CURS 7

Formarea stomodeumului = Palatogeneza implica proliferari tisulare si procese de fuzionare si

de diferentiere a elementelor moleculare.

 Exista elemente moleculare semnal la nivelul primordiului craniofacial care includ

o gena SHH
o factorul 8 de crestere a fibroblastelor
o proteina morfogenetica osoasa BMP2.
 In acest process acidul retinoic are efecte teratogene
 Tesuturile care separa cavitatea bucala de cavitatea nazala compun palatul
 Groso modo in S6 se formeaza palatal primar, care separa stomodeumul de tracturile
olfactive
 In S6-8 se formeaza palatal secundar, pe seama proceselor palatine dezvoltate din
mugurii (procesele) maxilare
 Palatal primar impreuna cu palatal secundar vor forma palatal definitiv
 In amanunt:
 Stomodeumul (initial cavitate buconazala unica) va fi separata in 2 timpi dinainte inapoi:
o in timpul 1:
 prin buza S si prin palatal primar care este orizontal va fi limitata gura in
jos si fozele nazale initiale in sus
 apoi aceste fose nazale vor fi impartite vertical prin partea P a mugurelui
nazal intern care va delimita fosele nazale primare dreapta si stanga
 (mugurii nazali mediali sunt separati in profunzime de o masa de
mezenchim)
o inapoia acestui sept:
 va persista o perioada un relicvat P al stomodeumului
 acesta va fi separat orizontal si vertical, constituindu-se gura definitiva si
fosele nazale.
 Se mai intampla un fenomen in acelasi timp: se apropie mugurele maxilar
 Mugurele nazal medial trimite o prelungire laterala (process globos), acesta fuzioneaza
cu mugurele nazal L si transforma santul olfactiv in canal olfactiv
 Urmatoarea etapa, o sa avem constitutia narinelor dreapta si stanga
 Urmeaza procesul de unire a mugurilor respectivi
 Aceasta despartire a cavitatii nazale de cea bucala se produce in spatiul filtrumului care
este constituit din cei 2 muguri nazali mediani care se interpun intre mugurii maxilari.
 Ia nastere din mezenchimul dintre cei 2 muguri nazali mediali premaxila (osul
premaxilar/osul incisiv)
 Osul premaxilar
o deriva din portiunea de mezenchim care separa mugurii nazali mediali
o este alcatuit din os premaxilar drept si os premaxilar stang
 Fiecare din acesti 2 muguri premaxilari au la nivelul lor cei 4 incisivi superiori. Din ei ia
nastere segmentul intermediar si apoi osul premaxilar cu cei 4 incisivi pe el
 Imediat in spatele premaxilei se formeaza o lama palatina A (palatul primar).
 In acelasi timp de pe partile L ale mugurilor maxilari se formeaza lamele palatine L care
se lipesc una de alta si de palatul primar
 Lamele palatine L isi continua dezvoltarea, se lipesc una de alta si vor edifica palatul
secundar osos.
 In acelasi timp pe linia mediana a fetei P a masei mugurilor nazali interni se formeaza un
perete orientat in plan medio-sagital, iar din mezenchimul acestui perete va lua nastere
vomerul, lama perpendiculara a etmoidului si septul cartilaginos al nasului.
 Concomitant de pe fetele interne ale mugurilor maxilari se dezv lamele palatine
orizontale care inainteaza una spre cealalta, se apropie de linia mediana si din
mezenchimul lor va lua nastere partea osoasa a boltei palatului gurii
 La un moment dat septul sagital si lamele palatine se intalnesc pe o linie comuna si se
sudeaza in L3
 Palatul secundar va separa cavit nazala si bucala, iar in cursul dezv palatului secundar se
individualizeaza 3 stadii:
o un prim stadiu in care se formeaza procesele palatine
o stadiul in care ele se orizontalizeaza
o stadiul in care ele fuzioneaza
 O urmare imediata a dezv si alipirii mugurilor fetei si a formarii pieselor osoase care
deriva din ele va fi completarea arcadelor dentare:
o arcada dentara I va lua nastere pe marginea S a mandibulei, care rezulta din
unirea mugurilor mandibulari
o arcada dentara S se formeaza pe marginea I a maxilarelor si va fi completata pe
linia mediana de margineaa libera a osului incisive care a provenit din masa
mugurilor nazali interni sudati ulterior cu mugurele maxilar S

 In continuare vedem daca exista tulburari ale procesului de formare a fetei, adica
anomalii de dezvoltare a fetei
 Aceste anomalii sunt consecinta
 o tulburarilor de fuziune sau a
o lipsei de dezvoltare a mugurilor care iau parte la alcatuirea fetei
 Consecinta lipsei de fuziune poate fi data de
o deplasarea anormala a unuia sau mai multi muguri
o atropia/hipertrofia unor muguri
o exista situatia ca intre mugurii care se lipesc sa persiste resturi de tesuturi
epiteliale
 Atreziile:
o aprosopia
 rezulta din atrezia mugurilor faciali in totalitate
 fata nu exista, este inlocuita cu o cavitate care are peretii neregulati.
o proposcis lateralis
 un mugure nazal extern este atreziat
 astfel esteantrenata absenta aproape in totalitate a unei parti a nasului
 de-o parte nasul este normal, de cealalta parte lipseste sau este redus la
o mica excrescenta care se gaseste in unghiul intern al ochiului si care
prezinta un rudiment de narina
o Agnatismul mandibular:
 este atrezia totala a mugurelui mandibular
 mandibula lipseste in totalitate
o Microstoma este atrezia orificului bucal, care ramane la dimensiunile fetale.
 Anomalii datorate absentei totale sau partiale a procesului de fuziune:
o Coroboma
 persista o fisura intre mugurele maxilar si cel nazal L
 caracterizata printr-o despicatura partiala sau totala a fetei
 Se prezinta ca o fanta oblica care face sa comunice orbita cu gura.
o Cheiloschizis (buza de iepure)
 lipsa de sudura intre mugurele maxilar si mugurele nazal medial
 intereseaza buza S si mai rar partea osoasa a maxilei intre incisiv si canin
 poate fi unilaterala sau bilaterala
o Palatoschizisul (gura de lup)
 este datorat lipsei de fuziune a proceselor palatine a maxilei intre ele si
lipsa de fuziune a acestor procese cu septul nazal
 Uneori poate fi despicat si palatul primar, si cel secundar sau numai unul
dintre ele.
 Diferente de fuziune cu persistente de lame si nuclei care determina formarea unor
insule epiteliale si care au drept consecinta fistulele congenitale avand origine in
mugurii faciali si in aparatul branhial.
 Unele sunt fistule mediane si unele laterale sau poate da nastere la tumori congenitale
o Tumori benigne :
 histele dermoide
 fibrocondroamele
 histele seroase
 histuri mucoase
o Tumori maligne: brahioamele
 Alte anomalii:
o Schizocefalia
 este lipsa de fuziune a mugurilor nazali mediali si lipsa de formare a
osului intermaxilar
 Se manifesta prin despicatura mediana a buzei superioare
 Poate exista desepicatura mediana a buzei I datorita lipsei masei de
mezenchim dintre mugurii mandibulari
o Rinoschizisul
 este lipsa de sudura a mugurielui nazal medial pe toata intinderea lui
 se manifesta prin prezenta unui sant median al buzei S
o Ciclopia
 rezulta din fuzionarea mugurelui nazali mediali si laterali pe toata
intinderea lor
 se formeaza un tub unic nazal care este inserat deasupra unui ochi unic
o Micrognatismul - atrezia partiala a mugurilor cu mandibula mica
o Macrognatismul este hipertrofia mandibulei
 Mai multe anomalii pot fi gasite in diverse cazuri:
o dizostoza mandibulo-faciala:
 hipoplazia mandibulei
 fisura palpebrala coborata
 defecte ale pleoapei I
 ureche externa anormala
 deficiente ele urehii medii si interne
o sindromul Pierre-Robain
 hipoplazia mandibulei
 micrognatism
  despicatura palatului
 defecte oculare si otice.

Regiunea branhiala

 este o regiune temporara, efemera la om, regiune ce aminteste de sistemul pe care il

intalnim la pesti
 termenul de branhial ramane abuziv, pt ca din aceasta regiune la om nu se dezvolta
component ale aparatului respirator
 este extreme de importanta pt ca din ea deriva structure care participa la formarea fetei,
gatului, urechii interne si medii, unor glande cu secretie interna, limbii, faringelui
definitive
 se intinde de la nivelul gurii primitive cu care vine in comunicare in S4 pana la
proeminenta cardiaca de o parte si de alta a intestinului cefalic.
 Pana la aparitia acestei regiuni embrionul uman nu are gat, capul fiind continuarea
trunchiului, ca la pesti
 Regiunea branhiala apartine prin portiunea ei A formata de arcul 1 branhial si de campul
mezobranhial gurii primitive. Prin portiunea ei mijlocie, deci arcurile 2, 3 si 4 apartine
faringelui si gatului, si prin portiunea I care este rudimentara, apartine toracelui S
 La extremitatea cefalica, partea craniala a intestinului A este numita intestine faringian
si vine in contact direct cu ectoblstul care tapeteaza unghiul stomodeumului
 Membrana ecto si endodermala astfel formata e numita membrane faringiana
 In S3 catre sfarsit membrane orofaringiana se rupe si pune in comunicare intstinul A cu
cavitatea bucala primitive care este constiuita din stomodeum, care este de origine
ectodermica si extremitatea cefalica a intestinului A.
 Insertia periferica a membrane faringiene dispare fara sa lase urme, se considera ca
limita dintre aceste parti este o linie situata inapoia gingiilor
 Mai tarziu in S4 si S5 pe fata interna a peretelui L al faringelui primitive apar in sens
cranio-caudal 4 pana la 6 santuri. Aceste santuri sunt pungile branhiale interne sau
pungile endodermice. Ultimele 2 sunt rudimentare, pungile sunt mai adanci spre
extremitatea A si mai superficiale catre cea dorsal
 In acelasi timp si succesiv, pe versantul superficial A-L am embrionului apar 4 santuri
ectodermice care sunt numite pungile branhiale externe sau pungile ectodermale
 Pungile externe se gasesc fata in fata cu cele interne si aparitia celor externe este indusa
de prezenta celor interne
  Ectodermul care captuseste pungile externe vine in contact cu endodermul pungilor
interne
 Fiecare din aceste pungi prezinta o exterm ventrala si una dorsala
 Pe crestele acestor pungi si intre ele se aseaza testut mezoblastic care inconjoara
intestinul faringian astfel ca apar in intervalele dintre pungi si limitate de pungi un
numar de arcade de testut mezenchimatos, un tesut dens care formeaza arcurile
branhiale
 La vertebratele I se gasesc 6 arcuri sau mai multe, la cel uman nu gasim decat 5, din
care ultimul este slab individualizat si este vizibil mai ales pe fata interna a faringelui
sub forma unei proeminente slabe

Pungile branhiale externe, de origine ectodermala:

 Sunt sarace in produse de dezvoltare

 In S5 embrionul are 4 pungi ectobranhiale
 In mod normal pungile branhiale externe dispar fara sa lase urme
 Singura doar prima punga participa la constituirea definitiva a embrionului
 Partea dorsala a pungii 1 se adanceste si patrunde in mezoblastul subiacent si formeaza
epiteliul care captuseste meatul acustic extern si formeaza foita ectodermala a
membranei timpanului
 Extremitatea dorsala arcurilor 1 si 2 inconjoara porul acustic extern, vor fuziona si vor
forma pavilionul urechii
 Mezoblastul arcului 2 prolifereaza foarte mult, acest arc se dezvolta in directie caudala,
acopera al 3-lea si al 4-lea arc branhial si fuzioneaza cu creasta epicardica.
 Datorita acestul fapt a 2-a si a 3-a punga ectobranhiala vor fi progresiv infundate intr-o
depresiune a ectodermului si vor pierde comunicarea cu exteriorul
 Pungile ectobranhiale formeaza o cavitate tranzitorie care este tapisata de ectoblast si
care poarte numele de sinus cervical
 Sinusul cervical, pe fundul caruia se gasesc partea dorsala a arcurilor 3 si 4 isi apropie
marginile, se inchide si formeaza o vezicula cervicala care pierde legatura cu exteriorul.
 In mod normal sinusul cervical va disparea prin umplere

Pungile branhiale interne – de origine endodermala

 Embrionul uman poseda 5 perechi de pungi endobranhiale situate in lungul fetei laterale
a intestinului faringian
 Se reunesc ventral la nivelul sau la mica distanta de linia mediana
  Ultima punga este atipica, adesea este considerata ca un diverticul a pungii 4
 Dezvoltarea pungilor endobranhiale ne arata ca ele sunt bogate in derivate, mai bogate
decat cele ectobranhiale
 La nivelul pungilor ectobranhiale aceste derivate care provin din muguri epiteliali care se
infunda in mezenchim, se izoleaza de locul de origine, si se diferentiaza ca organe
aparte

Punga 1

 Partea ventrala a pungii 1 este progresiv ocupata de dezvoltarea limbii

 Partea dorsala emite o prelungire laterala (canal tubo-timpanic) care vine in contact
cu invelisul ectoblastic al primei pungi branhiale
 Partea distala a acestui diverticul se largeste ca un sac si devine cavitatea timpanica
primitiva, deci viitoarea ureche medie
 Partea proximala ramane ingusta, formeaza canalul faringo-timpanic (trompa lui
Eustachio)
 Epiteliul endodermal al cavumului timpanic vine in contact prin intermediul unei
paturi subtiri de mezenchim cu epiteliul ectodermal al meatului acustic si impreuna
formeaza membrane timpanica

Punga 2

 Partea ventrala a pungii a 2-a este ocupata de dezvoltarea limbii

 Ceea ce ramane din prelungirea A va deveni fosa tonsilara
 In S12 din epiteliul endodermal al fosei tonsilare se dezvolta un tubercul situat in partea
ei cea mai profunda si care este primordiul tonsilei palatine (amigdalei palatine)
 In L4 tuberculul trimite in mezenchimul subiacent diverticul scurte, acestea devin
criptele amigdalelor palatine, in jurul lor se aduna limfocite si acestea se organizeaza in
foliculi
 Din mezenchimul din jur se formeaza capsula si stroma glandulara
 Ramane si un vestigiu al pungii branhiale 2 endodermale la adult, acesta numindu-se
recesul supra-tonsilar

Punga 3

 Din fundul de sac endodermal al pungii 3, in S5 apare primordiul paratiroidei I

 Din epiteliul portiunii ventrale a pungii apare primordiul timusului
 Epiteliul prelungirii anterioare prolifereaza caudal, da nastere unui canal, numit timo-
faringian
 Acesta trece L de pungile 4 si 5
 In S7 canalul devine un cordon plin care se dilata la capatul liber si in acest fel devine
mugure timic
 Acest cordon se fragmenteaza, pierde legatura cu faringele si se ancoreaza de pericard
(care momentan se gaseste in pozitie inalta cervicala)
 timusul incepe odata cu pericardul un proces de descensus, de migratie caudala si
mediala si patrunde in cavitatea toracica
 Coborarea timusului va antrena si paratiroida I
 In S8 cei 2 muguri timici din dreapta si stanga fuzioneaza in dreptul locului dintre vv
precardinale care constituie viitorul trunchi venos brahiocefalic stang
 Are loc un proces de inmugurire secundar, se intampla in S10
 Acum se formeaza acini care sunt inconjurati de vase de sange
 Acestia prolifereaza, se diferentiaza corticala si medulara timusului
 In corticala apar celulele limfocitare, ce iau numele de timocite
 Acestea se organizeaza in foliculi si prolifereaza
 Teorii ce explica aparitia timocitelor in timus:
o epiteliul timic se comporta ca un inductor fata de mezenchimul adus de vasele
sangvine, si acesta e transformat in tesut limfoid
o epiteliul timic are un chimiotactism pozitiv pt limfocite pe care le atrage
o limfocitele ar proveni din celulele suse din sacul vitelin, care migreaza, patrund
in timus, iar printr-un proces de inductie ar da nastere precursorilor timocitelor
 Medulara timusului contine corpusculii lui Hasal
 Timusul
o evolueaza atata timp cat organismul este in crestere activa
o atinge maximul de dezvoltare la 7 ani, cand are 30 g
o stagneaza pana la pubertate si apoi involueaza
 In S6 primordiul paratiroidei I
o se desprinde de locul de origine
o se ataseaza mugurelui timic cu care coboara pana in dreptul marginii I a
mugurelui tiroidian
o se desparte de timus
o paraseste timusul
o se ancoreaza definitiv de primordiul glandei tiroidei
 Cand mugurele migreaza anormal pana in mediastinul S, ajunge in vecinatatea timusului
si poate da nastere tumorilor
 Datorita acestor migrari putem avea o serie de anomalii:
 o paratiroide supranumerare
o paratiroide ectopice - care se pot gasi in torace sau la bifurcatia arterei carotide
comune
 In ce priveste timusul, putem avea:
o aplazia congenitala asociata cu aplazia paratiroidei I, deci nu s-a dezvoltat sacul
endodermal
 sindrom Dijoci (aici citesti J cum citesti in engleza cuvantul job) - care
este hipoparatiroidotomie
 malformatii ale gurii
 despicatura nazala
 hipoplazie tiroidiana
 defecte cardiace

Punga 4

 Lumenul aceste pungi la adult da recesul piriform

 Din epiteliul prelungirilor sale ia nastere glanda paratiroida S
 Derivatele partii ventrale, ele sunt incerte
 Glanda paratiroida S nu-si modifica esential pozitia, pierde conexiunea cu peretele
faringian, se fixeaza de corpul glandei tiroide
 Tiroida urmeaza si ea un proces de migratie, in directie caudala
 Paratiroida S se situeaza pe fata dorsala a tiroidei
 Celulele principale a paratiroidelor apar in perioada embrionara, rolul lor este de a
interveni in metabolismul Ca
 Paratiroidele au si celule acidofile, dar astea apar mult mai tarziu, pe la 5-7 ani

Punga 5

 Este considerata un diverticul al pungii 4

 In S5-6 din epiteliul ei se dezvolta corpul ultimo-branhial
 Acesta este incorporate o saptamana mai tarziu glandei tiroide
 Celulele originale ale corpului ultimo-branhial la adult pot fi perfect individualizate sub
forma unor insule de cellule clare in tiroida adultului
 Rolul acestor cellule a suscitat diverse teorii, ele devin celule C, secretoare de calcitonina

Punga 6 – este abia schitata si dispara fara sa lase urme

Anomaliile de dezvoltare a regiunii branhiale:

 Chisturile cervicale fistulele branhiale

 In cresterea lui arcul branhial 2 acopera arcurile 3 si 4, astfel ca sub el va exista
temporar, care este spatiul sinusului cervical si care in mod normal dispare prin umplere
 Resturile epiteliale ale sinusului si a pungilor branhiale incluse in mezenchimul
subiacent pot persista ca resturi sub forma unor chisturi cervicale
 Aceste chisturi
o sunt laterale
o sunt localizate de obicei in santul auriculo-temporal, in regiunea paratiroidiana
sau
o sunt situate supra sau sub-hioidian
o de obicei, ele se gasesc in apropierea unghiului mandibulei
o uneori se gasesc la marginea A a m.SCM
o la nastere pot trece neobservate
o devin vizibile mai tardiv, cand isi sporesc volumul
o Contin cristale de colesterol
o au tendinta de a degenera
o pot da nastere la cancere epidermoide
o Atunci cand ele sunt fistulizate (isi gasesc o cale de evacuare, fie catre exterior,
fie catre interior) se pot deschide la nivelul pielii sau in punga endobranhiala 2.
 Sinusul cervical
o poate persista sub forma unui canal care trece intre cele 2 artere carotide
(externa si interna) sau
o pe segmentul retro-hioidian al faringelui
o apoi se poate deschide in recesul supra-tonsilar
 Din reteaua limfatica care inconjoara aceste chisturi se pot dezvolta chisturi seroase uni
sau multi-lobulare.
 Toate aceste chisturi cervicale sunt curabile chirurgical.
 Tumori maligne - brahioame
o in regiunea fostului sinus cervical
o origine epiteliala
 Putem avea fistule:
o Resturile pungii 1 ecto sau endo-dermale sunt situate in regiunea supra-
hioidiana si ele sunt oarbe fie intern, fie extern (au un singur orificiu de
deschidere)
o Resturile pungii a 2-a sunt sub-hioidiene
 o Resturile pungii a 3-a se deschid median

Arcurile branhiale

 Intre pungile branhiale se depune mezenchim si iau nastere arcurile branhiale

 Sunt 5 perechi de proeminente care se observa in jurul intestinului A al embrionului din
Z20 pana in Z35 a dezvoltarii embrionare
 Normal sunt numerotate 1,2,3,4,6
 Numerotarea considera o structura tranzitorie, mai ales structura vasculara care va fi
discutata in amanunt
 Arcurile branhiale nu persista ca atare, derivatele lor sunt elemente care constituie
structuri ale capului si gatului
 Un arc faringian este invelit
o la exterior de ectoderm
o la interior de endoderm
o intre cele 2 epitelii se gaseste mezodermul
 Mezenchimul derivat din crestele neurale se dispune la periferia arcului, iar mezodermul
mezodermal se gaseste in axul arcului branhial
 Fiecare arc branhial contine
o artera proprie
o un nerv
o un schelet cartilaginos
o un blastem muscular striat
 Artera arcului branhial
o Prima structura care se dezvolta
o este un vas communicant intre aorta ventrala si cea dorsala
o Ele apar intr-o secventa rostro-caudala
 Nervii branhiali
o inerveaza motor si senzitiv arcurile faringiene si derivatele lor
o sunt impartiti in
 nervi preotici (5 si 8) - situati rostral de capsula otica
 postotici (9si 10) – situati caudal de capsula otica
o Fiecare nerv branhial are
 un ram dorsal
 ram ventral - trimite 3 ramuri
 un ram postprematic - care este continuat in arcul respective
  un ram preprematic - care trece in arcul supraiacent
 un ram faringian - pt portiunea dorsala a arcului subiacent
 Un arc este inervat de
o ramura postprematica a nervului sau
o de ramura preprematica
o ramura faringiana a arcului urmator
 Cartilagiile
o sunt bare cartilaginoase
o ultimele structuri care apar
o dupa unii autori, ele ar aparea din celulele crestelor neurale cefalice (pt arcurile 1
si 3) si din mezenchimul lateral (pt arcurile 5 si 6)
 In S4 pungile ectobranhiale sunt separate prin creste (arcuri branhiale)
 In cursul dezvoltarii ulterioare se formeaza in fiecare arc un schelet cartilaginos, o artera
si un nerv care sunt prorpii fiecarui arc
 Fiecare arc are un ax mezenchimatos care provine din mezodermul lateral
 Arcurile se dezvolta atunci cand celulele crestei neurale migreaza catre regiunile capului
si gatului
 Din materialul crestelor neurale deriva ectomezenchimul
 Ectomezenchimul
o ia parte la dezvoltarea normala a fetei si a regiunii branhiale si din acest motiv,
malformatiile fetei au fost neurocristopatii
o are capacitatea de a da nastere la mai multe tipuri de celule si tesuturi
o Dezvoltarea ectomezenchimului din crestele neurale duce la idea ca foitele
embrionare nu au o specificitate absoluta
 Crestele neurale
o sunt grupuri tranzitorii de celule care sunt aflate la jonctiunea neuroectodermala
o se separa de santul neural inainte ca acesta sa se inchida si sa se transforme in
tub neural, adica pe la sfarsitul S4.
o Au fost impartite in
 creste cerebrale - mai numeroase
 creste medulospinale - mai reduse.
o Aceste creste neurale dispar treptat pe masura ce genereaza diverse tipuri de
populatii celulare (insule)
o Disparitia lor progreseaza cranio-caudal
o din celulele lor iau nastere
 ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni (exceptie perechea a 8-a)
  ganglionii vegetativi ai extremitatii cefalice
 ectomezenchimul capului si gatului care are o larga reprezentare in
aceasta regiune
 Din ectomezenchim se dezvolta mai multe tipuri de tesuturi
 crestele neurale si directia de migrare a celulelor lor au fost teritorializate la specia
umana:
o Crestele neurale prozencefalice migreaza printr-un spatiu acelular (Z30) sub
forma de coloane celulare si ajung in mugurele fronto-nazal
o Celulele din crestele mezencefalice migreaza in regiunea in care se dezvolta
ochiul, migreaza in mugurii maxilari si in cei mandibulari
o Celulele rombencefalice (din crestele rombencefalice) migreaza in arcurile
branhiale si arcurile aortice
 Toata aceasta migratie celulara a fost pusa in evidenta folosind timidina tritiata
 Cu acest marker s-au putut evidential celulele mezenchimatoase care deriva din crestele
neurale si s-a putut urmari evolutia lor ulterioara
 Astfel s-a stabilit ca cea mai mare parte a mezenchimului capului si gatului este un
derivat al crestelor neurale.
 Din ectomezenchimul extremitatii cefalice se diferentiaza
o tesut osos
o tesut cartilaginous
o tesut dermic
o dentina
o odontoblastele dintilor
o tesutul conjunctiv din tiroida, paratiroida, timus
o se dezvolta unele celule ale formatiunilor globice, iar prin tesuturile carora le dau
nastere aceste celule, ele contribuie la dezvoltarea mugurilor fetei si la
confluenta si fuziunea mugurilor faciali.
 La nivelul crestelor neurale exista corespondente regionale ale fetei si gatului:
o corespondente encefalo-faciale
o corespondente encefalo-branhiale
 Fuziunea mugurilor fetei necesita
o buna calitate a ectomezenchimului
o prezenta unor enzime lizozomale care actioneaza asupra ectodermului de invelis
=>la marginea de fuziune este un factor necesar fuziunii mugurilor pentru ca
enzimele distrug ectodermul de invelis si determina unirea mugurilor.
 Celulele crestei neurale inconjoara axul mezenchimatos, se dezvolta si produc
proeminenta arcurilor pe fetele antero-laterale.
 Materialul arcurilor branhiale este mezodermal, insa la suprafata arcurile sunt acoperite
de ectoderm care captuseste pungile care se deschid la exterior si care sunt pungile
ectodermale
 Pe peretele ventral al faringelui exista o zona de forma triunghiulara cu baza indreptata
catre mandibula unde arcurile si pungile se intalnesc si aceasta zona poarta numele de
camp mezobranhial.
 Arcurile branhiale sunt asezate unul sub celalalt si se numeroteaza cranio-caudal de la 1
la 4
 In S6 arcurile 1 si 2 si in special 1 cresc mai puternic decat celelalte arcuri.