duodenal (pediculul hepatic - are posterior VP

si la drapta canalul coledoc)
- La nivelul hilului se imparte intr-un ram lobar drept si stang
- Artera hepatica dreapta
- Traiect la dreapta
- Trece posterior de canalul hepatic comun
- La nivelul trigonului hepatocistic Calot (canal cistic, canal hepati comun,

fata viscerala a ficatului) da artera cistica
- Se imparte in ramura segmentara anterioara si posterioara (care se impart in

ramuri subsegmentare superioara si inferioara)
- Artera hepatica stanga
55 of 63
- Se imparte intr-o ramura segmetara laterala si una mediala (care se impart
in ramuri subsegmentare superioara si inferioara)
- ! Lobul caudat primeste cate o ramura din ambele artere lobare (dreapta si stanga)
- Artera gastroduodenala:
- Trece posterior de partea superioara a DI si in dreptul marginii inferioare duodenale /

anterior de pancreas se imparte in ramuri terminale:
- Artera gastro-epiploica dreapta
- Artera duodeno-pancreatica antero-superioara (la nivelul flexurii inferioare

duodenale se anastomozeaza cu omonima pentru a forma arcada anterioara
duodeno-pancreatica)
- Artera splenica:
- Cea mai voluminoasa ramura a TC
- Are traiect la stanga, in relatie stransa cu marginea superioara a pancreasului
- Traiect sinuos (distanta dintre aorta si splina 10 cm iar artera splenica poate ajunge pana la
30 de cm)
- Segment suprapancreatic
- Se desprinde artera pancreatica dorsala
- Segment retropancreatic
- Se desprinde artera pancreatica mare si alte ramuri pentru pancreas
- Segment prepancreatic
- Situata in ligamentul renolienal
- Se desprinde artera cozii pancreasului
- In hilul splinei artera splenica se imparte in 2 trunchiuri terminale
- Superior
- Ramura polara
- Inferior
- Ramura polara
- In hil artera poate da 3-4 ramuri care ulterior se vor imparti in ramuri segmentare
- Intre ramurile segmentare se realizeaza putine anastomoze (pe acesta idee se bazeaza
splenectomiile partiale - se rezeca doar anumite segmente)
- Din portiunea terminala a arterei splenice se desprind:
- Artera gastro-epiploica stanga
47. Artera mezenterica superioara – origine, traiect, raporturi, ramuri 
- Al doilea trunchi visceral important al aortei abdominale (L1)
- 3 segmente:
- Retropancreatic
- Traiect descendent, posterior de pancreas
- Are aport cu 4laterul venos:
- VMS (dreapta)
- VMI (stanga)
- Trunchiul spleno-mezaraic (superior)
- Vena renala stanga (inferior)
- Preduodenal
- Traiect descendent, anterior de procesul uncinat pancreatic si DIII
- Intramezenteric
- In grosimea mezenterului
- Are la dreapta VMS
- Vascularizeaza:
- Prin ramuri stangi - intestinul subtire
- Prin ramuri drepte - colonul (pana la 2/3 din CT)
- Ramurile drepte:
- Artera duodeno-pancreatica inferioara (trunchi -> ant + post)
- Artera colica medie:
56 of 63
- Traiect ascendent, anterior de capul pancreasului, pana la radacina mezocolonului
transvers in care patrunde
- Ramura dreapta - se anastomozeaza cu ramura ascendenta din artera colica dreapta

(arcada marginala Drummond)
- Ramura stanga - se anastomozeaza cu ramura ascendenta din artera colica stanga

(arcada vasculara Haller-Riolan)
- Artera colica dreapta:
- Traiect orizontal retroperitoneal
- Raporturi posterioare (DIII, ureterul, vasele gonadale)
- Ram ascendent
- Ram descendent
- Se anastomozeaza cu ramura ascendenta colica a arterei ileocolice (arcada

marginala Drummond)
- Artera ileocolica:
- Se desprinde la 4-5 cm inferior de artera colica dreapta
- Coboara prin radacina mezenterului pana la jonctiunea ileocecala
- Artera cecala anterioara
- Artera cecala posterioara
57 of 63
- Ramura ascendenta (colica)
- Artera apendiculara
- Ram recurent care se anastomozeaza cu ultima artera ileala stanga
- Ramurile stangi:
- Reprezentate de ramuri jejunale si ileale
- Traiect la nivelul mezenterului catre intestinul subtire
- Se impart in ramuri ascendente si descendente - prin Anastomoze formeaza arcade
- Intre primele 4 artere se formeaza o arcada, intre arterele 4-8 se formeaza 2 arcade si
peste artera 8 se foremaza 2/3 arcade
- Ultima parte a ileonului prezinta o vascularizatie mai saraca (o singura arcada) - formata
prin ultimul ram ileal si un ram recurent din ileocolica (aria vasculara Treves)
- Arcada cea mai apropiata de marginea intestinala se numeste arcada marginala si din ea
pornesc artere drepte (lungi - antimezenteric / scurte - mezenteric)
- Sunt artere de timp terminal care nu prezinta anastomoze extraparietale
48. Artera mezenterica inferioara – origine, traiect, raporturi, ramuri
- Se desprinde de pe fata antero-laterala stanga a aortei
- L3 (inferior de DIII)
- Ramuri:
- Artera colica stanga
- Se desprinde la 1-2 cm de originea AMS
- Traiect retroperitoneal ascendent catre stanga
- Incruciseaza VMI si formeaza arcul vascular Treitz
- Ajunge la nivelul unghiului splenic unde da un ram ascendent si un ram descendent
- Artere sigmoidiene
- 1-19 artere
- 3 ramuri sigmoidiene (sup, medie, inf)
- Patrund in mezosigmoid unde se impart in ramuri ascendente si descendente
- Art sigmoidiana superioara
- Strabate portiunea superioara a mezosigmoidului
- Ram ascendent (se anastomozeaza cu ramul descendent al arterei colice

stangi)
- Ram descendent (in mezosigmoid se anastomozeaza cu artera sigmoidiana

medie)
- Art sigmoidiana medie
- Strabate portiunea mijlocie a mezosigmoidului
- Artera sigmoidiana inf
- Strabate portiunea inferioara a mezosigmoidului
- Ram ascendent - participa la formarea arcadei
- Ram descendent (artera sigmoidiana IMA) care se anastomozeaza cu una

dintre arterele recto-sigmoidiene (din artera rectala superioara) - participa la
vascularizatia sigmoidului si a ampulei rectale (punctul critic Sudeck)
- Artera rectala superioara
! Toate aceste ramuri formeaza o retea anastomotica paralela cu marginea colica - arcada
marginala Drummond
- Din aceasta arcada se desprind artere drepte scurte si lungi:
- Arterele drepte scurte - marginea mezocolica
- Arterele drepte lungi - marginea antimezocolica
- Arterele drepte sunt de tip terminal si nu prezinta anastomoze extraparietale
49. Proiectiile viscerelor abdominale – ficat, vezica biliara, stomac, splina, pancreas,
duoden, apendice, puncte ureterale 
- Ficat & vezica biliara
- Hipocondru drept, partea superioara a epigastrului si partial hipocondrul stang
58 of 63
- Organ intraperitoneal - mobil - coboara 2-3 cm in inspir profund
- Stomac
- Epigastru si hipocondru stang
- Splina
- De-a lungul coastei X
- Polul superior - coasta IX
- Polul inferior - coasta XI
- Formaza matitatea splenica - ovala
- La 15% din populatie splina depaseste rebordul costal stang - fara semnificatie patologica
- In mod normal nu se palpeaza
- Pancreas
- La nivelul epigastrului, regiunii ombilicale, hipocondrului stang
- T12-L2
- Capul este plasat la nivelul potcoavei duodenale
- Duoden
- D1 (dreapta L1)
- D2 (flancul drept L2-L3)
- D3 (transversal, anterior de L3/L4)
- D4 (ascendent, flancul stang L3-L2)
- Flexura duodeno-jejunala (stanga L2)
- Apendice
- Trigonul Iacobovici:
59 of 63
- Superior si dreapta: linia spino-ombilicala
- Inferior: linia bispinoasa
- Stanga: marginea laterala a dreptului abd
- La intersectia 1/3 dreapta cu 2/3 stanga

(Lanz / Lanzmann)
- La intersectia liniei bispinoase cu

marginea laterala a dreptului abdominal
drept (Clado)
- La intersectia 1/3 inferolateral cu 2/3

superomedial (McBurney)
- La intersectia liniei spino-ombilicale cu

marginea laterala a dreptului abdominal
drept (Morris)
- Puncte ureterale
- Proiectia ureterului:
- 1 cm medial de linia proceselor costiforme L3-L4
- Puncte dureroase:
- Superior (Bazy)
60 of 63
- Linia orizontala dusa prin ombilic cu marginea laterala a muschiului drept
abdominal
- Mijlociu (Halle)
- Linia bispinoasa intersectata cu marginea laterala a muschiului drept abdominal
- Inferior
- Corespunde portiunii terminale
- Se investigheaza prin tuseu rectal
50. Granita toraco - abdominala. Suprapunerea regionala. Comunicari.
- Configuratie:
- Folola anterioara
61 of 63
diafragmatice)
de origine)
- Origine:
- Lombara



parte)

- Costala
- Sternala

superioare)

- Vascularizatie:
- Fata toracica:
- Fata abdominala:
- Limfaticele:
62 of 63
- Dreneaza:
63 of 63

Subiectul II - Examen Anatomie, An 2, Semestrul 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiectul II - Examen Anatomie, An 2, Semestrul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stoica ALFRED

Subiecte anatomie - SUBIECTUL 2

- Seroasa alb sidefie

- Cea mai mare seroasa a corpului

- Tapeteaza cavitatea abdominala si organele sale

- Parietal - durere acuta, ascutita, bine localizata

- Visceral - durere surda, imprecis delimitata

- Se afla in raport cu vasele de sange de la nivelul carora filtreaza:

- Transudat - continut scazut in proteine, asemanator plasemei

- Exudat - continut ridicat in proteine (procese inflamatorii)

- Impartirea cavitatii abdominale:

- Retroperitoneal (organe primitiv si secundar retroperitoneale)

- Delimiteaza 2 cavitati - aceste compartimente apar in momentul rotirii tractului gastrointestinal

- Marea cavitate peritoneala

- Mica cavitate peritoneala (bursa omentala)

- Reprezinta o portiune inchisa in fund de sac situata posterior de stomac

- Comunica cu marea cavitate peritoneala prin intermediul orificiului epiploic Winslow

- In functie de planul colonului transvers si a mezocolonului transvers:

- Superior delimitat de diafragma (granita toraco-abdominala)

- Contine ficatul, stomacul, splina, esofagul abdominal, etc

- Inferior se continua cu cavitatea pelvina

- Acest etaj este impartit la randul sau de mezenter in 4 firide:

- Firida parieto-colica dreapta

- Firida mezenterico-colica dreapta

- Firida mezenterico-colica stanga

- Firida parieto-colica stanga

- Pozitia organelor in raport cu peritoneul:

- Dpdv al definitiei anatomice, organele intraperitoneale sunt acoperite de peritoneu in cea

- Secundar retroperitoneale (capata aceasta dupa rotirea tractului intestinal al

- Se formeaza prin “segmentarea” mezogastrului comun ventral si dorsal prin aparitia

- Leaga organele abdominale de peretele posterior abdominal

- Sunt mai largi si permit un grad de mobilitate organului

- Apar la nivelul organelor intraperitoneale

- Ex. mezocolonul transvers, mezoapendice, mezosigmoid, etc

- Sunt caracteristice organelor secundar retroperitoneale (CA - Told 1, CD - Told 2, duoden-

- Se formeaza prin alipirea acestora la peretele abdominal posterior - fuziunea foitei

- Artera epigastrica inferioara - plicile ombilicale laterale (perete anterior abdominal)

- Artera gastrica stanga - la nivelul peretelui posterior - plica gastropancreatica

- Artera hepatica comuna - la nivelul peretelui posterior - plica hepatopancreatica

- Fundul de sac Douglas:

- Trebuie cunoscut modul de comunicare intre firidele spatiului inframezenteric,

- Se exploreaza prin tuseu vaginal sau rectal

- Fundul de sac recto-uterin (Douglas) (posterior)

- Fundul de sac vezico-uterin (anterior)

- Fundul de sac recto-vezical (Douglas)

- Semn pozitiv - durere si tipatul Douglasului -> acumulare de lichid peritoneal

- Diafragma este o formatiune musculo-tendinoasa

- Hemidrafragm stang - mai jos - intercostal V linia medio claviculara

- Forma de dom / cupola

- Parte centrala si superioara - tendinoasa (2-3mm)

- Membrana subtire si rezistenta

- Forma de trifoi (3 foliole - anterioara, dreapta, stanga)

- Partea mediana a centrului tendinos

- Convexa anterior - priveste spre stern

- Concava posterior - incizura vertebrala

- Fata superioara concava - sprijina ca un caus fata diafragmatica a inimii

- Continua de o parte si de alta foliola anterioara

- Indreptate sper lateral si posterior

- Fata superioara convexa - corespund cupolelor diafragmatice (stanga si dreapta)

- Parte periferica si inferioara - musculara

- Stalpii diafragmatici - cu traiect la nivelul corpurilor vertebrale, discurilor

- Stalpul drept - mai lung si gros (L1-L4)

- Stalpul stang - mai scurt si subtire (L1-L3)