Traumatismele abdominale

CONTUZII ABDOMINALE
Definitie:
• Toate leziunile anatomoclinice / functionale, locale sau sistemice produse de
actiunea unui agent traumatic asupra structurilor abdominale sau structurilor de
vecinatate, cu rasunet abdominal.

Clasificarea traumatismelor abdominale

1. Traumatisme inchise, sau contuzii abdominale si
2. Traumatisme deschise sau plagi abdominale, in functie de integritatea
tegumentului, adica tegumentul este intact sau prezinta o solutie de continuitate.

Contuziile abdominale pot interesa:

• numai peretele abdominal;
• peretele si viscerele abdominale (contuzii parieto-viscerale)
• numai viscerele abdominale; peretele prezinta leziuni minime;

Plagile abdominale pot fi :

• penetrante - cu sau fara leziuni viscerale
• nepenetrante.
 CONTUZII ABDOMINALE

• Particularitati ale traumatismelor abdominale:

Datorita pozitiei bipede, abdomenul este expus la actiunea agentilor
traumatici;
Efectul traumatismului este mai mare daca musculatura este relaxata;
Traumatismele toracice anterioare si inferioare pot interesa si viscere
abdominale;
Incidenta 10-15% din totalul traumatismelor.
Se asociaza frecvent cu alte traumatisme in cadrul politraumatismelor
(mai frecvente in decada a III-a de varsta, si la sexul masculin).
 CONTUZII ABDOMINALE
Mecanisme de producere ale contuziilor abdominale:
• Percutie
• Compresiune sau zdrobire
• Lovitura directa
• Suflu de explozie
• Mecanisme complexe
Pentru viscerele cavitare:
- Zdrobirea (intestin subtire, colon);
- Explozia (stomac, vezica urinara in stare de plenitudine).
- Smulgere de pediculi vasculari (in cadrul contraloviturilor)
Pentru viscere parenchimatoase
- zdrobirea;
- Smulgerea de pediculi (deceleratie)
 CONTUZII ABDOMINALE
Circumstante etiologice:
• Accidente de circulatie
• Accidente de munca
• Accidente de sport
• Accidente casnice
• Catastrofe naturale
• Agresiuni individuale
• Suicid

Particularitati legate de natura agentului traumatic:

Leziunile prin arma alba sunt mai usoare comparativ cu cele prin arma
de foc;
Viscerele cel mai des interesate: stomac, ficat, splina, colon transvers;
 CONTUZII ABDOMINALE
Evaluarea pacientului traumatizat in urgenta:
• Anamneza:
– timpul scurs de la accident, natura si particularitatile fizice ale agentului
traumatic si conditiile in care a actionat;
– hematemeza si/sau melena, semn de leziune sigura a tubului digestiv;
– rectoragie, semn de leziune colorectala,
– Starea de plenitudine a tractului digestiv,
– pozitia corpului in momentul impactului,
– daca exista afectiuni abdominale preexistente impactului,
– daca pacientul se afla intr-o stare fiziologica particulara- sarcina.
• Evaluarea functiilor vitale: respiratie puls, tensiune arterială
• Evaluarea nivelului constientei – Scorul GLASGOW

Evaluarea tuturor segmentelor corpului, pentru un prim bilant al leziunilor

 CONTUZII ABDOMINALE
Examinarea clinica a pacientului. Trebuie sa fie completa, rapida, si sa
lamureasca:
1. Prezenta / absenta socului;
2. Caracterul leziunilor (parietale, viscerale, daca e posibil si tipul viscerelor,
parenchimatoase sau cavitare);
3. Existenta leziunilor asociate;

Elemente de prim ajutor:

• Linie venoasa pentru 1 -2 vene;
• Oxigenoterapie;
• Hemostaza si compensarea socului hemodinamic si
tulburarilor hidroelectrolitice;
• Cateter urinar;
 CONTUZII ABDOMINALE
Evaluarea la spital a pacientului – de catre o echipa multidisciplinara
(UPU, ATI, Chirurgie)

Anamneza
• Circumstantele accidentului si modul de actiune a agentului
traumatic.
• Nivelul starii de constienta - daca au existat pierderi de cunostinta.
• Diureza.
• Timpul scurs de la momentul accidentului pana cand a fost acordat primul
ajutor.
• Daca exista durere sau nu, si in caz afirmativ caracterele acesteia:
localizare - intensitate - caracter (acuta, difuza) - iradiere - durata - continua
sau intermitenta.
• Stari patologice preexistente traumei.
 CONTUZII ABDOMINALE

Examenul clinic general

• Se face cu pacientul dezbracat complect, in pozitie decubit dorsal.

– daca exista pozitie antalgica.
– daca exista deformari ale membrelor, coloanei vertebrale, toracelui, etc.
– prezenta crepitatiilor osoase sau a mobilitatilor anormale.
 CONTUZII ABDOMINALE
Examenul local chirurgical

Inspectia
• Prezenta plagilor penetrante sau nepenetrante si localizarea plagilor in cele 9
regiuni abdominale.
• Existenta orificiilor de intrare si iesire pentru plagile transfixiante (ce se
exteriorizeaza?? - epiploon, sange, anse intestinale, bila, urina).
• Prezenta leziunilor peretelui abdominal: escoriatii, echimoze,
hematoame, plagi - dimensiunile acestora.
• Miscarile abdomenului cu respiratia: prezenta si amplitudinea acestora.
Palparea
• colectii Morrel - Lavalee.
• glob vezical.
• hernii sau eventratii posttraumatice.
• aparare musculare la palpare sau a contractura musculara..
• distensie abdominala.
Percutia
• cresterea durerii la percutie repetata - semnul Mendel - semn de iritatie
peritoneala (existenta clapotajului la percutia repetata a abdomenului);
Aucultatia
• Zgomote ale peristalticii intestinale;
 CONTUZII ABDOMINALE
Sindromul de hemoragie interna

Debutul
• Rapid, brusc - ruptura:splinei, ficatului, rinichiului, vaselor mezenterice mari,
• Progresiv - contuzia splinei, smulgerea unor vase mezenterice mai mici,
fractura de pelvis.
Semne generale caracteristice:
• tahicardie, intr-o prima etapa, apoi bradicardie, dupa un interval de timp,
cand acest mecanism de compensare este depasit
• scaderea tensiunii arteriale;
• polipnee;
• paloarea tegumentelor si mucoaselor;
• transpiratii reci;
• sincopa ortostatica;
• senzatie de sete ;
Semnele locale, abdominale:
• meteorism abdominal;
• sensibilitate locala a abdomenului;
• matitate locala sau generalizata;
 CONTUZII ABDOMINALE
1. Resuscitarea stopului cardio-respirator:
• Permeabilitatea cailor respiratorii cu ventilatie pe masca sau intubatie;
• Drenaj toracic al oricarei colectii lichidiene pleurale;
• Masaj cardiac extern daca e necesar;
• Abord venos pentru 1 -2 vene;
• Perfuzarea cu solutii macromoleculare, plasma, solutii ionice;

2. Cateterizarea vezicii urinare

• Monitorizarea diurezei in scopul stabilirii echilibrului lichidian al pacientului

3. Montarea unei sonde nazo-gastrice

• pentru golirea stomacului;
• pentru evitarea aspiratiei in caile respiratorii a continutului gastric
in caz de ocluzie paralitica intestinala;

4. Calmarea durerii
• produse nonopiacee, administrarea opiaceelor va modifica sau masca tabloul
clinic.
 CONTUZII ABDOMINALE
Sindromul de iritatie peritoneala

Debutul
• brusc:- perforatie de organ cavitar (colon, intestin subtire) sau parenchimatos
(pancreas, rinichi), hemoragie intra-/retroperitoneala, plagi penetrante;
• progresiv: contuzii duodenale, pancreatice, contuzie + hematom al intestinului
subtire, smulgeri de mezenter, urmate de necroza si perforarea unor anse
intestinale;
Examenul clinic:
• Inspectie: semne traumatice abdominale sau toraco-abdominale, diminuarea sau
abolirea miscarilor abdominale cu respiratia;
• Palpare: aparare sau contractura musculara abdominala, abolirea reflexelor
cutanate;
• Percutie: pneumoperitoneu, exacerbarea durerii la percutie;
• Auscultatie: "Silentio abdominal'- abolire a zgomotelor intestinale, semn de
ocluzie paralitica asociata.

Important! epiplonul poate "acoperi' perforatia viscerului, si iritatia peritoneala apare

tardiv, urmata de o deteriorare rapida a starii generale, cu fenomene de soc
septic si exitus.
Toti pacientii trebuie considerati pasibili cu complicatii hemoragice si/sau rupturi
viscerale, pana la infirmarea categorica a acestora.
 CONTUZII ABDOMINALE
Intereseaza organe cavitare sau parenchimatoase.
Nu exista concordanta intre leziunile parietale si cele ale organelor interne sau
intre actiunea agentului vulnerant si leziunea pe organ.

Stomacul
Leziunile traumatice sunt frecvent asociate cu alte leziuni viscerale;
• Contuzii si explozii (mai ales in stare de plenitudine)
• Plagi (arme albe, impuscate).

Duodenul
• Contuzie parietala cu hematom intramural;
• Rupturi duodenale (intraperitoneale sau retroperitoneale)
• Plagi duodenale
 CONTUZII ABDOMINALE
PROFUNDE
Intestin subtire si mezenter
• Hematom parietal
• Ruptura
• Plaga intestinala

Colonul si mezourile acestuia: particularitati in functie de segmentele mobile

sau acolate;

Rectul
Plagi penetrante
Leziuni iatrogene (manevre obstetricale)
Traumatisme particulare prin corpi straini.
 CONTUZII ABDOMINALE
PROFUNDE
Ficatul
Leziuni in cadrul unor
traumatisme abdominale
sau toraco-abdominale.
Hematomul subcapsular
Plagi si rupturi ale ficatului
Dezinsertii/rupturi de pedicul
CONTUZII ABDOMINALE
PROFUNDE

Splina
Rupturi si plagi
Hematom subcapsularce
poate evolua spre
• vindecare cu fibroza
splenica;
• ruptura cu hemoperitoneu
perisplenic (in doi timpi);
• pseudochist
posttraumatic;
Smulgere de pedicul splenic
 CONTUZII ABDOMINALE
PROFUNDE
Pancreasul – rareori lezat datorita topografiei profunde;
• Contuzia simpla;
• Ruptura pancreasului (rupturi canaliculare sau cu rupturi ale canalului Wirsung;
• Zdrobirea pancreasului
Spasmul sfincterului Oddi determina difuziunea intra-/ extraglandulara a sucului
pancreatic cu aparitia pancreatitei acute necr-hemoragice posttraumatice.

Hematomul retroperitoneal – rezulta din lezarea structurilor anatomice

retroperitoneale:
• Fracturi de bazin sau coloana vertebrala
• Leziuni ale vaselor mari retroperitoneale
• Leziuni ale rinichilor si glandelor retroperitoneale

Rinichiul traumatic – cea mai frecventa sursa de sangerare retroperitoneala

• Leziuni ale parenchimului : fisura subcapsulara, ruptura capsulara, zdrobirea
parenchimului
• Leziuni ale pediculului renal (leziuni vasculare si bazinetale sau pieloureterale)
 CONTUZII ABDOMINALE
PROFUNDE
Leziunile diafragmului
• apar în  4% din traumatismele
abdominale şi toracice. Leziunile
interesează hemidiafragmul stâng
în 90% din cazuri;

• sunt importante datorită posibilităţii

hernierii intratoracice a viscerelor
abdominale care ulterior se pot
strangula;

• diagnosticul va fi suspicionat la
pacientul cu insuficienţă respiratorie
sau aspect radiologic de revărsat
pleural stâng care nu se remit după
toracostomia aspirativă;

• plăgile penetrante epigastrice pot

interesa diafragmul, de aceea
explorarea intraoperatorie a acestuia
este obligatorie;