Osteologie

1.1. Generalit@]i
Oasele sunt organe dure, rezistente, de culoare alb@-g@lbuie. Ansamblul lor constituie
scheletul.
La om, oasele sunt situate ^n interiorul p@]ilor moi c@rora le servesc drept sprijin.
Uneori ele formeaz@ cavit@]i pentru ad@postirea unor organe. Ele servesc ca inser]ii
musculare }i ^n acest caz devin p$rghii ac]ionate de grupe musculare.

1.1.1. Func]iile oaselor

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Oasele formeaz@ axul central al corpului.

Determin@ forma, dimensiunile }i propor]iile corpului }i ale diferitelor sale segmente.
Servesc ca sprijin pentru ^ntregul corp }i pentru p@r]ile moi.
Alc@tuiesc cavit@]i ce protejeaz@ anumite organe.
Servesc ca element de inser]ie pentru mu}chi.
Constituie rezerva calcic@ a organismului.

1.1.2. Clasificarea oaselor

Unui os i se descriu 3 dimensiuni: lungimea, l@]imea }i grosimea.
Dup@ dimensiunile lor, oasele se clasific@ ^n: lungi, plane }i scurte.
Forma unor oase este ^ns@ neregulat@ }i pentru aceasta se utilizeaz@ alte criterii de
clasificare: caractere arhitecturale sau situa]ia lor ^n organism. %n acest fel se adaug@ ^nc@
trei categorii de oase: pneumatice, sesamoide }i suturale.
Oasele lungi. La acestea, lungimea dep@}e}te l@]imea }i grosimea. Un os lung este
format dintr-un corp sau diafiz@ }i dou@ extremit@]i sau epifize. Se g@sesc la nivelul
membrelor. Ele ^ndeplinesc rolul de p$rghii de vitez@ ^n diferite mi}c@ri.
Oasele plane. Lungimea }i l@]imea sunt aproape egale, dar dep@}esc grosimea.
Sunt oase turtite }i prezint@ de studiat dou@ fe]e, margini }i unghiuri. Ele au dou@ roluri:
servesc la formarea cavit@]ilor de protec]ie sau dau inser]ie unui num@r mare de mu}chi.
Oasele scurte au cele trei dimensiuni aproape egale. Au form@ aproape cubic@. Se
g@sesc ^n acele regiuni (coloan@, carp, tars) unde este necesar@ o mare soliditate }i unde
exist@ mi}c@ri foarte variate , dar de amplitudine mic@.
Oasele pneumatice sunt oase neregulate care con]in ^n interiorul lor cavit@]i pline
cu aer (maxila).
Oasele sesamoide se dezvolt@ ^n vecin@tatea unor articula]ii sau ^n tendoanele unor
mu}chi (rotula).

Oasele suturale se dezvolt@ din puncte de osificare speciale la nivelul suturilor sau
la nivelul fasciculelor.

1.1.3. Conforma]ia exterioar@ a oaselor

Oasele sufer@ influen]a organelor vecine: trac]iunea mu}chilor, presiunea unor organe,
pulsa]iile arterelor }i ac]iunea for]ei de gravita]ie.
Suprafa]a exterioar@ a oaselor prezint@ un num@r variat de elemente morfologice.
acestea se grupeaz@ ^n proeminen]e, cavit@]i, g@uri, canale.
Proeminen]ele sunt:
articulare;
nearticulare.
1. Proeminen]ele articulare sunt modelate ^n raport cu suprafa]a articular@ opus@.
Sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin care le u}ureaz@ alunecarea ^n timpul mi}c@rilor
}i amortizeaz@ }ocurile.
2. Proeminen]ele nearticulare sunt determinate ^n majoritatea cazurilor de trac]iunea
exercitat@ de mu}chi.
procese = proeminen]e puternice, bine conturate, deta}ate de os;
tuberozit@]i = proeminen]e puternice, neregulate, dar nedeta}ate de suprafa]a
osului;
eminen]e = au suprafa]a neted@;
tuberculi
spina = e ascu]it@;
creasta = proeminen]@ liniar@, t@ioas@ sau rugoas@.
Cavit@]ile sunt determinate de for]e de presiune. Ele sunt:
articulare;
nearticulare.
1. Cavit@]ile articulare corespund proeminen]elor articulare de pe osul corespunz@tor
articula]iei. Cavit@]ile articulare se pot prezenta }i ca suprafe]e plane (articula]ia,
sacroiliac@).
2. Cavit@]ile nearticulare sunt variate ca form@, dimensiuni }i rol. Pot servi pentru
inser]ii tendinoase sau ligamentare, sau pentru ad@postirea unor elemente anatomice.
Se pot prezenta }i sub forma unor }an]uri pe unde alunec@ tendoane, nervi sau vase.
G@urile }i canalele sunt:
de trecere;
de nutri]ie.

De trecere sunt str@b@tute de elemente anatomice. Ele sunt:

hiat = orificiu neregulat;
foramen = gaur@;
}an];
canal;
fos@ = groap@;
fossul@ = gropi]@;
incizur@;
apertur@ = deschiz@tur@.
Nutritive:
g@uri de ordinul I, sunt a}ezate pe diafiza oaselor lungi }i pe fe]ele oaselor late.
Trec arterele nutritive ale vaselor;
g@uri de ordinul II, mai mici, a}ezate pe epifize, circumferin]a oaselor late, fe]ele
nearticulare ale oaselor scurte. Ies vene;
g@uri de ordinul III, pe toat@ suprafa]a oaselor acoperite de periost. De la ele
pleac@ canalele Havers prin care trec capilare;
g@uri de ordinul IV, orificiile de deschidere ale osteoplastelor.

1.1.4. Structura oaselor

Substan]a osoas@ este albicioas@, de consisten]@ dur@-lemnoas@. Ea se prezint@
sub dou@ aspecte: compact@ }i spongioas@.
Substan]a compact@ este omogen@, dur@, format@ din lame al@turate, alipite, f@r@ a
delimita cavit@]i intermediare.
Substan]a spongioas@ are aspectul unui burete. Este format@ tot din lame sau
trabecule osoase, dar acestea se ^ntretaie ^n anumite puncte }i delimiteaz@ cavit@]i sau
areole ^n care se afl@ m@duv@ osoas@. Aceste cavit@]i pot avea dimensiuni variabile, de la
un bob de fasole la o g@m@lie de ac. Areolele de la suprafa]a osului sunt mai mici, iar cele
profunde din ce ^n ce mai mari.
%n structura celor trei categorii de oase, reparti]ia celor dou@ feluri de substan]@ osoas@
se face ^n mod caracteristic.
Conforma]ia interioar@ a unui os lung, apare clar pe o sec]iune longitudinal@.
1. Corpul osului este format dintr-un cilindru de substan]@ compact@, str@b@tut ^n tot
lungul s@u de un canal central, numit cavitate medular@. %n cavitatea medular@ se afl@
m@duv@ osoas@.
2. Extremit@]ile sau epifizele sunt formate dintr-o p@tur@ sub]ire de substan]@ osoas@
compact@ la periferie, care ^mbrac@ o mas@ de substan]@ spongioas@. La b@tr$ni substan]a
spongioas@ a extremit@]ilor se resoarbe par]ial, iar cavitatea medular@ a diafizei se extinde

p$n@ la acest nivel.

Conforma]ia interioar@ a oaselor plane. Ele sunt formate din dou@ lame de
substan]@ osoas@ compact@, care cuprind ^ntre ele un strat de substan]@ spongioas@. La
marginile osului lamele compacte se unesc.
%n cazul oaselor plane ale boltei craniene lamele de ]esut compact se numesc table,
iar substan]a spongioas@ diploe.
Conforma]ia interioar@ a oaselor scurte
La exterior sunt formate dintr-o lam@ sub]ire de substan]@ compact@, care ^nvele}te o
mas@ de substan]@ spongioas@. %n cavit@]ile acesteia se afl@ m@duv@ osoas@.

1.1.5. Periostul
Este o membran@ fibroas@ care ^nvele}te osul pe toat@ suprafa]a sa exterioar@, cu
excep]ia suprafe]elor articulare acoperite de cartilaj articular }i a unor inser]ii musculare.
La nivelul articula]iilor, periostul se continu@ cu capsula articular@.
Grosimea variaz@: pe oasele mici este sub]ire, pe cele lungi poate ajunge la 3 mm.
Prin fa]a sa profund@ periostul ader@ de os. Aderen]a este realizat@ de vasele care
trec din periost ^n os, dar mai ales de fibrele Sharpey, care pleac@ din periost }i intr@ ^n
substan]a osoas@ compact@. Aderen]a este mai mare la suprafa]a oaselor scurte }i la
epifizele oaselor lungi. Aderen]a este mai mare la b@tr$ni.
Microscopic, periostul este format din dou@ straturi:
stratul superficial, periostul fibros;
stratul profund, periostul osteogen.
Periostul este foarte bogat ^n vase de s$nge }i nervi.
Rolurile periostului sunt:
v ^n perioada osteogenezei particip@ la formarea de ]esut osos;
v la adult are rol ^n nutri]ia osului;
v are rol ^n formarea calusului ^n caz de fracturi.
Inflama]ia periostului de nume}te periostit@ }i poate avea etiologie posttraumatic@:
efort excesiv ^n alerg@ri }i s@rituri. Apare mai frecvent la nivelul tibiei.

1.1.6. Vasculariza]ia }i inerva]ia osului

Osul este foarte bogat vascularizat }i inervat.
Arterele

Oasele lungi primesc artere nutritive (diafizare) }i artere periostale.

Arterele nutritive p@trund prin g@urile de ordinul I }i apoi prin canalele nutritive }i
ajung ^n cavitatea medular@. Ele dau ramuri pentru m@duv@ }i ramuri care intr@ ^n canalele
Havers. Termina]iile lor ajung la nivelul epifizelor.
Arterele periostale provin din arterele care irig@ organele ^nvecinate. Ele intr@ ^n periost,
unde se ramific@ }i formeaz@ o re]ea. Din re]ea pornesc ramuri care intr@ ^n canalele Havers.
%n interiorul osului vasele celor dou@ sisteme se anastomozeaz@.
Oasele plane au dou@ sisteme arteriale: nutritiv }i periostal.
Oasele scurte au numai artere periostale.
Venele au dispozi]ie diferit@ fa]@ de artere. %n cazul oaselor lungi arterele sunt ^nso]ite
de dou@ venule. Cea mai mare parte a venelor osului se ^ndreapt@ prin epifize, de unde
ies prin g@urile de ordinul II.
Limfaticele lipsesc ^n interiorul osului. Exist@ o serie de spa]ii perivasculare care au
valoare de c@i limfatice.
Nervii
Osul este ^n permanen]@ modelat }i remodelat prin mi}care }i prin influen]a trofic@ a
nervilor locali.
Nervii p@trund ^n g@urile nutritive ^mpreun@ cu arterele respective sau provin din
periost.
Cei care merg cu arterele nutritive ajung ^n cavitatea medular@, unde formeaz@ un
plex nervos. Din plex se desprind fibre care ^nso]esc vasele din canalele Havers.
Nervii periostali formeaz@ un plex bogat ^n receptori, proprioceptori, cu rol ^n locomo]ie.

1.1.7. M@duva osoas@

Este o substan]@ moale, semifluid@, buretoas@, care umple cavit@]ile din interiorul
oaselor.
%n func]ie de localizare, culoare }i prezen]a elementelor sanguine sau osoase,
distingem trei feluri de m@duv@ osoas@.
1. M@duva ro}ie prezent@ mai ales ^n oasele de f@t }i copil. La adult se g@se}te ^n stern,
coaste, vertebre, oasele coxale, oasele scurte. Are culoare ro}ie }i con]ine capilare
sanguine }i elemente figurate ale s$ngelui. Are rol hematopoetic.
2. M@duva galben@ se g@se}te ^n cea mai mare parte a oaselor adultului. Are culoare
galben@ datorit@ rezervelor de gr@sime pe care le con]ine.
3. M@duva gelatinoas@ sau cenu}ie se g@se}te ^n oasele b@tr$nilor. Con]ine multe
elemente conjunctive.
Roluri:

particip@ la formarea osului ^n perioada de osteogenez@;

reparare osoas@ ^n caz de fracturi;
rol hematopoetic;
rezervor de gr@sime.

1.1.8. Arhitectura substan]ei osoase

Dispozi]ia substan]ei osoase nu este ^nt$mpl@toare. %ntre modul de a}ezare a ]esutului
osos }i ^ntre func]iile pe care osul le ^ndepline}te exist@ o str$ns@ interdependen]@.
Prezen]a canalului medular ^n diafiza oaselor lungi le face mai u}oare }i mai rezistente.
Diafiza rezist@ u}or for]elor de trac]iune }i presiune care ac]ioneaz@ asupra ei.
Substan]a osoas@ spongioas@ se g@se}te ^n locurile pe unde, pe l$ng@ rezisten]@ la
presiune, elementele osoase trebuie s@ aib@ un volum mai mare: oasele scurte }i mai ales
epifizele oaselor lungi, care prin aceasta dob$ndesc suprafe]e articulare mai ^ntinse.
Lamele }i traveele din substan]@ spongioas@ sunt dispuse ^n general ^n planul for]elor de
presiune sau de trac]iune ce se exercit@ asupra osului. Ele urmeaz@ ^n general aceea}i
direc]ie ca }i for]ele pe care le suport@, conform principiului minim de material cu maximum
de rezisten]@.

1.1.9. Efectele for]elor mecanice asupra osului

Sta]iunea biped@ }i locomo]ia determin@ la nivelul osului, prin greutatea corpului }i
prin contrac]iile musculare, o stare de tensiune sau de eforturi unitare.
Aceste eforturi, dac@ sunt excesive, pot duce la fenomene patologice. De exemplu,
periostul poate reac]iona = periostita posttraumatic@, ce apare mai ales la nivelul tibiei.
O alt@ consecin]@ a eforturilor unitare excesive sunt fracturile de oboseal@.
%n mod normal osul este solicitat de:
for]e de trac]iune, prin intermediul inser]iilor musculare;
for]e de compresiune, rezultate din greutatea corpului;
for]e de forfecare, ca rezultat al interac]unii primelor dou@;
for]e de torsiune, care apar ^n c@deri, ^n exerci]iile fizice.
Oasele fac fa]@ cu succes acestor for]e, datorit@ construc]iei lor dup@ principiul
betonului armat.
Epifizele oaselor lungi }i oasele scurte prezint@ o dispozi]ie a traveelor osoase
conform@ legilor mecanicii. S-a constatat c@ atunci c$nd o ap@sare se execut@ anormal }i
continuu asupra unei epifize, lamele spongioasei se ^ndreapt@ ^n direc]ia ^n care lucreaz@
for]a.
Oasele normale ale adultului prezint@ concomitent cu structura lor func]ional@ }i o

form@ func]ional@. Factorii care ac]ioneaz@ asupra osului pot avea intensit@]i favorabile
}i nefavorabile.
Presiunile favorabile, numite }i presiuni func]ionale au valori de compresiune de 815 kg./cm2 de os. Dep@}irea lor duce la resorb]ia de os, apari]ia osteoporozei }i a fracturilor
de oboseal@.
Dispozi]ia macroscopic@ a traveelor osoase este completat@ de a}ezarea lor
microscopic@.
Sistemele haversiene sunt orientate dup@ traiectoriile de tensiune principale, care
induc urm@toarele modific@ri:
cre}terea coeziunii intermoleculare;
modificarea aranjamentului moleculelor ^nvecinate;
orientarea fibrelor de colagen ^n direc]ia solicit@rilor mecanice.
Ca exemplu d@m arhitectura colului femural, alc@tuit@ dintr-un sistem de bol]i care se
intersecteaz@. La nivelul colului traveele formeaz@ dou@ feluri de fascicule:
fasciculele trohanteriene, care merg oblic ^n sus }i medial }i se termin@ sub
foseta ligamentului rotund. Ele descriu o curb@ cu concavitatea infero-medial;
fasciculele diafizare (cefalice) care merg oblic ^n sus }i lateral }i le intersecteaz@
pe primele ^n unghi de 450.
Dup@ v$rsta de 50 de ani sistemul trabecular al epifizei superioare a femurului ^ncepe
s@ se resoarb@, apare osteoporoza, exist$nd pericolul apari]iei fracturilor.

1.1.10. Procesele biofizice ale osului

Ele sunt osificarea }i resorb]ia.
1. Osificarea este procesul prin care se realizeaz@ fixarea s@rurilor minerale fosfocalcice pe suportul organic. Ea nu trebuie confundat@ cu osteogeneza care este procesul
de formare progresiv@ a osului ca organ }i nici cu calcifierea , care este depozitarea simpl@
de s@ruri minerale ^n orice tip de depozit conjunctiv.
Mecanismul osific@rii este un proces complex la care particip@ factori mecanici,
enzimatici, endocrini, nervo}i, vitamine.
Stimulul specific ^l constituie factorii mecanici, prin inducerea unor biocuren]i rezulta]i
din transformarea energiei mecanice ^n energie electric@.
Factorii enzimatici sunt reprezenta]i de fosfataze.
Vitaminele necesare sunt D , D , B }i C.
2

Hormonii necesari sunt STH }i tiroxina.

Stresul joac@ un rol negativ.
2. Resob]ia const@ ^n sc@derea consisten]ei osului prin:

pierderea con]inutului s@u mineral = resorb]ia mineral@;

pierderea con]inutului s@u organic = resorb]ia organic@.

Resorb]ia mineral@ apare atunci c$nd organismul nu prime}te s@ruri minerale ^n

cantitate suficient@. Dac@ aceast@ resorb]ie mineral@ este excesiv@, ea devine patologic@
}i vorbim de osteomalacie de aport. Dac@ organismul elimin@ o cantitate de s@rituri mai
mare dec$t prime}te vorbim de osteomalacie de eliminare.
Resorb]ia organic@ const@ ^n pierderea mucopolizaharidelor din substan]a
fundamental@ a osului, ^nso]it@ de pierderea substan]elor minerale }i de sc@derea
propriet@]ilor sale mecanice.
Dac@ este excesiv@ se nume}te osteoporoz@.
Intervin factori enzimatici, hormonali, nervo}i.
Continua remaniere a osului are nevoie de un echilibru stabil ^ntre osificare }i resorb]ie.
%n perioada cre}terii predomin@ osificarea, iar spre b@tr$ne]e resorb]ia.
3. Formarea calusului dup@ fracturi face parte din procesele fiziologice ale osului.
Calusul este o neoforma]ie de ]esut osos, care ^nlocuie}te ^ntreruperea continuit@]ii
osului. Procesele care au loc sunt: formarea de colagen de c@tre fibroblastele din
vecin@tatea focarului de fractur@ }i depunerea de s@ruri minerale.
Un rol important ^n formarea calusului ^l au factorii mecanici, din aceast@ cauz@ fiind
necesar ca fragmentele fracturate s@ fie a}ezate ^n pozi]ie fiziologic@.
Calusul sufer@ procese de remaniere.

1.2. Oasele capului

Oasele capului sunt ^n num@r de 23. Dintre acestea , dou@ sunt mobile mandibula
}i hioidul celelalte sunt fixe. Oasele capului se ^mpart ^n oasele craniului sau neurocraniul
}i oasele fe]ei sau viscerocraniul.

1.2.1. Oasele craniului

Oasele craniului sau neurocraniul sunt ^n num@r de 15, form$nd calvaria }i baza
craniului. Neurocraniul ad@poste}te creierul. Oasele craniului sunt neperechi frontalul,
etmoidul, sfenoidul, occipitalul }i perechi parietalul, temporalul, cornetul inferior, nazalul,
lacrimalul }i vomerul. Sunt oase pneumatice, neregulate sau plane.

1.2.1.1. Frontalul
Este un os median, nepereche, situat ^n partea anterioar@ a craniului. Ia parte la
formarea cavit@]ilor nazale }i a orbitelor. Este un os pneumatic, neregulat }i l@]it. Frontalul
este format dintr-o por]iune vertical@ sau solzoas@, ce face parte din calvaria }i o por]iune
orizontal@, care ia parte la formarea bazei craniului.
Por]iunea solzoas@ formeaz@ fruntea. Prezint@ dou@ fe]e: exocranian@ }i
endocranian@, precum }i o margine arcuat@, din]at@, care se articuleaz@ cu oasele parietale
form$nd sutura coronal@.
Por]iunea orbital@ este orizontal@, Median prezint@ scobitura etmoidal@ ^n form@ de
U ^n care p@trunde osul etmoid. Lateral de scobitura etmoidal@ se g@sesc dou@ lame
osoase. Acestea prezint@:
o fa]@ inferioar@, orbital@, concav@, care particip@ la formarea peretelui superior
al orbitei;
o fa]@ superioar@, endocranian@, convex@, pres@rat@ cu impresiuni digitiforme
}i eminen]e mamilare; o margine posterioar@, prin care se articuleaz@ cu aripa
mic@ a sfenoidului.
Por]iunea nazal@ este situat@ ^ntre cele dou@ por]iuni orbitale, ^naintea scobiturii
etmoidale.
%ntre por]iunea vertical@ }i cea orizontal@ se formeaz@ o creast@ transversal@, care
median este plan@ }i formeaz@ glabela, iar lateral este curb@ }i proeminent@, lu$nd numele
de marginea supraorbital@.
Configura]ia interioar@. La nivelul glabelei }i lateral de ea, osul frontal con]ine dou@
cavit@]i asimetrice, numite sinusurile frontale. Cele dou@ sinusuri sunt desp@r]ite de un
sept. Sinusurile frontale se deschid ^n meatul mijlociu.

1.2.1.2. Etmoidul
Este un os nepereche }i median situat ^n scobitura etmoidal@ a frontalului, lu$nd
parte la formarea bazei craniului, a foselor nazale }i a orbitelor. Etmoidul are forma unei
balan]e }i este format din:
lama vertical@, median@, p@trunde ^n cavitatea nazal@ }i particip@ la formarea
septului nazal. Are }i o por]iune situat@ endocranian, deasupra lamei ciuruite,
care se nume}te crista galli;
lama orizontal@ sau ciuruit@ este subdivizat@ de lama vertical@ ^n dou@ jum@t@]i,
dreapt@ }i st$ng@, prev@zute cu c$te 25-30 de orificii prin care trec filetele nervului
olfactiv;
labirintele etmoidale. Sunt dou@ mase cubice, care at$rn@ de lama ciuruit@. Fa]a
lor lateral@ particip@ la formarea peretelui medial al orbitei; fa]a lateral@ particip@

la formarea peretelui medial al orbitei; fa]a medial@ particip@ la formarea peretelui

lateral al foselor nazale. La acest nivel labirintul etmoidal prezint@ dou@
proeminen]e: cornetul superior }i cornetul mijlociu.
Conforma]ia interioar@. Labirintele etmoidale sunt formate din lame fine de os
compact care circumscriu celule etmoidale pline cu aer.

1.2.1.3. Sfenoidul
Este un os median, nepereche, situat la baza craniului. A fost comparat cu o viespe
^n zbor. Prezint@ de studiat un corp }i trei perechi de prelungiri: aripile mici, aripile mari }i
procesele pterigoidiene.
Corpul are forma unui cub, cu 6 fe]e. Fa]a superioar@ este cea mai complex@. Ea
prezint@:
}an]ul chiasmatic, care ad@poste}te chiasma optic@;
}aua turceasc@, alc@tuit@ din trei elemente: fosa hipofizar@, care ad@poste}te
glanda hipotizar@; anterior de fos@, tuberculul }eii, iar posterior de fos@, lama
patrulater@. Fa]a posterioar@ a lamei patrulatere se continu@ cu por]iunea
bazilar@ a occipitalului }i formeaz@ ^mpreun@ un }an] larg, numit clivus, pe care
stau bulbul }i puntea.
Fa]a inferioar@ r@spunde bol]ii faringelui }i peretelui superior al cavit@]ii nazale.
Fa]a anterioar@ particip@ la formarea peretelui superior al cavit@]ii nazale.
Fa]a posterioar@ se sudeaz@ cu por]iunea bazilar@ a occipitalului.
Fa]ele laterale prezint@ }an]ul carotidian ce ad@poste}te sinusul venos carotidian al
durei mater.
%n corpul sfenoidului se g@sesc sinusurile sfenoidale care se deschid ^n cavit@]ile
nazale prin orificiile de pe fa]a anterioar@ a corpului sfenoidului.
Aripile mici sunt dou@ lame triunghiulare ce delimiteaz@ ^mpreun@ cu aripile mari
fisura orbital@ superioar@, prin care trec nervii oftalmic, oculomotor, trohlear, abducens }i
vena oftalmic@. Baza aripilor mici este str@b@tut@ de canalul optic, prin care trec nervul
optic }i artera oftalmic@.
Aripile mari se desprind de pe fe]ele laterale ale corpului sfenoidului. Forma lor este
complex@ }i iau parte la alc@tuirea bazei craniului, a orbitei, a fosei temporale, a fosei
infratemporale }i a fosei pterigopalatine. Baza aripilor mari este str@b@tut@ de trei g@uri:
gaura rotund@, prin care trece nervul maxilar;
gaura oval@, prin care trece nervul mandibular;
gaura spinoas@, care d@ trecere arterei meningee mijlocii.
Procesele pterigoidiene sunt dou@ coloane verticale desprinse de pe fa]a inferioar@

a corpului. Un proces pterigoidian este format din dou@ lame, lateral@ }i medial@, unite
prin marginile lor anterioare; posterior cele dou@ lame diverg }i delimiteaz@ ^ntre ele fosa
pterigoidian@.

1.2.1.4. Occipitalul
Este un os nepereche }i median, situat ^n partea posterioar@ }i inferioar@ a
neurocraniului. El prezint@ o gaur@ mare, gaura occipital@, ^n jurul c@reia se grupeaz@
p@r]ile constitutive ale osului: por]iunea bazilar@, solzul occipitalului }i dou@ por]iuni laterale.
Privit ^n totalitate, occipitalul prezint@ o fa]@ exocranian@ }i una endocranian@, patru margini
}i patru unghiuri.
Gaura occipital@ are o form@ oval@; prin ea comunic@ canalul vertebral cu cavitatea
neurocraniului.
Por]iunea bazilar@ este situat@ ^naintea g@urii occipitalului; formeaz@ cu lama
patrulater@ a sfenoidului, clivusul.
Solzul este situat ^napoia g@urii occipitale. Pe fa]a exocranian@ a solzului este situat@
protuberan]a occipital@ extern@, de la care pleac@ transversal trei perechi de creste-linii
nucale. Pe fa]a endocranian@, solzul prezint@ protuberan]a occipital@ intern@, la care ajung
cele dou@ }an]uri orizontale ale sinusurilor transversale ale durei mater, }an]ul vertical al
sinusului sagital superior }i creasta occipital@ intern@, vertical@.
Por]iunile laterale prezint@ pe fa]a exocranian@ c$te un condil occipital, pentru
articularea cu atlasul iar ^naintea condilului, canalul hipoglosului.

1.2.1.5. Parietalul
Este un os a}ezat ^ntre frontal }i occipital, deasupra temporalului; apar]ine numai
calvariei. Are o form@ patrulater@ prezent$nd de studiat dou@ fe]e, patru margini }i patru
unghiuri.
Fa]a extern@, convex@, prezint@ dou@ linii semicirculare: linia temporal@ superioar@
}i linia temporal@ inferioar@.
Fa]a intern@ este concav@; prezint@ }an]uri arteriale, impresiuni digitiforme }i eminen]e
mamilare.
Marginea superioar@ se articuleaz@ cu cea de partea opus@, form$nd sutura sagital@.
Marginea inferioar@ se articuleaz@ cu solzul temporalului }i formeaz@ sutura solzoas@.
Marginea anterioar@ se articuleaz@ cu solzul frontalului, form$nd sutura coronal@.
Marginea posterioar@ se articuleaz@ cu solzul occipitalului form$nd sutura lambdoid@.
Unghiurile sunt: frontal, sfenoidal, occipital }i mastoidian.

1.2.1.6. Temporalul
Este un os neregulat, situat pe laturile scheletului capului, ^ntre occipital, parietal }i
sfenoid. Temporalul are mai multe por]iuni care s-au contopit ^n timpul dezvolt@rii
intrauterine: por]iunea solzoas@, por]iunea pietroas@, por]iunea timpanic@, mastoida }i
procesul stiloidian.
Por]iunea solzoas@ prezint@:
circumferin]a, care se articuleaz@ cu sfenoidul }i parietalul;
fa]a temporal@, care face parte din fosa temporal@; pe ea este situat procesul
zigomatic, care articulat cu osul zigomatic formeaz@ arcada zigomatic@. Tot pe
aceast@ fa]@ se mai g@sesc fosa mandibulei }i tuberculul articular, care ^mpreun@
cu capul mandibulei formeaz@ articula]ia temporomandibular@;
fa]a cerebral@ este neregulat@.
Por]iunea timpanic@ este situat@ dedesubtul celei solzoase. Are forma unui jgheab
ce alc@tuie}te cea mai mare parte a meatului acustic extern.
Por]iunea pietroas@ sau st$nca temporalului are forma unei piramide cu v$rful orientat
medial }i ^nainte. Prezint@ de studiat trei fe]e, trei margini }i v$rful; baza este mascat@ de
mastoid@.
fa]a anterioar@ prezint@ impresiunea trigemenului, eminen]a arcuat@, tegmen
tympani, hiatul canalului facialului; este endocranian@;
fa]a posterioar@ prezint@ orificiul acustic intern, fosa subarcuat@, orificiul extern
al apeductului vestibulului; este endocranian@;
fa]a inferioar@ este exocranian@; prezint@ gaura stilomastoidian@, procesul
stiloidian, fosa jugular@, orificiul canalului musculotubar, orificiul extern al
canalului carotidian etc.
%n st$nca temporalului se g@sesc numeroase canalicule }i cavit@]i ce apar]in
analizatorului vestibulo-cohlear: cavitatea timpanic@, labirintul osos etc. precum }i canale
independente de acesta: canalul facialului, canalul carotidian.
Procesul stiloidian se desprinde de pe fa]a inferioar@ a por]iunii pietroase; pe el se
inser@ mu}chi }i ligamente.
Mastoida este situat@ ^napoia meatului acustic extern. Prezint@ dou@ fe]e }i o
circumferin]@:
pe fa]a exocranian@ se g@se}te procesul mastoidian pe care se inser@ mu}chi;
fa]a endocranian@ prezint@ }an]ul sinusului sigmoidian;
circumferin]a se articuleaz@ cu parietalul }i occipitalul.

1.2.1.7. Cornetul inferior

Este os pereche. Se prezint@ ca o lam@ r@sucit@, situat@ ^n cavitatea nazal@, sub
cornetul mijlociu al etmoidului, pe peretele lateral al cavit@]ii nazale.

1.2.1.8. Lacrimalul
Este os pereche, patrulater, situat pe peretele medial al orbitei; particip@ la formarea
orbitei }i a cavit@]ii nazale.

1.2.1.9. Nazalul
Este un os mic, pereche, care ia parte la constituirea scheletului nasului.

1.2.1.10. Vomerul
Este un os nepereche }i median, care ia parte la formarea septului nazal; ^n sus se
articuleaz@ cu corpul sfenoidului }i cu lama vertical@ a etmoidului, iar ^n jos cu plan}eul
cavit@]ii nazale.

1.2.2. Oasele fe]ei

Oasele fe]ei sau ale viscerocraniului sunt ^n num@r de opt. Ele sunt grupate ^n a}a fel
^nc$t formeaz@ maxilarul inferior, alc@tuit din singurul os mobil al scheletului capului,
mandibula, }i maxilarul superior alc@tuit din alte }ase oase. Hioidul este situat la nivelul
g$tului.

1.2.2.1. Maxila
Este un os pereche }i neregulat, situat ^n centrul fe]ei. %mprejurul ei se g@sesc celelalte
oase ale maxilarului superior. Maxila intr@ ^n constitu]ia palatului osos, cavit@]ii bucale,
cavit@]ii nazale, orbitei, a fosei infratemporale }i pterigopalatine. Maxila prezint@ un corp }i
patru procese. Corpul maxilei prezint@:
baza intr@ ^n alc@tuirea peretelui lateral al cavit@]ii nazale. Prezint@ mai multe
elemente: }an]ul lacrimal }i hiatul maxilar;
fa]a anterioar@ prezint@ gaura suborbital@ }i fosa canin@;
fa]a posterioar@ face parte din fosa infratemporal@;
fa]a superioar@ face parte din plan}eul orbitei;
v$rful se termin@ prin procesul zigomatic care se articuleaz@ cu osul zigomatic.

Procesul palatin ia na}tere de pe baza maxilei; este dispus orizontal, are form@
dreptunghiular@; particip@ la formarea palatului dur.
Procesul frontal urc@ spre oasele craniului }i se articuleaz@ ^n sus cu osul frontal.
Procesul alveolar este situat ^n por]iunea inferioar@ a maxilei. Prezint@ alveole
dentare separate de septuri interalveolare. Apare odat@ cu denti]ia }i involueaz@ la edenta]i.
Procesul zigomatic este v$rful corpului; se articuleaz@ cu osul zigomatic.
Conforma]ia interioar@. Corpul maxilei con]ine o cavitate pneumatic@ mare, sinusul
maxilar, care se deschide prin hiatul maxilar, ^n meatul mijlociu.

1.2.2.2. Palatinul
Este un os pereche situat ^n por]iunea posterioar@ a fe]ei. Are o form@ caracteristic@,
fiind alc@tuit dintr-o lam@ orizontal@ }i o lam@ vertical@, unite ^ntre ele ^n unghi drept.
Lama orizontal@ intr@ ^n constitu]ia palatului osos ^n treimea posterioar@, articul$nduse medial cu lama orizontal@ de partea opus@, iar anterior cu procesul palatin al maxilei.
Lama vertical@, perpendicular@ particip@ la formarea cavit@]ii nazale }i a fosei
pterigoidiene.

1.2.2.3. Zigomaticul
Este un os lat, pereche, situat pe partea lateral@ fe]ei, unde formeaz@ pome]ii.
Prezint@ o fa]@ lateral@, o fa]@ medial@, ^n fosa temporal@. Cele trei procese sunt: temporal
- articulat cu procesul zigomatic al temporalului, orbital ce particip@ la formarea peretelui
lateral al orbitei }i frontal care se articuleaz@ cu frontalul.

1.2.2.4. Mandibula
Este un os median }i nepereche. Formeaz@ singur@ maxilarul inferior. Prezint@ un
corp }i dou@ ramuri.
Corpul are form@ de potcoav@ cu concavitatea posterioar@. Este alc@tuit din baza
mandibulei }i por]iunea alveolar@, care se formeaz@ odat@ cu apari]ia denta]iei }i involueaz@
la edenta]i. Corpul prezint@:

fa]a anterioar@ cu: simfiza mentonier@, protuberan]a mentonier@, linia oblic@

pe care se inser@ mu}chi pielo}i, gaura mentonier@;
fa]a posterioar@ prezint@ pe linia median@ dou@ procese superioare pe care se
inser@ mu}chii genioglo}i }i dou@ inferioare, pe care se inser@ mu}chii
geniohioidieni; mai prezint@ linia milohioidian@, pe care se inser@ mu}chiul
milohioidian; foseta sublingual@ }i foseta submandibular@;

marginea inferioar@ prezint@ fosa digastric@ pe care se inser@ mu}chiul omonim;

marginea superioar@ este format@ de por]iunea alveolar@.

Ramurile sunt dou@ lame patrulatere, oblice ^n sus }i ^napoi. Prezint@:

fa]a lateral@, pe care se inser@ mu}chiul maseter;
fa]a medial@, pe care se inser@ mu}chiul pterigoidian medial;
marginea anterioar@;
marginea posterioar@;
marginea inferioar@;
marginea superioar@ prezint@ trei elemente anatomice: procesul coronoidian,
pe care se inser@ mu}chiul temporal, procesul condilian care particip@ prin cap
la articula]ia temporomandibular@ }i scobitura mandibulei.

1.2.2.5. Hioidul
Este un os median }i nepereche situat ^n partea anterioar@ }i superioar@ a g$tului,
deasupra laringelui. Hioidul este ^n str$ns@ leg@tur@ cu limba, mandibula, faringele }i
laringele. Prezint@ un corp, dou@ coarne mari }i dou@ coarne mici.

1.2.3. Suprafa]a interioar@ a neurocraniului

Prezint@ de studiat bolta craniului }i endobaza.

1.2.3.1. Bolta craniului sau calvaria

La constitu]ia ei particip@: solzul frontalului, parietalele }i solzul occipitalului. Pe linia
median@ se g@sesc: sutura sagital@, }an]ul sinusului sagital }i protuberan]a occipital@
intern@. Pe laturi se g@sesc: foveolele granulare, sutura coronal@, sutura lambdoid@, gaura
parietal@, }anturi arteriale, eminen]e mamilare }i impresiuni digitiforme.

1.2.3.2. Endobaza
Este ^mp@r]it@ ^n trei etaje: anterior, mijlociu }i posterior.
Etajul anterior
Este m@rginit anterior de planul conven]ional ce separ@ calvaria de baza craniului,
iar posterior de }an]ul chiasmatic }i de marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului.
Etajul anterior este constituit din por]iunile orbitale ale frontalului, de lama ciuruit@ a
etmoidului, de corpul }i de aripile mici ale sfenoidului. %n etajul anterior se g@sesc:

pe linia median@: gaura oarb@ }i crista galli;

de o parte }i de alta a liniei mediane:

lama ciuruit@ a etmoidului prin care trec filetele nervului olfactiv;

g@urile etmoidale anterioare }i posterioare;

fe]ele cerebrale ale por]iunilor orbitale ale frontalului;

fe]ele superioare ale aripilor mici ale sfenoidului cu canalele optice prin
care trec nervul optic }i artera oftalmic@.

Etajul mijlociu
Este limitat ^nainte de }an]ul chiasmatic }i de marginile posterioare ale aripilor mici
ale sfenoidului, iar posterior de lama patrulater@ a sfenoidului }i de marginile superioare
ale st$ncilor temporalelor. Este constituit de corpul sfenoidului, aripile mari ale sfenoidului,
solzul temporalului, fa]a anterioar@ a st$ncii temporalului. %n etajul mijlociu se g@sesc:
pe linia median@:

}an]ul chiasmatic, ^n care st@ chiasma optic@;

fosa hipofizar@ pentru glanda hipofiz@;

lama patrulater@ a sfenoidului;

de o parte }i de alta a liniei mediane se g@sesc:

}an]urile carotidiene;

fisurile orbitale superioare prin care trec: vena oftalmic@ }i nervii oftalmic,
oculomotor, trohlear, abducens;

g@urile rotunde prin care trece nervul maxilar;

g@urile ovale prin care trece nervul mandibular;

g@urile spinoase pentru artera meningee mijlocie;

g@urile rupte;

elementele de pe fa]a anterioar@ a st$ncii temporalului;

orificiile interne ale canalelor carotidiene.

Etajul posterior
Este m@rginit ^nainte de lama patrulater@ a sfenoidului }i de marginile superioare ale
st$ncilor temporalelor, iar posterior de planul de separa]ie cu calvaria. Este format de fa]a
posterioar@ a st$ncii temporalului }i de occipital. %n etajul posterior se g@sesc:
pe linia median@:

clivusul;

gaura occipital@;

creasta occipital@ intern@;

protuberan]a occipital@ intern@;

de o parte }i de alta a liniei mediane:

}an]urile sinusurilor pietroase superioare;

elementele de pe fa]a posterioar@ a st$ncii;

}an]urile sinusurilor pietroase inferioare;

g@urile jugulare pe unde trec nervii glosofaringian, vag }i accesor, sinusul
sigmoidian;
canalele hipoglosului;
}an]urile sinusurilor sigmoidiene.

1.3. Coloana vertebral@

Coloana vertebral@ este o coloan@ median@ }i posterioar@. Este format@ din
suprapunerea a 33-34 de vertebre. Vertebrele corespund urm@toarelor cinci regiuni, de la
care au ^mprumutat }i numele }i se grupeaz@ ^n:
vertebrele cervicale corespund g$tului; sunt ^n num@r de 7 }i se noteaz@ de la
C la C , formeaz@ ^mpreun@ coloana cervical@;
1
7
vertebrele toracale corespund toracelui; sunt ^n num@r de 12 }i se noteaz@ de la
T la T ; formeaz@ ^mpreun@ coloana toracal@;
1
12
vertebrele lombare r@spund regiunii lombare; sunt ^n num@r de 5 }i se noteaz@
de la L la L ; formeaz@ ^mpreun@ coloana lombar@.
1
5
Vertebrele coloanei cervicale, toracale }i lombare sunt oase mobile }i independente;
ele se numesc vertebre adev@rate.
Vertebrele sacrale ^n num@r de 5 }i vertebrele coccigiene ^n num@r de 4-5
r@spund pelvisului. Aceste vertebre se sudeaz@ }i formeaz@ dou@ oase: sacrul
}i coccigele, care se numesc vertebre false.

1.3.1. Vertebrele adev@rate

Vertebrele adev@rate apar]in coloanei cervicale, toracale }i lombare. Acestor vertebre
li se descriu caractere generale, regionale }i speciale.

1.3.1.1. Caracterele generale

O vertebr@ adev@rat@ prezint@ urm@toarele elemente descriptive:
corpul vertebrei are forma unui segment de cilindru plin }i este orientat anterior.

Prezint@ dou@ fe]e: superioar@ }i inferioar@ }i o circumferin]@;

arcul vertebral este format din:

dou@ lame vertebrale, care se unesc prin extremit@]ile lor mediale;

procesul spinos, care porne}te de la locul de unire a lamelor arcului

vertebral;

procesul transversal, pereche, care pleac@ de pe p@r]ile laterale ale arcului

vertebral;

procesele articulare, ^n num@r de patru, dou@ superioare }i dou@ inferioare,

care servesc la articularea vertebrelor ^ntre ele.
pediculul vertebral este reprezentat de dou@ pun]i sagitale care unesc arcul
vertebral de corpul vertebrei. Marginile pediculilor prezint@ c$te o scobitur@ ;
^ntre marginile scobite a dou@ vertebre vecine se delimiteaz@ gaura
intervertebral@;
gaura vertebral@ este format@ anterior de corpul vertebrei, posterior de arcul
vertebral }i lateral de c@tre pediculii vertebrali. Din suprapunerea tuturor g@urilor
vertebrale se formeaz@ canalul vertebral.

1.3.1.2. Caracterele regionale ale vertebrelor

Vertebrele cervicale
corpul vertebrei este mic }i alungit transversal;
procesul spinos este scurt }i are v$rful bifid;
procesele transversale: baza lor e str@b@tut@ de gaura transversal@ prin care
trec artera }i vene vertebral@. V$rful este ^mp@r]it ^ntr-un tubercul anterior (rudiment
de cost@) }i un tubercul posterior (procesul transversar propriu-zis). Pe fa]a
superioar@ se g@se}te }an]ul nervului spinal;
procesele articulare sunt orientate pe un plan aproape orizontal.
Vertebrele toracale
corpul vertebrei este alungit antero-posterior. Prezint@ dou@ scobituri superioare
}i dou@ scobituri inferioare. Scobitura superioar@ a unei vertebre delimiteaz@ cu
scobitura inferioar@ a vertebrei supraiacente un unghi diedru, care se articuleaz@
cu capul coastei;
procesul spinos este prismatic triunghiular }i descendent oblic ^napoi }i ^n jos;
procesele transversare prezint@ pe fa]a lor anterioar@ fe]i}oara transversocostal@,
care se articuleaz@ cu tuberculul coastei corespunz@toare ca num@r;
procesele articulare sunt verticale }i a}ezate ^n plan frontal.
Vertebrele lombare
corpul vertebrei este mare }i alungit transversal;
procesul spinos este dreptunghiular, orizontal, orientat dinainte ^napoi;
procesele costiforme sunt resturi de coast@. Adev@ratele procese transversare
sunt numite procese accesorii }i sunt mici proeminen]e situate pe fa]a posterioar@
a proceselor costiforme }i la baza lor;
procesele articulare au o direc]ie vertical@ }i a}ezate ^n plan sagital; cele
superioare au o form@ de segment de cilindru gol }i privesc medial, iar cele
inferioare au form@ de segment de cilindru plin }i privesc lateral.

1.3.1.3. Caracterele speciale ale unor vertebre

Atlasul
Atlasul este vertebra C . Nu are corp. Este format din dou@ mase laterale unite printr1
un arc anterior }i altul posterior:
Masele laterale prezint@:
q cavitatea articular@ superioar@, care corespunde condilului occipital;
q fa]a articular@ inferioar@, pentru procesul articular superior al axisului;
q fa]a medial@ pe care se inser@ ligamentul transversal; acesta ^mparte gaura atlasului
^ntr-un segment anterior ^n care p@trunde dintele axisului }i ^ntr-un segment posterior,
adev@rata gaur@ vertebral@;
q fa]a lateral@, de pe care se desprinde procesul transversar.
Arcul anterior prezint@:
q pe fa]a anterioar@ un tubercul anterior;
q pe fa]a posterioar@ o fe]i}oar@ articular@ pentru dintele axisului;
Arcul posterior prezint@:
q Pe fa]a posterioar@ un tubercul posterior;
q }an]ul arterei vertebrale prin care trece artera vertebral@.
Axisul
Axisul este vertebra C . Pa fa]a superioar@ a corpului prezint@ o proeminen]@ vertical@
2
numit@ dinte. Acesta are o fa]@ articular@ anterioar@ pentru arcul anterior al atlasului }i o
fa]@ articular@ posterioar@, ^n raport cu ligamentul transversal.
A }asea vertebra cervical@
Tuberculul anterior al procesului transversar este mai proeminent, se nume}te
tuberculul carotidian.
Vertebra proeminent@
Este vertebra C . Procesul spinos este proeminent, poate fi palpat sub piele, fiind un
7

reper pentru numerotarea vertebrelor.

1.3.2. Vertebrele false

Vertebrele false sunt sacrul }i coccigele.

1.3.2.1. Sacrul
Sacrul este un os median }i nepereche, situat ^n continuarea coloanei lombare. Baza
sacrului formeaz@ cu ultima vertebr@ lombar@ un unghi numit promontoriu.
Orientare. Se a}eaz@ ^nainte fa]a concav@ }i ^n sus baza osului.
Sacrul prezint@ dou@ fe]e, dou@ margini, o baz@ }i un v$rf.
Fa]a pelvian@ este concav@ }i orientat@ ^nainte }i ^n jos, spre pelvis. Prezint@
urm@toarele elemente:
pe linia median@ o coloan@ osoas@ rezultat@ din unirea corpurilor vertebrale; la
limita dintre acestea se g@sesc patru linii transversale;
g@urile sacrale pelvine, prin care trec ramurile ventrale ale nervilor spinali sacrali;
pe coloanele osoase dintre g@uri se inser@ mu}chiul piriform.
Fa]a dorsal@ este convex@ }i prive}te ^n sus }i ^napoi. Prezint@:
creasta sacral@ median@ rezultat@ din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor
sacrale; sub creasta sacral@ median@ se g@se}te hiatul sacral, delimitat de
coarnele sacrale;
creasta sacral@ intermediar@ rezultat@ din sudarea proceselor articulare;
g@urile sacrale dorsale, pe unde trec ramurile dorsale ale nervilor spinali sacrali;
creasta sacral@ lateral@, care corespunde proceselor transversare.
Fe]ele laterale prezint@:
fa]a auricular@, care se articuleaz@ cu coxalul;
tuberozitatea sacral@ pe care se inser@ ligamentele articula]iei sacroiliace.
Baza sacrului prezint@:
o suprafa]@ ovalar@ median@, care este fa]a superioar@ a primei vertebre sacrale;
orificiul superior al canalului sacral;
aripioara sacrului;
dou@ procese articulare care se articuleaz@ cu procesele articulare inferioare
ale ultimei vertebre lombare.
V$rful prezint@ o fe]i}oar@ eliptic@, care se articuleaz@ cu baza coccigelui.

1.3.2.2. Cocigele
Este situat ^n continuarea sacrului }i este format din unirea a patru sau cinci vertebre
coccigiene.
Orientare. Se a}eaz@ ^n sus baza }i ^nainte fa]a concav@. Prezint@ de studiat:
dou@ fe]e: anterioar@, concav@, }i posterioar@, convex@, pe care se observ@

trei-patru linii transversale;

baza are o fe]i}oar@ eliptic@ care se articuleaz@ cu v$rful sacrului; posterior se
g@sesc coarnele coccigelui, care se articuleaz@ cu coarnele sacrale, delimit$nd
hiatul sacral;
v$rful se termin@ cu un mic tubercul;
marginile converg c@tre v$rf.

Coccigele este omologul scheletului cozii de la mamifere.

1.3.3. Coloana vertebral@ ^n ^ntregime

Lungimea coloanei vertebrale este, ^n medie, de 73 cm. la b@rbat }i de 63 cm. la
femeie; reprezint@ circa 40% din lungimea total@ a corpului.
L@]imea maxim@ a coloanei vertebrale este de 11 cm. la baza sacrului, de unde
descre}te, at$t ^n sus c$t }i ^n jos.
Diametrul sagital maxim este la nivelul ultimelor vertebre lombare 7 cm. de unde
descre}te ^n sus }i ^n jos.

1.3.3.1. Curburile coloanei vertebrale

Coloana vertebral@ prezint@ dou@ feluri de curburi:
^n plan sagital;
^n plan frontal.
Curburile ^n plan sagital. Curbura cu convexitatea ^nainte se nume}te lordoz@;
curbura cu convexitatea ^napoi se nume}te cifoz@. Coloana vertebral@ prezint@ patru curburi
^n plan sagital, care de sus ^n jos sunt: lordoz@ cervical@, cifoz@ dorsal@, lordoz@ lombar@
}i cifoz@ sacrococcigian@.
Curburile sagitale sunt dob$ndite ^n cursul vie]ii. %n timpul vie]ii intrauterine coloana
vertebral@ prezint@ o singur@ curbur@ cu convexitatea ^napoi; la un nou n@scut prezint@ un
unghi lombosacral care separ@ cifoza cervico-dorsal@ de cea sacrococcigian@. Lordoza
cervical@ apare ^n lunile 3-5, ca urmare a ridic@rii capului de c@tre sugar. Lordoza lombar@
apare la v$rsta de 2 ani, }i este rezultatul ortostatismului }i locomo]iei.
Curburile ^n plan frontal. De sus ^n jos sunt:
curbura cervical@ cu convexitatea la st$nga;
curbura toracal@ cu convexitatea la dreapta;
curbura lombar@ cu convexitatea la st$nga.
Curbura toracal@ este primar@ }i este dat@ de trac]iunea mai puternic@ a mu}chilor

membrului superior drept; celelalte curburi sunt compensatorii. La st$ngaci curburile ^n

plan frontal au sens invers.

1.3.3.2. Conforma]ia exterioar@ a coloanei vertebrale

Considerat@ ^n totalitate, coloana vertebral@ prezint@ de studiat: o fa]@ anterioar@, o
fa]@ posterioar@ }i dou@ fe]e laterale.
Fa]a anterioar@ este format@ dintr-o coloan@ cilindric@, rezultat@ din suprapunerea
corpurilor vertebrale.
Fa]a posterioar@ prezint@:
creasta spinal@, format@ din toate procesele spinoase, continuat@ cu creasta
sacral@ median@; la limita dintre coloana cervical@ }i toracal@ se g@se}te procesul
spinos al vertebrei C ;
7
}an]urile spinale, de o parte }i de alta a crestei spinale;
Fe]ele laterale prezint@:
v$rful proceselor transversare;
pediculii vertebrali;
g@urile intervertebrale;
corpii vertebrali.

1.3.3.3. Canalul vertebral

Este format din suprapunerea g@urilor vertebrale. Se continu@ ^n sus cu cavitatea
neurocraniului, iar ^n jos se deschide prin hiatul sacral.
Diametrele canalului vertebral variaz@: sunt mai mari ^n regiunea cervical@ }i lombar@,
unde mobilitatea este mai mare.

1.3.3.4. Importan]a func]ional@ a coloanei vertebrale

Coloana vertebral@ ^ndepline}te trei roluri:

de protec]ie a m@duvei;
rol static;
rol biomecanic.

Protec]ia m@duvei. %n canalul vertebral se g@se}te m@duva spin@rii ^nvelit@ ^n

meninge.
Rolul static. %n ortostatism coloana vertebral@ reprezint@ un ax solid care sus]ine
capul, trunchiul }i membrele superioare. Greutatea este transmis@ de coloana vertebral@

pelvisului }i membrelor inferioare. Curburile sagitale m@resc rezisten]a coloanei vertebrale.

Rolul biomecanic. Coloana vertebral@ este antrenat@ ^n mi}c@ri numeroase }i ample,
care asigur@ corpului o mare mobilitate.

1.4. Toracele osos

Toracele osos este o cavitate format@ din coloana vertebral@ toracal@, coaste }i stern.
%n aceasta se g@sesc inima, pl@m$nii, vasele mari etc.

1.4.1. Sternul
Sternul este un os median, nepereche, situat ^n partea anterioar@ a toracelui. Este
format din trei piese osoase: manubriu, corp }i proces xifoidian. Sternul prezint@ de studiat
dou@ fe]e, dou@ margini laterale, o baz@ }i un v$rf.
Orientare. SE pune ^nainte fa]a convex@ }i ^n sus baza.
Fa]a anterioar@ este convex@. La unirea manubriului cu corpul se formeaz@ o
proeminen]@ numit@ unghiul sternal, ce se poate palpa sub piele. La acest nivel se
articuleaz@ coasta a II-a. Pornind de aici se pot repera celelalte coaste. Mai jos fa]a
anterioar@ prezint@ 3-4 linii transversale, la locul de unire a sternebrelor.
Fa]a posterioar@ este concav@.
Marginile laterale, ^n num@r de dou@, prezint@ }apte scobituri costale ^n care p@trund
capetele primelor }apte perechi de coaste.
Baza prezint@:
pe linia median@ scobitura jugular@;
lateral, c$te o scobitur@ clavicular@, pentru articularea cu clavicula.
V$rful este format de procesul xifoidian.

1.4.2. Coastele
Coastele sunt arcuri care se desprind de pe coloana vertebral@ toracal@ }i se ^ndreapt@
spre stern. Sunt ^n num@r de 12 perechi }i se numeroteaz@ de sus ^n jos. Dup@ raportul lor
cu sternul se ^mpart ^n dou@ grupe: coaste adev@rate }i coaste false.
Coastele adev@rate ajung p$n@ la stern }i sunt reprezentate de primele }apte perechi.
Coastele false nu ajung p$n@ la stern. Sunt reprezentate de ultimele cinci perechi.
Perechile a VIII-a, a IX-a }i a X-a se articuleaz@ prin extremitatea lor anterioar@ cu unul din
cartilajele costale situate deasupra. Perechile a XI-a }i a XII-a au extremitatea anterioar@
nearticulat@ (se numesc coaste flotante).
Coasta este format@ din dou@ p@r]i:

1. Coasta osoas@. Coastele osoase sunt oase lungi, arcuate. Lungimea lor descre}te
de sus ^n jos. Prezint@ de studiat corpul }i dou@ extremit@]i.
Orientare. Se pune lateral fa]a convex@, ^napoi extremitatea prev@zut@ cu o fe]i}oar@
articular@, iar ^n jos marginea prev@zut@ cu un }ant.
Corpul prezint@:
o fa]@ lateral@ convex@;
o fa]@ medial@ concav@;
o margine superioar@;
o margine inferioar@ prev@zut@ cu un }an] prin care trece m@nunchiul
vasculonervos intercostal.
Extremitatea anterioar@ prezint@ o scobitur@ ^n care intr@ cartilajul costal.
Extremitatea posterioar@ prezint@:
capul, care se articuleaz@ cu fe]i}oarele articulare de pe dou@ corpuri vertebrale;
colul;
tuberculul, care se articuleaz@ cu procesul transversar al vertebrei
corespunz@toare ca num@r.
Caracterele speciale ale coastelor
Prima coast@ este mai scurt@, a}ezat@ orizontal. Prezint@ o fa]@ superioar@, o fa]@
inferioar@, o margine medial@ }i o margine lateral@.
Marginea medial@ delimiteaz@ orificiul superior al toracelui.
Fa]a superioar@ prezint@:
un tubercul pe care se inser@ mu}chiul scalen anterior;
^naintea tuberculului, }an]ul venei subclavie;
posterior de tubercul }an]ul arterei subclavie.
2. Cartilajul costal. Primele }apte perechi de cartilaje costale apar]in coastelor
adev@rate }i se unesc cu sternul. Urm@toarele trei cartilaje se unesc cu cartilajul supraiacent,
ultimele dou@ continu@ coastele flotante }i se pierd ^n musculatura peretelui abdominal.

1.4.3. Toracele ^n ^ntregime

Toracele osos are forma unui trunchi de con. Forma }i dimensiunile lui variaz@ ^n
func]ie de v$rst@, sex, constitu]ie, ocupa]ie, st@ri patologice.
La copii, diametrul transversal al toracelui este mai mic, acesta cresc$nd pe m@sur@
ce se dezvolt@ pl@m$nii. La b@tr$ni, toracele devine rotund }i rigid din cauza osific@rii
cartilajelor costale.
La femei, toracele este mai scurt }i are diametrul transversal mai mic dec$t la b@rba]i.
Toracele osos prezint@ o suprafa]@ exterioar@, o suprafa]@ interioar@, un orificiu superior

(v$rful) }i un orificiu inferior (baza).

Suprafa]a exterioar@ - exotoracele prezint@ patru fe]e:
fa]a anterioar@ este delimitat@ de dou@ linii oblice care trec prin unghiurile
sternale anterioare ale coastelor. Pe ea se g@sesc: sternul, articula]iile
sternocondrale, cartilajele costale, articula]iile condrocostale, extremitatea
anterioar@ a coastelor }i a spa]iilor intercostale;
fa]a posterioar@ este delimitat@ de liniile care trec prin unghiurile costale.
Prezint@ urm@toarele elemente: procesele spinoase ale vertebrelor toracale,
}an]urile vertebrale, procesele transversare, articula]iile costotranversare,
extremitatea posterioar@ a coastelor }i a spa]iilor intercostale;
fe]ele laterale sunt convexe. Ele sunt formate de corpurile coastelor }i de spa]iile
intercostale.
Suprafa]a interioar@ - endotoracele prezint@ acelea}i fe]e }i elemente ca
exotoracele. Fa]a posterioar@ prezint@: proeminen]a corpurilor vertebrale toracale }i
}an]urile pulmonare.
V$rful toracelui, oval, oblic dinapoi-^nainte }i de sus ^n jos. Este constituit din:
scobitura jugular@ a sternului, ^nainte; corpul vertebrei T , ^napoi, lateral de marginea
4
medial@ a coastei I.
Baza toracelui are diametre mari. Este format@ din: procesul xifoid, ^nainte; corpul
vertebrei T , ^napoi; lateral de coasta a XII-a, v$rful coastei a XI-a }i de arcul costal, format
12
din cartilajele costale VII, VIII, IX }i X. Anterior baza prezint@ o scobitur@ numit@ unghiul
substernal, delimitat de cele dou@ arcuri costale. %napoi, se formeaz@ de fiecare parte a
coloanei vertebrale scobitura costovertebral@ sau renal@, ^ntre coasta a XII-a }i vertebra
T .
12

1.5. Oasele membrului superior

Membrul superior este constituit din patru segmente: um@r, bra], antebra] }i m$ini.

1.5.1. Centura membrului superior

Centura membrului superior formeaz@ scheletul um@rului }i asigur@ leg@tura dintre
oasele membrului superior liber }i toracele osos. Este format@ din dou@ oase: clavicula }i
scapula.

1.5.1.1. Clavicula
Clavicula este un os lung }i pereche situat la limita dintre torace }i g$t, orientat
transversal. Are forma literei S culcat. Prezint@ de studiat dou@ fe]e, dou@ margini }i dou@
extremit@]i.
Orientare. Se a}eaz@ lateral extremitatea turtit@, anterior marginea concav@ a acestei
extremit@]i }i ^n jos fa]a osului prev@zut@ cu un }an].
Fa]a superioar@ este neted@ ^n por]iunea mijlocie. Medial se inser@ mu}chiul
sternocleidomastoidian, iar lateral mu}chii deltoid }i trapez.
Fa]a inferioar@ prezint@:
un }an], pe care se inser@ mu}chiul subclavicular;
medial de }an], impresiunea ligamentului costoclavicular, pe care se inser@ ligamentul
omonim;
lateral de }an] prezint@: tuberculul conoidian, pe care se inser@ ligamentul conoidian }i
linia trapeziodal@, pe care se inser@ ligamentul trapezoidian. Cele dou@ ligamente
unesc clavicula cu procesul coracoidian al scapulei.
Marginea anterioar@ este convex@ medial }i concav@ lateral. Medial d@ inser]ie
mu}chiului pectoral mare, iar lateral mu}chiului deltoid.
Marginea posterioar@ este concav@ medial }i convex@ lateral. Lateral d@ inser]ie
mu}chiului trapez. %n por]iunea mijlocie are raporturi cu mu}chiul omohioidian, cu mu}chii
scaleni, cu artera }i vena subclavie }i cu trunchiurile plexului brahial. Aceste elemente pot
fi interesate ^n fracturile claviculei.
Extremitatea medial@ sau sternal@ prezint@ o fa]@ sternal@ care se articuleaz@ cu
manubriul strenului.
Extremitatea lateral@ sau acromial@ prezint@ o fa]@ acromial@ care se articuleaz@
cu acromionul.

1.5.1.2. Scapula
Scapula sau omoplatul este un os lat, triunghiular, a}ezat la partea posterosuperioar@
a toracelui, pe care ^l dep@}e}te lateral. Prezint@ de studiat dou@ fe]e, trei margini }i trei
unghiuri.
Orientare se a}eaz@ posterior fa]a prev@zut@ cu o puternic@ spin@, ^n sus marginea
cea mai mic@ }i sub]ire, lateral unghiul cel mai voluminos.
Fa]a dorsal@ De pe ea se desprinde spina scapulei, care ^mparte fa]a dorsal@ ^n
fosa supraspinoas@ }i subspinoas@.
1. Spina scapulei se continu@ lateral cu o por]iune liber@ numit@ acromion. Are
form@ triunghiular@ cu dou@ fe]e, superioar@ }i inferioar@ }i trei margini: anterioar@,
posterioar@ }i lateral@. Pe marginea posterioar@ se inser@ mu}chii trapez }i
deltoid.

2. Acromionul este o proeminen]@ turtit@ de sus ^n jos; prezint@ o fa]@ articular@

pentru extremitatea lateral@ a claviculei.
3. Fosa supraspinoas@ d@ inser]ie mu}chiului supraspinos.
4. Fosa subspinoas@ d@ inser]ie mu}chilor subspinos, rotund mare }i rotund mic.
Fa]a costal@ prezint@ fosa subscapular@ pe care se inser@ mu}chiul subscapular;
medial se inser@ mu}chiul din]at anterior.
Marginea superioar@ prezint@ incizura scapulei prin care trece nervul
suprascapular; medial de incizur@ se inser@ mu}chiul omohioidian.
Marginea medial@ este orientat@ spre coloana vertebral@; pe ea se inser@ mu}chiul
romboid.
Marginea lateral@ este orientat@ spre axil@.
Unghiul inferior este ascu]it.
Unghiul superior d@ inser]ie mu}chiului ridic@tor al scapulei.
Unghiul lateral este cel mai voluminos. Prezint@ de studiat cavitatea glenoidal@ }i
procesul coracoidian.
1. Cavitatea glenoidal@ este pu]in profund@; e legat@ de scapul@ prin colul scapulei.
La extremitatea superioar@ se g@se}te tuberculul supraglenoidian, pe care se
inser@ capul lung al bicepsului brahial; la extremitatea inferioar@ se g@se}te
tuberculul infraglenoidian, pe care se inser@ capul lung al tricepsului brahial.
2. Procesul coracoidian d@ inser]ie mu}chilor coracobrahial, pectoral mic, capul
scurt al bicepsului brahial }i ligamentelor conoidian }i trapezoidian.

1.5.2. Scheletul membrului superior liber

1.5.2.1. Scheletul bra]ului humerusul
Humerusul este os lung }i pereche. Prezint@ o diafiz@ }i dou@ epifize
Orientare se a}eaz@ ^n sus extremitatea prev@zut@ cu cap sferic, medial suprafa]a ei
articular@, anterior }an]ul profund pe care-l prezint@ extremitatea.
Corpul prezint@ trei fe]e }i trei margini.
Fa]a anterolateral@ prezint@ dou@ elemente: tuberozitatea deltoidian@, pe care se inser@
mu}chii deltoid }i brahial; }an]ul nervului radial prin care trec nervul radial }i artera
brahial@ profund@.
Fa]a anteromedial@ prezint@ }an]ul intertubercular }i o impresiune pe care se inser@
mu}chiul coracobrahial.
Fa]a posterioar@ este str@b@tut@ de }an]ul nervului radial; deasupra }an]ului }i
dedesubtul lui se inser@ capul lateral, respectiv medial al tricepsului brahial.
Marginile sunt: anterioar@, medial@ }i lateral@.
Epifiza superioar@ este unit@ cu corpul prin colul chirurgical. Prezint@ urm@toarele

elemente descriptive:
Capul humerusului reprezint@ o treime dintr-o sfer@. Axul s@u formeaz@ cu axul
diafizei un unghi de 130.
Colul anatomic, circular, separ@ capul de restul epifizei.
Tuberculul mare este situat pe partea lateral@ a capului. Pe el se inser@ mu}chii
supraspinos, subspinos }i rotund mic.
Tuberculul mic d@ inser]ie mu}chiului subscapular.
{an]ul intertubercular este delimitat de creasta tuberculului mare, pe care se
inser@ mu}chiul pectoral mare }i de creasta tuberculului mic, pe care se inser@
mu}chiul rotund mare. Prin }antul intertubercular alunec@ tendonul capului lung
al bicepsului brahial.
Epifiza inferioar@ este turtit@ }i recurbat@ dinapoi ^nainte. Prezint@ de studiat un
condil }i doi epicondili.
Condilul humerusului prezint@:
1. Suprafe]e articulare reprezentate de trohlee, care se articuleaz@ cu incizura
tronholear@ a ulnei; capitul, care corespunde fosetei capului radial; }an]
intermediar, care separ@ troheea de capitul.
2. Fose ^n num@r de trei: fosacoronoidian@, deasupra trohleei, fosa radial@,
deasupra capitulului, pe partea anterioar@ a epifizei }i fosa olecranian@, deasupra
trohleei, pe partea posterioar@ a epifizei.
Epicondilii sunt doi: epicondilul medial, pe care se inser@ mu}chii pronatori ai
antebra]ului, flexori ai antebra]ului, m$inii }i degetelor; pe suprafa]a posterioar@ a lui se
g@se}te }an]ul nervului ulnar. Epicondilul lateral d@ inser]ie mu}chilor supinatori ai
antebra]ului }i extensori ai antebra]ului, m$inii }i degetelor.

1.5.2.2. Oasele antebra]ului

Antebra]ul are dou@ oase paralele: ulna, ^n continuarea degetului mic }i radiusul, ^n
prelungirea policelui. Cele dou@ oase se articuleaz@ prin epifizele lor }i r@m$n distan]ate
la nivelul diafizei prin spa]iul interosos.

1.5.2.2.1. Ulna
Ulna este un os lung }i pereche situat ^n partea medial@ a antebra]ului. Prezint@ de
studiat un corp }i dou@ epifize.
Orientare Se a}eaz@ ^n sus extremitatea mai voluminoas@, anterior scobitura acestei
extremit@]i, iar lateral marginea cea mai ascu]it@ a osului.
Corpul prezint@ trei fe]e }i trei margini.
Fa]a anterioar@ d@ inser]ie mu}chilor flexor profund al degetelor }i p@trat pronator.
Fa]a posterioar@ d@ inser]ie mai multor mu}chi: anconeu, extensor ulnar al

carpului, supinator, lung abductor, scurt extensor al policelui, lung extensor al

policelui }i extensor al indicelui.
Fa]a medial@ este palpabil@ sub piele.
Marginile sunt: posterioar@, anterioar@ }i lateral@; pe marginea lateral@ se inser@
membrana interosoas@.
Epifiza superioar@ este format@ din dou@ proeminen]e:
una vertical@, numit@ olecran, pe care se inser@ mu}chiul triceps brahial;
una orizontal@, numit@ proces coronoidian; dedesubtul acestui proces se g@se}te
tuberozitatea ulnei pe care se inser@ mu}chiul brahial;
^ntre cele dou@ procese se delimiteaz@ scobitura trohlear@ a ulnei, care se
articuleaz@ cu trohleea humerusului.
Epifiza inferioar@ prezint@ dou@ forma]iuni:
capul, de forma unui segment de cilindru. Fa]a lui lateral@ se articuleaz@ cu
incizura ulnar@ a radiusului; fa]a inferioar@ corespunde discului articular;
procesul stihloidian.

1.5.2.2.2. Radiusul
Radiusul este un os lung }i pereche, situat la partea lateral@ a antebra]ului. Prezint@
un corp }i dou@ epifize.
Orientare Se a}eaz@ ^n jos extremitatea cea mai voluminoas@, posterior fa]a ei
prev@zut@ cu }an]uri }i lateral procesul descendent al acestei extremit@]i.
Corpul prezint@ trei fe]e }i trei margini:
Fa]a anterioar@ d@ inser]ie mu}chilor flexor lung al policelui }i p@trat pronator.
Fa]a posterioar@, pe care se inser@ mu}chii lung abductor }i scurt extensor al
policelui.
Fa]a lateral@ prezint@ la mijlocul ei o rugozitate pe care se inser@ mu}chiul rotund
pronator; deasupra rugozit@]ii are raport cu nervul radial.
Marginile sunt: posterioar@, anterioar@ }i medial@, pe care se inser@ membrana
interosoas@.
Epifiza superioar@ este format@ din trei elemente:
Capul, care prezint@ pe fa]a superioar@ foseta capului radial, ce se articuleaz@
cu capitulul humerusului; circumferin]a capului corespunde incizurii radiale a
ulnei.
Colul formeaz@ cu capul un unghi deschis lateral.
Tuberozitatea radiusului d@ inser]ie mu}chiului biceps brahial.
Epifiza inferioar@ prezint@ patru fe]e }i o baz@.
Fa]a medial@ prezint@ incizura ulnar@, care se articuleaz@ cu capul ulnei.
Fa]a lateral@ se continu@ ^n jos cu procesul stiloidian.
Fa]a posterioar@ prezint@ }an]uri prin care alunec@ tendoanele mu}chilor

extensori ai m$inii }i degetelor.

Fa]a anterioar@, pe care se inser@ mu}chiul p@trat pronator.
Baza se articuleaz@ lateral cu scafoidul }i medial cu semilunarul.

1.5.3. Oasele m$inii

Oasele m$inii sunt ^n num@r de 27, a}ezate ^n trei grupe: carpul, metacarpul }i oasele
degetelor.

1.5.3.1. Carpul
Carpul este format din opt oase a}ezate ^n dou@ r$nduri:
R$ndul proximal format, din lateral spre medial din scafoid, semilunar, piramidal
}i pisiform. Scafoidul }i semilunarul corespund bazei radiusului, piramidalul este
desp@r]it de capul ulnei printr-un disc articular; pisiformul este a}ezat pe fa]a
anterioar@ a piramidalului.
R$ndul distal format, din lateral spre medial de trapez, trapezoid, capitat }i osul
cu c$rlig.
Carpul ^n totalitate prezint@ dou@ fe]e:
Dorsal@, acoperit@ de mu}chii extensori ai m$inii }i degetelor;
Anterioar@ sau palmar@, concav@, care formeaz@ }an]ul carpului. Prin }an]ul
carpului trec tendoanele mu}chilor flexor profund al degetelor, flexor superficial
al degetelor, flexor lung al policelui }i nervul median. {an]ul carpului este
transformat ^n canal de ligamentul transvers al carpului.

1.5.3.2. Metacarpul
Metacarpul formeaz@ scheletul palmei }i al dosului m$inii. Este format din cinci oase
metacarpiene, numerotate lateromedial de la I la V. Un metacarpian prezint@:
Corp;
Baza, care se articuleaz@ cu oasele carpului }i cu metacarpienii ^nvecina]i;
metacarpianul I nu se articuleaz@ cu metacarpianul II;
Capul, ce se articuleaz@ cu falanga proximal@.

1.5.3.3. Oasele degetelor

Degetele sunt ^n num@r de cinci, numerotate lateromedial, de la I la V. Fiecare deget
are c$te un nume: police, indice, mediu, inelar, mic.
Oasele care formeaz@ degetele se numesc falange. Fiecare deget are trei falange;

policele are dou@ falange.

Falanga proximal@ prezint@: corp, baz@, care se articuleaz@ cu capul
metacarpianului; capul care se articuleaz@ cu falanga mijlocie.
Falanga mijlocie prezint@: corp; baz@ care se articuleaz@ cu capul falangei proximale,
capul se articuleaz@ cu falanga distal@.
Falanga distal@ prezint@: corp, baz@; falanga distal@ se termin@ cu o tuberozitate
dispus@ ca o potcoav@ ce r@spunde unghiei.

1.6. Oasele membrului inferior

Oasele membrului inferior se ^mpart ^n dou@ grupe: centura membrului inferior }i
membrul inferior liber.

1.6.1. Centura membrului inferior

Centura membrului inferior se compune din dou@ oase coxale. Cele dou@ oase coxale
se unesc anterior ^ntre ele, posterior cu sacrul }i coccigele, form$nd peretele osos al
pelvisului.

1.6.1.1. Coxalul
Coxalul este un os plan, neregulat, torsionat ca o elice. Este format la ^nceput din trei
piese distincte: ilionul, pubele }i ischionul, care se sudeaz@ definitiv la v$rsta de 12-16 ani
la fete }i 13-18 ani la b@ie]i.
Orientare Se a}eaz@ ^napoi marginea care prezint@ o mare scobitur@, lateral fa]a
prev@zut@ cu o cavitate emisferic@, iar ^n jos scobitura acestei cavit@]i.
Ilionul formeaz@ por]iunea superioar@ a coxalului. Prezint@ un corp care particip@ la
formarea acetabulului }i o por]iune superioar@ turtit@, numit@ aripa osului iliac.
Ischionul formeaz@ por]iunea posterioar@ }i inferioar@ a coxalului. Prezint@ u corp
care particip@ la formarea acetabulului }i o ramur@ care se ^ndreapt@ ^nainte. La limita
dintre corp }i ramur@ se g@se}te tuberozitatea ischiadic@.
Pubele formeaz@ por]iunea anterioar@ }i inferioar@ a coxalului. Prezint@ un corp care
particip@ la formarea acetabulului; de la corp porne}te ^nainte, ramura superioar@, care
cote}te ^n unghi ascu]it cu ramura ischionului }i formeaz@ ramura ischiopubian@.
Coxalul considerat ^n totalitate, prezint@ de studiat dou@ fe]e, patru margini }i patru
unghiuri.
Fa]a lateral@ prezint@ urm@toarele detalii:
1. Cavitatea cotiloidian@ sau acetabul. Este o cavitate profund@, emisferic@, a}ezat@
^n partea mijlocie a fe]ei laterale. Ea serve}te la articula]ia cu femurul. Acetabulul

prezint@:
O circumferin]@ proeminent@, numit@ spr$nceana acetabulului;
O suprafa]@ semilunar@, articular@;
Fosa acetabulului, nearticular@.
1. Gaura obturat@ este a}ezat@ dedesubtul acetabulului. Este limitat@ de o creast@
ascu]it@, care ^n por]iunea superioar@ este ^nlocuit@ de }an]ul obturator.
2. Suprafa]a gluteal@ se g@se}te deasupra acetabulului. Este str@b@tut@ de trei
linii gluteale: anterioar@, posterioar@ }i inferioar@. Cele trei linii gluteale
delimiteaz@ patru c$mpuri, pe care se inser@, dinapoi - ^nainte urm@torii mu}chi:
gluteul mare, gluteul mijlociu, gluteul mic }i drept femural.
Fa]a medial@ este str@b@tut@ de linia arcuat@, care ^mparte fa]a medial@ ^n dou@
por]iuni:
1. Deasupra liniei arcuate se g@se}te fosa iliac@, pe care se inser@ mu}chiul iliac.
2. Dedesubtul liniei arcuate se g@sesc:
suprafa]a sacropelvian@ format@ din: tuberozitatea iliac@ }i fa]a auricular@ care
servesc la articula]ia cu osul sacru;
dedesubtul fe]ei auriculare se g@se}te o suprafa]@ plan@ ce r@spunde
acetabulului;
^naintea precedentei se g@se}te gaura obturat@.
Marginea anterioar@ prezint@:
spina iliac@ anterosuperioar@, pe care se inser@ mu}chiul croitor }i tensor al
fasciei lata }i ligamentului inghinal;
o mic@ scobitur@ prin care trece nervul cutanat femural lateral;
spina iliac@ anteroinferioar@, pe care se inser@ mu}chiul drept femural;
o scobitur@ pe unde trece mu}chiul iliopsoas;
eminen]a iliopubian@;
suprafa]a pectineal@, care r@spunde mu}chiului pectineu;
tuberculul pubian, pe care se inser@ ligamentul inghinal;
creasta pubelui, pe care se inser@ mu}chiul drept abdominal }i piramidal.
Marginea posterioar@ prezint@:
spina iliac@ posterosuperioar@;
spina iliac@ posteroinferioar@;
marea scobitur@ ischiadic@, prin care trec mu}chi }i vase de la pelvis spre
regiunea gluteal@;
spina ischiadic@, pe care se inser@ mu}chiul gemen superior;
mica scobitur@ ischiadic@;
tuberozitatea ischiadic@, pe care se inser@ mu}chi; pe ea repauzeaz@ omul ^n
stare }ez$nd@.
Marginea superioar@ sau creasta iliac@ are aspectul literei S culcat; pe ea se inser@
un num@r mare de mu}chi.

Marginea inferioar@ prezint@:

ramura ischiopubian@, pe care se inser@ mu}chi }i corpii caverno}i;
fa]a pubian@, oval@, se articuleaz@ cu coxalul de pe partea opus@, form$nd
simfiza pubian@.
Unghiurile sunt ^n num@r de patru:
anterosuperior reprezentat de spina iliac@ anterosuperioar@;
posterosuperior reprezentat de spina iliac@ posterosuperioar@;
anteroinferior reprezentat de unghiul pubelui;
posteroinferior reprezentat de tuberozitatea ischiadic@.

1.6.1.2. Pelvisul osos

Pelvisul osos sau bazinul este format de cele dou@ oase coxale, sacru }i coccige.
Are forma unui trunchi de con, cu baza mare ^n sus }i cu baza mic@ ^n jos. Prezint@ de
studiat: o circumferin]@ superioar@, o circumferin]@ inferioar@, o suprafa]@ exterioar@ }i o
suprafa]@ interioar@.
Circumferin]a superioar@ este format@ de baza sacrului, creasta iliac@, marginea
anterioar@ a coxalului }i marginea superioar@ a simfizei pubiene. Prezint@ dou@ diametre:
diametrul biiliac superior, ^ntre cele dou@ spine iliace anterosuperioare; m@soar@
25 cm.;
diametrul transversal maximal, ^ntre punctele cele mai ^ndep@rtate ale crestei
iliace; m@soar@ 29 cm.
Suprafa]a exterioar@ prezint@ urm@toarele elemente:
anterior: fa]a anterioar@ a simfizei pubiene, unghiurile pubelui, g@urile obturate;
posterior: fe]ele dorsale ale sacrului }i coccigelui, marginile posterioare ale
coxalelor;
lateral: fe]ele laterale ale coxalelor, tuberozitatea ischiadic@.
Suprafa]a interioar@ prezint@ un relief osos circular numit linia terminal@, care
delimiteaz@ str$mtoarea superioar@ a pelvisului. Aceasta ^mparte suprafa]a interioar@ ^n:
pelvisul mare, care apar]ine topografiei abdomenului; este format din fosele
iliace }i aripioarele sacrului;
pelvisul mic, format de fa]a anterioar@ a sacrului }i coccigelui, suprafe]ele netede
care corespund acetabului, g@urile obturate, fa]a posterioar@ a simfizei pubiene.
Str$mtoarea superioar@ are forma unui as de cup@. Este delimitat@ de linia
terminal@ alc@tuit@ dinapoi ^nainte, de: promontoriu, marginea anterioar@ a aripioarelor
sacrului, liniile arcuate, crestele pectineale, marginea superioar@ a simfizei pubiene.
Diametrele str$mtorii superioare sunt:
diametrul promonto-suprapubian, de la promontoriu la marginea superioar@ a
simfizei pubiene; m@soar@ 11 cm.;
diametrul promonto-suprapubian, de la promontoriu la fa]a posterioar@ a simfizei

pubiene; m@soar@ 10,5 cm.;

diametrul transversal maxim une}te punctele cele mai ^ndep@rtate ale liniei
arcuate; m@soar@ 13,5 cm.;
diametrul transversal clinic ^l ^ntretaie pe cel promonto-retropubian la mijlocul
lui; m@soar@ 13 cm.;
diametrul oblic, ^n num@r de dou@, de la articula]ia sacroiliac@ dintr-o parte la
eminen]a iliopubian@ de partea opus@; m@soar@ 12 cm.
Str$mtoarea inferioar@ a pelvisului sau baza mic@ este format@: anterior, de
marginea inferioar@ a simfizei pubiene; posterior de v$rful coccigelui; lateral de tuberozit@]ile
ischiadice, legate de simfiza pubian@ prin ramurile ischiopubiene }i de sacru }i coccige,
prin ligamentele sacrotuberale }i sacrospinoase.
Diametrele str$mtorii inferioare sunt:
diametrul anteroposterior, de la v$rful coccigelui la marginea inferioar@ a simfizei
pubiene; m@soar@ 9,5 cm.;
diametrul transversal une}te fe]ele mediale ale celor dou@ tuberzit@]i ischiadice;
m@soar@ 11 cm.;
diametrele oblice unesc mijlocul ligamentului sacrospinos cu mijlocul ramurii
ischiopubiene; m@soar@ 11-12 cm.

1.6.2. Scheletul membrului inferior liber

Oasele membrului inferior liber sunt situate ^n cele trei segmente ale acestuia; la
coaps@ se g@sesc femurul }i patela; la gamb@, tibia }i fibula; la picior, tarsul, metatarsul }i
oasele degetelor.

1.6.2.1. Oasele coapsei

Scheletul coapsei este format din femur }i patel@.

1.6.2.1.1. Femurul
Femurul este un os lung }i pereche. Pe schelet este ^ndreptat oblic ^n jos }i medial,
aceast@ oblicitate fiind mai mare la femei (pelvisul este mai larg dec$t la b@rba]i). Femurul
prezint@ de studiat un corp }i dou@ epifize.
Orientare Se a}eaz@ ^n sus extremitatea cotit@, medial suprafa]a sferic@ }i articular@
a acestei extremit@]i, posterior marginea cea mai aspr@ a osului.
Corpul prezint@ trei fe]e }i trei margini:
Fa]a anterioar@, convex@, neted@ este acoperit@ de mu}chiul vast intermediar.
Fa]a lateral@ d@ inser]ie vastului intermediar.

Fa]a medial@ nu prezint@ nici un detaliu.

Marginile medial@ }i lateral@ sunt pu]in pronun]ate.
Marginea posterioar@ se nume}te linia aspr@. Pe ea se inser@ mu}chii: vast lateral
}i vast medial, adductor mare, adductor lung, adductor scurt }i bicepsul femural. %n por]iunea
superioar@ linia aspr@ se bifurc@: pe ramura lateral@ se inser@ mu}chiul gluteu mare, pe
cea mijlocie mu}chiul vast medial. Inferior, linia aspr@ se bifurc@ }i delimiteaz@ fa]a poplitee.
Epifiza superioar@ este legat@ de corp prin colul chirurgical. Prezint@ de studiat:
capul, colul, trohanterul mare }i trohanterul mic.
Capul este articular; reprezint@ dou@ treimi dintr-o sfer@; prezint@ foseta capului, pe
care se inser@ ligamentului capului femural.
Colul este o coloan@ osoas@ turtit@ anteroposterior; el une}te capul cu restul epifizei.
Este oblic de sus ^n jos }i mediolateral.
Axul colului formeaz@ cu axul diafizei unghiul de ^nclina]ie, cu valoare de 125130. M@rirea unghiului de ^nclina]ie are ca rezultat ducerea membrului inferior ^n abduc]ie
(coxa valga); mic}orarea lui duce membrul inferior ^n adduc]ie (coxa vara).
Axul colului formeaz@ cu axul transversal al epifizei inferioare unghiul de declina]ie,
cu valoare de 12. M@rirea unghiului de declina]ie pune membrul inferior ^n rota]ie medial@;
mic}orarea lui, ^n rota]ie lateral@.
Colul prezint@ dou@ fe]e: anterioar@ }i posterioar@. Este limitat lateral de linia
intertrohanteric@-anterior }i de creasta intertrohanteric@-posterior.
Trohanterul mare continu@ ^n sus corpul femurului. Pe fa]a medial@ prezint@ fosa
trohanteric@, pe care se inser@ mu}chiul obturator extern. Pe trohanterul mare se inser@
mu}chii pelvitrohanterieni, care unesc pelvisul de femur.
Trohanterul mic este situat pe partea posteroinferioar@ a colului }i d@ inser]ie
mu}chiului iliopsoas.
Epifiza inferioar@ este alungit@ transversal. Este format@ din doi condili. Condilii
converg anterior spre fa]a patelar@, iar posterior sunt separa]i de fosa intercondiliar@.
Condilii sunt ^n num@r de doi: medial }i lateral. Condilul medial este mai ^ngust }i
descinde mai mult dec$t cel lateral;. De aceea, coapsa formeaz@ cu gamba un unghi de
170-175, deschis lateral. C$nd condilul medial descinde mai mult, unghiul diminu@ sub
145; rezult@ o deforma]ie numit@ genu valgum: genunchii sunt proiecta]i medial. C$nd
unghiul se m@re}te, din cauza condilului medial prea scurt, rezult@ genu varum: unghiul
dintre coaps@ }i gamb@ este deschis medial.
Fiecare condil prezint@ de studiat trei fe]e:
1. Fe]ele articulare, care converg anterior spre fa]a patelar@.
2. Fe]ele intercondilare, care delimiteaz@ fosa intercondiliar@; pe ele se inser@
ligamentele ^ncruci}ate ale articula]iei genunchiului.
3. Fe]ele cutanate pe care se g@sesc epicondilii: medial }i lateral, pe care se inser@
ligamentele colaterale ale articula]iei genunchiului. Pe fa]a cutanat@ a condilului
medial se inser@ capul medial al mu}chiului gastrocnemian, iar pe fa]a cutanat@

a condilului lateral, capul lateral al gastrocnemianului }i mu}chiului popliteu.

1.6.2.1.2. Patela
Patela sau rotula este un os scurt pereche, turtit anteroposterior, situat ^n tendonul
mu}chiului cvadriceps femural. Prezint@: baz@, v$rf }i dou@ fe]e.
Orientare. Se pune ^n sus baza, posterior fa]a articular@ }i lateral pov$rni}ul cel mai
larg al acestei fe]e.
fa]a anterioar@ este convex@ }i rugoas@;
fa]a articular@ se articuleaz@ cu fa]a patelar@ a femurului. Prezint@ o creast@
vertical@ care separ@ dou@ pov$rni}uri, cel lateral fiind mai mare;
baza este orientat@ ^n sus;
v$rful prive}te ^n jos;
marginile sunt dou@: lateral@ }i medial@.

1.6.2.2. Oasele gambei

Oasele gambei sunt ^n num@r de dou@, tibia }i fibula, unite prin epifizele lor }i separate
la nivelul diafizelor prin spa]iul interosos. Tibia, mai voluminoas@, este a}ezat@ medial; ea
suport@ greutatea corpului. Osul lateral este fibula; ea nu s articuleaz@ cu femurul.

1.6.2.2.1. Tibia
Tibia este un os lung, nepereche, a}ezat medial la nivelul gambei. Prezint@ un corp
}i dou@ epifize.
Orientare. Se a}eaz@ ^n jos epifiza mai mic@, medial prelungirea ei, anterior marginea
cea mai ascu]it@ a osului.
Corpul are aspectul literei S; prezint@ o curbur@ superioar@ convex@ medial }i alta
inferioar@ convex@ lateral. I se descriu trei fe]e }i trei margini:
fa]a medial@, plan@, neted@, se poate palpa sub piele. %n partea ei superioar@
se inser@ o forma]iune fibroas@: pes anserinus;
fa]a lateral@ prezint@ superior un }an] pe care se inser@ mu}chiul tibial anterior;
fa]a posterioar@ prezint@ ^n por]iunea superioar@ o linie oblic@ ^n jos }i medial,
numit@ linia solearului, pe care se inser@ mu}chiul solear. Deasupra liniei se
inser@ mu}chiul popliteu. Dedesubtul liniei se inser@ mu}chii tibial posterior }i
flexor al degetelor;
marginea anterioar@ este foarte ascu]it@ }i se nume}te creasta tibiei;
marginea lateral@ sau interosoas@ d@ inser]ie membranei interosoase;
Epifiza superioar@ este voluminoas@ }i alungit@ transversal. Este format@ din doi

condili: medial }i lateral, care prezint@ o fa]@ superioar@ comun@ - platoul tibiei }i o
circumferin]@. Fa]a superioar@ sau platoul tibiei prezint@:
1. fa]a articular@ superioar@ alc@tuit@ din dou@ suprafe]e articulare, care r@spund
condililor femurului; cea medial@ este oval@ }i mai alungit@, cea lateral@ mai larg@
transversal;
2. eminen]a intercondilar@, format@ din doi tuberculi, medial }i lateral, separa]i de o
incizur@. Anterior }i posterior de eminen]a intercondilar@ se g@se}te aria intercondilar@
anterioar@ }i aria intercondilar@ posterioar@, pe care se inser@ ligamentele ^ncruci}ate
ale articula]iei genunchiului.
circumferin]a este ^ntrerupt@ posterior de aria intercondilar@ posterioar@. Lateral
prezint@ o fe]i}oar@ articular@ pentru capul fibulei. Pe fa]a anterioar@ se g@se}te
tuberozitatea tibiei, pe care se inser@ ligamentul patelei.
Epifiza inferioar@ este mai mic@ }i prezint@:
fa]a superioar@, se confund@ cu corpul;
fa]a articular@ inferioar@, care prezint@ o creast@ anteroposterioar@ }i dou@
fe]i}oare ce r@spund fe]ei superioare a talusului;
fa]a anterioar@ pe care alunec@ tendoanele mu}chilor extensori;
fa]a posterioar@ pe care alunec@ tendonul mu}chiului flexor lung al halucelui;
fa]a lateral@ care prezint@ incizura fibular@;
fa]a medial@ se prelunge}te cu maleola medial@, care prezint@ o fa]@ articular@
pentru talus.

1.6.2.2.2. Fibula
Fibula sau peroneul este un os lung, pereche. Prezint@ un corp }i dou@ epifize.
Orientare. Se a}eaz@ ^n jos epifiza turtit@, medial fe]i}oara articular@ pe care o prezint@,
posterior marginea epifizei care prezint@ o fos@.
Corpul prezint@ trei fe]e: lateral@, medial@ }i posterioar@ }i trei margini: anterioar@,
posterioar@ }i medial@; pe marginea medial@ se inser@ membrana interosoas@.
Epifiza superioar@ este reprezentat@ de capul fibulei care prezint@:
o fe]i}oar@ articular@ pentru tibie;
v$rful, pe care se inser@ mu}chiul biceps femural;
Capul fibulei este legat de corp printr-un col, ce este ^nconjurat lateral de nervul
peronier comun.
Epifiza inferioar@ este format@ de o proeminen]@ turtit@ latero-medial, numit@ maleola
lateral@. Aceasta prezint@:
o fe]i}oar@ articular@ pentru tibie }i talus;
fosa maleolei laterale;

un }an], posterior, pentru tendoanele mu}chilor peronieri.

1.6.2.3. Oasele piciorului

Oasele piciorului sunt ^n num@r de 26, dispuse ^n trei grupe: tarsul, metatarsul }i
oasele degetelor.

1.6.2.3.1. Tarsul
Tarsul este format din }apte oase dispuse ^n dou@ r$nduri:
un r$nd posterior, format din dou@ oase suprapuse: talusul sus }i calcaneul jos;
un r$nd anterior, format din: navicular, cuboid }i trei cuneiforme.
Oasele tarsului se mai pot grupa }i ^n:
r$nd medial: talus, navicular }i trei cunieforme;
r$nd lateral: calcaneu }i cuboid.
%n continuare vom da c$teva detalii privitoare la talus. Talusul este situat ^n v$rful
masivului tarsian, ^ntre oasele gambei, calcaneu }i navicular. Este format din corp, cap }i
col. Corpul formeaz@ cu colul dou@ unghiuri:
unghiul de ^nclina]ie, deschis ^n jos, cu valoare de 115; acest unghi este cu
at$t mai deschis cu c$t piciorul este mai plat }i cu at$t mai ^nchis cu c$t piciorul
este mai scobit;
unghiul de declina]ie, deschis medial, cu valoare de 158; acest unghi este mai
mic }i colul deviat medial ^n piciorul var.

1.6.2.3.2. Metatarsul
Metatarsul este format din cinci oase metatarsiene, numerotate dinspre medial spre
lateral, de la I la V.
Caractere generale. Metatarsienii sunt oase lungi, perechi. Prezint@ de studiat:

corpul, cu trei fe]e: dorsal@, lateral@ }i medial@;

baza, care se articuleaz@ cu oasele tarsului }i cu metatarsienii ^nvecina]i;
capul, care se articuleaz@ cu falanga proximal@.

1.6.2.3.3. Oasele degetelor

Degetele sunt ^n num@r de cinci, numerotate de la I la V, ^n sens mediolateral. Degetul
I se mai nume}te }i haluce, iar degetul V, degetul mic.
Oasele degetelor se numesc falange. Fiecare deget are trei falange, ^n afar@ de haluce,

care are numai dou@.

Falangele sunt: proximal@, mijlocie }i distal@.

1.6.2.3.4. Scheletul piciorului ^n totalitate

Piciorul la om este foarte bine adaptat bipediei }i ^ndepline}te dou@ func]ii: de sus]inere
a corpului }i de mi}care. Aceste dou@ func]ii sunt ^ndeplinite datorit@ construc]iei ^n bolt@ a
plantei.
Bolta plantar@ are trei st$lpi de sprijin:
posterior, reprezentat de tuberozitatea calcaneului;
anteromedial, reprezentat de capul metatarsienilor I, II, III;
anterolateral, reprezentat de capul metatarsienilor IV, V.
St$lpii sunt uni]i prin dou@ arcuri longitudinale:
arcul lateral, format din calcaneu, cuboid }i metatarsienii IV }i V; este mai pu]in
boltit, atinge suprafa]a de sprijin. Este arcul de sprijin;
arcul medial, format din calcaneu, talus, navicular, cele trei cuneiforme }i capul
metatarsienilor I, II }i III; este mai ^nalt }i nu intr@ ^n contact cu suprafa]a de sprijin
a plantei. Este arcul de mi}care.
Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale, mai ^nalte posterior }i mai
turtite anterior.
Bolta plantar@ este men]inut@ de ligamente, mu}chi, tendoane }i de aponevroza
plantar@.

Miologia

2.1. Generalit@]i
%n organism exist@ peste 600 de mu}chi. Ei sunt organe motrice de baz@ ale aparatului
locomotor.
%n cadrul aparatului locomotor se studiaz@ numai acei mu}chi stria]i care ac]ioneaz@
asupra scheletului. Mu}chii scheletici sunt componenta activ@ a aparatului locomotor.
Mu}chii ^ndeplinesc multiple roluri:
au rol ^n locomo]ie, ^n diferitele mi}c@ri ale corpului, dar fixeaz@ }i pozi]iile
segmentelor corporale;
constituie principala surs@ de c@ldur@;
au rol ^n circula]ia venoas@ }i limfatic@;

dau forma }i propor]iile diverselor segmente ale corpului. La sportivi, }i ^n special

la culturism, mu}chii iau forme }i dimensiuni considerabile, prin hipertrofierea
fibrelor sale componente (probabil).
Importan]a mu}chilor scheletici rezult@ }i din masa lor mare absolut@ }i relativ@. La
un b@rbat de 70 kg. greutate corporal@, musculatura scheletic@ reprezint@ aproximativ 25
kg. (30 40 %) din greutatea corporal@. Aceast@ propor]ie variaz@ cu v$rsta }i cu starea de
antrenament a individului. Ex. La halterofili 50 %.
Deoarece au func]ii specializate, inerva]ie }i vasculariza]ie proprie, mu}chii pot fi
considera]i organe.
Un mu}chi striat este format din corpul muscular (=mu}chiul propriu-zis = por]iunea
contractil@), tendoane, prin care for]a muscular@ se transmite oaselor }i jonc]iunea miotendinoas@.
Activitatea muscular@ este ajutat@ de o serie de elemente: fascii, teci sinoviale,
retinacule, burse seroase, care sunt denumite anexe ale mu}chilor.

2.1.1. Conforma]ia exterioar@ a mu}chilor

Mu}chii se clasific@ dup@ mai multe criterii.
I. Dup@ form@ mu}chii pot fi:
1. mu}chi lungi, prezen]i mai ales la nivelul membrelor, cu urm@toarele subdiviziuni:
a) mu}chi fusiformi, cu form@ de fus, produc mi}c@ri de for]@ }i amplitudine mare.
b) mu}chi lungi cilindrici au aproximativ aceea}i grosime pe toat@ ^ntinderea (ex.
croitor, gracilis, drept anterior). Produc mi}c@ri de amplitudine mare, dar de for]@
mai mic@ }i contribuie mai mult la men]inerea direc]iei de mi}care.
c) mu}chi lungi mic}ti, care reprezint@ o combina]ie ^ntre cele dou@ variet@]i.
2. mu}chi la]i, se g@sesc la nivelul trunchiului, alc@tuiesc musculatura centurilor sau
^nchid cavit@]ile trunchiului. Mu}chii abdomenului sunt mu}chi la]i dispu}i ^n planuri
suprapuse, cu fasciculele orientate ^n sensuri diferite. Mu}chii spatelui latisim,
trapez
3. mu}chi scur]i, au dimensiuni mici }i sunt situa]i ^n profunzime. Ex. mu}chii profunzi
ai spatelui.
4. mu}chi orbiculari sunt circulari }i ^nconjur@ diferite orificii av$nd rol ^n ^nchiderea
lor. Ex. orbicular al gurii, ochiului.
II. Dup@ modul de grupare a fasciculelor musculare fa]@ de tendoane:
1. fasciculele musculare se continu@ direct cu ale tendonului, aproximativ ^n aceea}i
direc]ie, ex. mu}chii la]i ai abdomenului.
2. fasciculele musculare se inser@ oblic pe tendon = mu}chii pena]i care pot fi:
a) mu}chi unipena]i: fasciculele musculare trec oblic de o singur@ parte a
tendonului.
b) mu}chi bipena]i: fasciculele musculare se inser@ oblic pe ambele p@r]i ale

tendonului.
c) mu}chi cu pena]ie complex@: fasciculele musculare sunt oblic ^ntinse ^ntre
mai multe lame aponevrotice, ex. solearul.
1. la unii mu}chi corpul muscular este ^ntrerupt }i ^mp@r]it ^n dou@ por]iuni printr-un
tendon intermediar (digastric, omohioidian). Uneori exist@ mai multe f$}ii
aponevrotice transversale care ^mpart mu}chiul ^n mai multe segmente (mu}chiul
drept abdominal).
III. Dup@ num@rul capetelor de origine, mu}chii se numesc: biceps, triceps, cvadriceps,
^n cazul ^n care exist@ mai mult dec$t un cap@t de origine.
IV. Dup@ a}ezarea lor ^n organism sunt:
1. mu}chi superficiali (cutana]i, pielo}i), a}eza]i direct sub piele (mu}chii mimicii).
2. mu}chi profunzi, a}eza]i sub fascia segmentului respectiv.
V. Dup@ num@rul articula]iilor peste care trec, mu}chii pot fi:
3. uniarticulari (mu}chii scur]i, brahial)
4. biarticulari (croitor, drept femural)
5. poliarticulari (flexorii }i extensorii degetelor)

2.1.2. Modul de fixare al mu}chiului

Un mu}chi este liber prin corpul s@u, dar se fixeaz@ prin extremit@]i cu ajutorul a c$te
unui tendon. Fixarea mu}chiului se nume}te inser]ie.
%n cea mai mare parte inser]ia se face pe oase determin$nd creste, proeminen]e sau
depresiuni pe suprafa]a lor. Dar ei se pot fixa }i pe alte forma]iuni: pe piele, pe membrane
interosoase, pe fascii de ^nveli}, pe septe intermusculare, pe tendoane (mu}chii lombricali).
Inser]ia se face ^ntotdeauna prin intermediul unui tendon. %n unele cazuri por]iunea
tendinoas@ nu este vizibil@ macroscopic: ^n acest caz se vorbe}te de o inser]ie c@rnoas@.
Tendonul este necontractil }i inextensibil, de culoare alb@, foarte rezistent }i format
din ]esut conjunctiv fibros.
Forma tendonului este variabil@, ^n func]ie de forma corpului muscular:
cordon cilindric sau turtit pentru mu}chii lungi;
c$nd mu}chiul este lat tendonul este }i el lat }i se nume}te aponevroz@.
Arcadele tendinoase sunt forma]iuni fibroase, dispuse ca ni}te arcuri ^ntre dou@ inser]ii,
ele determin@ un orificiu care serve}te pentru trecerea vaselor }i nervilor.
Din cele dou@ capete de fixare ale mu}chiului, unul e considerat, conven]ional, ca
origine, cel@lalt ca inser]ie terminal@. Originea este a}ezat@ proximal, iar inser]ia terminal@
distal.
Jonc]iunea miotendinoas@ este un element de mare importan]@ practic@. E locul unde
fasciculele musculare se continu@ cu fasciculele tendinoase }i este punctul cal mai slab al
mu}chiului.
La nivelul jonc]iunii miotendinoase fibrele conjunctive provenite din endomisium se

continu@ cu fibrele tendinoase. Fibrele musculare, la locul unde se termin@ ader@ de ]esutul
conjunctiv al endomisiumului. Prin intermediul acestuia, ^n momentul contrac]iei ac]ioneaz@
asupra tendonului.
La nivelul inser]iei pe os, fibrele tendonului se continu@ cu fibrele colagene ale osului.
%n eforturile excesive se pot produce rupturi ale tendonului sau smulgeri osoase.

2.1.3. Raporturile mu}chilor

Raporturile mu}chilor sunt variate.
Mu}chii se a}eaz@ unul l$ng@ altul sau se suprapun pe planuri. Mu}chii superficiali
vin ^n raport cu pielea, prin intermediul fasciei de ^nveli} a regiunii.
Mu}chii profunzi acoper@ oasele }i articula]iile.
Unii mu}chi ^nso]esc ^n mod constant anumite vase de s$nge, av$nd cu ele raporturi
precise: sunt mu}chii sateli]i ai vaselor respective.
Mu}chii au un rol plastic important. Corpul muscular determin@ prin volum, a}ezare
}i starea de contrac]ie sau de relaxare forma exterioar@ caracteristic@ a regiunilor.

2.1.4. Anexele mu}chilor

Anexele mu}chilor au rol de a le u}ura ac]iunea, dar }i rol de protec]ie.

2.1.4.1. Fasciile musculare

Sunt forma]iuni fibroase de natur@ conjunctiv@, de grosimi variate, care ^nvelesc un
mu}chi, un grup muscular sau totalitatea mu}chilor unui segment corporal.
Au mai multe func]ii:
de protec]ie, deoarece se opun deplas@rii mu}chilor ^n timpul contrac]iei. O
ruptur@ a fasciei duce la hernie muscular@;
ca suprafa]@ de inser]ie pentru mu}chi. %n acest caz se ^ngroa}@ devenind
aponevroz@;
au rol ^n alunecarea mu}chilor ^n timpul contrac]iei;
au rol ^n men]inerea calibrului unor vene }i favorizeaz@ ^ntoarcerea venoas@;
delimiteaz@ colec]iile purulente }i hemoragiile.
Grosimea }i rezisten]a fasciilor este direct propor]ional@ cu for]a mu}chiului pe carel acoper@.
Fascia muscular@ vine ^n contact direct cu perimisiumul extern al mu}chiului pe carel acoper@.
Prin dedublare, fasciile formeaz@ teci pentru mu}chi sau pentru vase.

Septele intermusculare sunt dependin]e ale fasciilor de ^nveli} regionale, care merg
^n profunzime }i se fixeaz@ pe oase. Ele delimiteaz@ loji osteofibroase pentru grupele
musculare.

2.1.4.2. Retinaculele
Sunt ni}te ^ngro}@ri fibroase sub form@ de panglic@ ale fasciilor de ^nveli}. Ele men]in
tendoanele ^nvelite de teci sinoviale, ^n locul unde ^}i schimb@ direc]ia (la g$tul m$inii }i ^n
jurul g$tului piciorului). Trec$nd peste diferite }an]uri osoase le trasnform@ ^n canale de
conducere osteofibroase.

2.1.4.3. Tecile sinoviale

Sunt forma]iuni care au rolul de a favoriza alunecarea tendoanelor ^n interiorul
canelelor osteofibroase.
O teac@ sinovial@ are form@ de tub cilindric gol, format din dou@ foi]e: una parietal@ }i
alta ce se alipe}te de suprafa]a tendonului. Foi]a parietal@ tapeteaz@ canalul osteofibros.
La cele dou@ capete, foi]ele se continu@ una cu cealalt@; ele se pot continua }i de-a lungul
tendonului form$ndu-i un fel de mezou numit mezotendon, prin care trec ramuri vasculare
}i nervoase spre tendon. %ntre cele dou@ foi]e se delimiteaz@ o cavitate capilar@ ^n care se
afl@ un strat de lichid de alunecare. La nivelul falangelor tecile sinoviale ale flexorilor sunt
^nt@rite la suprafa]@ de o teac@ fibroas@ care se inser@ pe os }i ^mpreun@ cu planul osos
formeaz@ un canal osteofibros, extrem de important ^n mi}c@rile degetelor.

2.1.4.4. Bursele sinoviale

Sunt ni}te saci conjuctivi dezvolta]i la nivelul tendoanelor }i al mu}chilor ^n acele
locuri unde ace}tia sunt expu}i unor presiuni, frec@ri sau contactului intermitent. Au rol
important de protec]ie, func]ion$nd ca perne cu ap@ ce distribuie presiunea. La interior au
un aspect neted, lucios }i con]in o mic@ cantitate de lichid.
Dup@ localizare pot fi: subcutanate, subfasciale, subtendinoase, submusculare.
Bursele sinoviale iau na}tere acolo unde tendonul, mu}chiul sau pielea alunec@
pe un plan dur subjacent.

2.1.4.5. Trohleele musculare

Sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite tendoane,
schimb$ndu-}i direc]ia. Ele func]ioneaz@ ca un hipomohlion, servind ca punct de sprijin }i
de schimbare a direc]iei unor tendoane.

2.1.5. Structura mu}chilor }i organizarea lor func]ional@

%n structura mu}chiului intr@ fibre musculare striate, ]esut conjunctiv, vase, nervi }i
forma]iuni receptoare.
2.1.5.1. P$ntecele muscular
P$ntecele muscular (corpul muscular) este por]iunea c@rnoas@ a mu}chiului }i este
format din fibre musculare striate. Pe sec]iune transversal@ el apare format dintr-o serie de
poligoane formate din fibre musculare a}ezate ^n fascicule.
Fibra muscular@ striat@ este unitatea structural@ }i elementul specific al mu}chiului,
cu un ^nalt grad de diferen]iere ^n vederea contractilit@]ii. Substratul structural este format
de miofibrile, ^n num@r de 9002000, pentru o fibr@ muscular@.
Dup@ compozi]ie, culoare }i propriet@]i func]ionale fibrele musculare sunt de dou@
feluri:
fibre ro}ii (tulburi), bogate ^n mioglobin@ }i sarcoplasm@, dar s@race ^n miofibrile.
Se caracterizeaz@ prin contrac]ie lent@ }i persistent@. Se g@sesc ^n numar mai
mare ^n mu}chii extrinseci ai globului ocular, diafragm@, maseter;
fibre albe (clare), s@race ^n sacroplasm@, dar bogate ^n miofibrile. Se
caracterizeaz@ prin contrac]ie rapid@, dar obosesc repede. Predomin@ ^n mu}chii
flexori }i ^n mu}chiul temporal.
La om cele dou@ categorii de fibre sunt amestecate ^n cadrul aceluia}i mu}chi,
predomin$nd unele sau celelalte.
Num@rul de fibre musculare dintr-un mu}chi variaz@ ^n func]ie de volumul s@u }i de
calibrul fibrelor componente. Un mu}chi care execut@ mi}c@ri mai fine con]in un num@r
mai mare de fibre dec$t unul care execut@ mi}c@ri grosiere.
Fibrele musculare sunt grupate ^n facsicule:
fasciculul primar este gruparea cea mai mic@ }i cuprinde 10 30 fibre musculare;
mai multe fascicule primare formeaz@ fascicule secundare, iar acestea, fascicule
ter]iare.
Fasciculele sunt unite de fibre conjunctive dispuse ^n re]ea.

2.1.5.2. [esutul conjunctiv al mu}chiului

[esutul conjunctiv al mu}chiului, ^mpreun@ cu vasele }i nervii reprezint@ 15% din
masa muscular@.
El reprezint@ un adev@rat schelet interior, cu rol important ^n mecanica contrac]iei
musculare.
Totalitatea ]esutului conjunctiv dintr-un mu}chi se nume}te perimisiu.

[esutul conjunctiv care une}te fibrele musculare ^n cadrul unui fascicul primar se
nume}te endomisiu. %mpreun@ cu el p@trund capilarele }i fibrele nervoase p$n@ la suprafa]a
fibrei musculare.
Totalitatea ]esutului conjunctiv a}ezat ^n jurul fasciculelor primare }i secundare se
nume}te perimisiu intern.
[esutul conjunctiv care ^nvele}te suprafa]a ^ntregului mu}chi se nume}te perimisiu
extern (epimisiu).
Fascia de ^nveli} a mu}chiului poate fi o diferen]iere independent@ a acestui perimisiu
extern sau identic@ cu acesta.
%ntre fascia de ^nveli} }i perimisiumul extern se g@se}te un ]esut conjunctiv de
alunecare, numit paramisiu.
Rolul ]esutului conjunctiv al mu}chiului:
Perimisiul extern asigur@ men]inerea formei mu}chiului }i prin fibrele sale
elastice asigur@ un man}on periferic rezistent. El permite lunecarea mu}chilor
vecini ^n cadrul unui grup muscular.
Perimisiul intern formeaz@ un schelet interior mu}chiului ce serve}te la
sus]inerea unor vase }i a nervilor. %n condi]ii normale de efort el ^mpiedic@
^ntinderea prea mare a mu}chiului.
Endomisiul ofer@ un ^nveli} rezistent }i elastic fibrelor musculare sus]in$nd forma
fibrei. %mpiedic@ ^ngro}area prea mare a fibrei musculare ^n timpul contrac]iei.
%n timpul eforturilor mu}chii se pot rupe. Ruptura muscular@ poate fi fibrilar@,
fascicular@ }i total@.
Ruptura fasciei de ^nveli} duce la hernia muscular@.

2.1.5.3. Tendonul
Tendonul are }i el structur@ de organ. [esutul esen]ial este cel tendinos grupat cu
ajutorul unui ]esut conjunctiv ^n fascicule tendinoase primare, secundare }i ter]iare dup@
acela}i mod ca }i ^n mu}chi.
[esutul conjunctiv de la exteriorul tendonului se nume}te peritendon extern }i se
continu@ cu perimisiul extern. Septele conjunctive din interiorul tendonului se nume}te
peritendon intern.
Modul de fixare a fasciculelor musculare pe tendon este complex. Tendonul continu@
corpul muscular, dar poate p@trunde }i ^n interiorul lui sub form@ de lam@ aponevrotic@.
Fasciculele musculare formeaz@ ^ntotdeauna un unghi ascu]it cu aceste lame aponevrotice:
unghiul de pena]ie. %n timpul contrac]iei acest unghi se m@re}te, cresc$nd distan]a dintre
fibrele musculare }i se creeaz@ spa]iul necesar ^ngro}@rii acestora, f@r@ a fi comprimate
elementele vasculare }i nervoase.

2.1.6. Vasculariza]ia mu}chiului

Vasculariza]ia mu}chiului este foarte bogat@ din cauza metabolismului s@u intens.
Ea este diferit@ ^n perioadele de repaus fa]@ de cele ^n care mu}chiul este ^n activitate.
Artera principal@ este ^nso]it@ de dou@ vene }i un nerv form$nd un m@nunchi
vasculo-nervos. Vasele se r@sp$ndesc de-a lungul perimisiului intern ramific$ndu-se ^n
artere din ce ^n ce mai mici. Arterele mici sunt a}ezate ^ntre fasciculele primare }i sunt
paralele cu fibrele musculare. Din arterele mici se desprind ^n unghi drept arteroide care
merg perpendicular pe fibrele musculare. Fiecare arteriol@ d@ na}tere unei re]ele de capilare,
care se aplic@ direct pe fibrele musculare.
%n repaus majoritatea capilarelor sunt ^nchise, ele se deschid alternativ pe zone ^n
timpul contrac]iei musculare. Debitul circulator al mu}chiului cre}te ^n timpul contrac]iei
dinamice. El scade ^n contrac]ia static@, invers propor]ional cu presiunea intramuscular@.
La un om 1 mm2 suprafa]@ muscular@ con]ine ~ 2000 capilare. Lungimea total@ a
capilarelor din musculatura omului are ~ 100 000 km.
Venele se formeaz@ din capilarele venoase }i prezint@ valvule, ^n special ^n mu}chii
membrului inferior.
Vasele limfatice sunt rare }i ^nso]esc vasele de s$nge.
Vasculariza]ia tendonului este mai slab@ dec$t a mu}chiului.

2.1.7. Inerva]ia mu}chiului

De regul@ un mu}chi este inervat de o singur@ ramur@ nervoas@ care p@trunde ^n
mu}chi ^mpreun@ cu vasele }i se r@sp$nde}te de-a lungul perimisiului ^n interiorul mu}chiului
form$nd un bogat plex intramuscular.
Nervul mu}chiului este mixt. El con]ine 60% fibre motorii, 30% senzitive }i 10%
vegetative.
Fibrele motorii sunt A, cele mai numeroase }i A .
Fibrele motoare A au originea ^n motoneuronii somatici din coarnele anterioare
ale m@duvei sau din nucleii motori ai trunchiului cerebral.
Contactul dintre fibra nervoas@ }i cea muscular@ se stabile}te prin c$te o plac@
motoare, care este o sinaps@ neuroefectoare.
O singur@ fibr@ nervoas@ se ramific@ }i inerveaz@ mai multe fibre musculare,
constituind ^mpreun@ unitatea motorie.
Num@rul de fibre musculare apar]in$nd unei unit@]i motorii constituie coeficientul
de inerva]ie }i variaz@ de la un mu}chi la altul ^n func]ie de fine]ea }i precizia mi}c@rilor.
%n mu}chii extrinseci ai globului ocular, care au mi}c@ri de mare precizie coeficientul
de inerva]ie este mic o fibra nervoas@ inerveaz@ 3 15 fibre musculare. %n mu}chii
volumino}i antigravita]ionali ai membrului inferior, cu ac]iune lent@ }i mai pu]in fin@, unitatea
motorie con]ine ~ 800 fibre musculare.

Fibrele motoare A ^}i au originea la fel ca A. La nivelul mu}chilor se termin@ ^n

interiorul fusurilor neuromusculare, sub forma unei pl@ci motoare, spre capetele fibrelor
intrafusale.
Au rol ^n reglarea tonusului muscular, nu fac parte din unit@]ile motorii }i particip@
numai indirect la contrac]ia muscular@.
Fibrele nervoase senzitive ^}i au originea ^n ganglionii senzitivi. La nivelul
mu}chiului ele se termin@ ^n organe receptoare speciale fus neuromuscular, sau ca
termina]ii nervoase libere ^n spiral@, ^n re]ele, ^n ghemuri.
Ele asigur@, ^mpreun@ cu receptorii lor, sensibilitatea proprioceptiv@, reac]ion$nd
la varia]iile de presiune }i de tensiune care iau na}tere ^n timpul contrac]iei musculare ^n
mu}chi, ^n tendoane }i ^n anexele lor.
Fibrele vegetative intr@ ^n mu}chi unde formeaz@ plexuri perivasculare. Sunt fibre
simpatice care ac]ioneaz@ asupra vaselor mu}chiului.

2.1.8. Propriet@]ile fizice ale mu}chiului

Mu}chiul prezint@ trei propriet@]i fizice caracteristice, prin care se deosebe}te de
celelalte ]esuturi: contractilitatea, elasticitatea }i tonicitatea.
Forma }i dimensiunile de repaus ale mu}chiului se pot modifica activ }i pasiv. %n
mod activ prin contrac]ie, ^n mod pasiv prin ^ntindere datorit@ unor for]e extrinseci (for]a
gravita]ional@ }i contrac]ia antagoni}tilor), deoarece de la sine un mu}chi nu se poate
lungi niciodat@.

2.1.8.1. Contractilitatea
Contractilitatea este proprietatea activ@ }i esen]ial@ a mu}chiului. Ea const@ ^n
capacitatea mu}chiului de a r@spunde printr-o contrac]ie la ac]iunea unui stimul.
Contrac]iile sunt de dou@ tipuri: izotonice }i izometrice.
a) Contrac]ia izotonic@: mu}chiul se scurteaz@ }i produce o mi}care ^n cazul ^n
care for]a muscular@ dep@}e}te for]a extern@.
b) Contrac]ia izometric@: for]a extern@ este prea mare }i nu permite o mi}care;
mu}chiul nu se scurteaz@, contrac]ia se manifest@ prin cre}terea tensiunii.
%n condi]ii naturale, cele dou@ forme de contrac]ie se combin@.
c) Contrac]ia auxotonic@ este o contra]ie combinat@ unde simultan mu}chiul se
scurteaz@ }i ^}i modific@ }i tensiunea.
%n sens fiziologic, contrac]ia nu ^nseamn@ neap@rat scurtarea mu}chiului. Contrac]ia
cu scurtare este doar un aspect posibil.
%n timpul contrac]iei, mu}chiul integrat ^n organism ^}i m@re}te volumul datorit@
vasodilata]iei }i nu datorit@ modific@rii volumului fibrelor sale.

Contrac]ia unui mu}chi are ca efect, dup@ rela]ia ^ntre for]a lui }i alte for]e dinafara
lui, fie realizarea unei mi}c@ri, fie fixarea unor pozi]ii ^ntre segmentele corporale.
%n condi]ii naturale, cele dou@ tipuri fiziologice de contrac]ie se combin@ ^n propor]ii
variate. Pentru analizele biomecanice ale mi}c@rilor este preferabil s@ se utilizeze termenii
de activitate dinamic@ }i activitate static@, care nu ne angajeaz@ la precizarea
caracteristicilor fiziologice.
a) Activitatea dinamic@ este rezultatul contrac]iei izotonice, dar mai ales al celui
auxotonice. Se caracterizeaz@ prin schimbarea lungimii mu}chiului }i prin
deplasarea segmentelor corporale, efectu$ndu-se un lucru mecanic.
%n func]ie de m@rimea for]elor opuse, activitatea dinamic@ poate fi de dou@ feluri:
activitatea de ^nvingere este contrac]ia obi}nuit@ cu scurtare prin care se apropie
dou@ segmente corporale vecine, for]a fiind mai mare dec$t rezisten]a
(concentric@);
activitatea de cedare sau contrac]ia cu alungire este mai rar@. Cu toate c@
mu}chiul este ^n contrac]ie, totu]i el cedeaz@ progresiv unor for]e opuse care ^l
dep@}esc (excentric@).
b) Activitatea static@ sau postural@ este rezultatul contrac]iei izometrice. Ea
produce cre}terea tensiunii pentru a ^nvinge for]e opuse, dar nu se manifest@
prin deplasarea segmentelor corporale. Aceast@ form@ de activitate produce rapid
oboseal@, mai mult dec$t activitatea dinamic@, deoarece circula]ia la nivelul
mu}chiului este ^ngreunat@ ^n urma comprim@rii vaselor.
%n func]ie de condi]ii, oricare mu}chi poate efectua o activitate fie dinamic@, fie
static@. %n anumite grupe musculare, activitatea static@ este preponderent@: mu}chii
profunzi ai spatelui, extensorii membrului inferior.

2.1.8.2. Elasticitatea
Elasticitatea este proprietatea mu}chilor de a se ^ntinde sub ac]iunea unei for]e }i
de a reveni la starea ini]ial@ dup@ ce for]a a ^ncetat s@ mai ac]ioneze. Are ca suport anatomic
at$t ]esutul muscular c$t }i cel conjunctiv.

2.1.8.3. Tonicitatea
Tonicitatea sau tonusul muscular este proprietatea fundamental@ a mu}chiului
cu inerva]ia p@strat@. Este definit ca starea de contrac]ie u}oar@ }i permanent@ a mu}chiului
^n repaus }i se manifest@ printr-un mic grad de tensiune.
Mecanismul de producere al tonusului este de natur@ nervoas@. Tonusul este realizat
prin mecanism reflex cu punct de plecare de la proprioceptorii mu}chiului. La ^ntre]inerea
tonusului particip@ aferen]e senzoriale, exteroceptive }i interoceptive, forma]iunea reticular@

}i alte structuri nervoase.

Tonusul scade ^n somn, variaz@ la acela}i individ ^n raport cu starea general@ }i
paralel cu diferite st@ri func]ionale: ^n emo]ii, la frig }i ^n activitatea intelectual@ tonusul
cre}te mult, m@rindu-se indirect metabolismul bazal. %n narcoz@ profund@ dispare.
Tonusul muscular are rol ^n termoreglare, ^n fixarea articula]iilor, expresia fe]ei,
men]inerea posturii.
Tonusul postural este contrac]ia izometric@ puternic@, permanent@ a mu}chilor
antigravita]ionali. Nu trebuie confundat cu tonusul muscular.

2.1.9. Calit@]ile caracteristice contrac]iei musculare

Cele dou@ calit@]i func]ionale ale contrac]iei musculare sunt for]a }i amplitudinea
contrac]iei, ele reprezent$nd factori intrinseci ai activit@]ii musculare.

2.1.9.1. For]a de contrac]ie

For]a de contrac]ie este ^n raport cu num@rul fibrelor musculare ale unui mu}chi.
Pentru acela}i volum num@rul fibrelor variaz@ dup@ modul de organizare intern@, adic@
dup@ modul de a}ezare a fibrelor fa]@ de tendon. Dispozi]ia oblic@ a fibrelor pe tendon
permite acumularea unui num@r mai mare de fibre. Astfel mu}chii pena]i (cvadriceps, solear)
sunt mu}chi de for]@.
Sec]iunea fiziologic@ este reprezentat@ de totalitatea sec]iunilor transversale a
tuturor fibrelor musculare dintr-un mu}chi.
Sec]iunea anatomic@ este dat@ de toate fibrele interesate printr-o sec]iune
transversal@ la un anumit nivel al mu}chiului.
%n cazul mu}chilor alc@tui]i din fibre lungi }i paralele sec]iunea anatomic@ corespunde
cu cea fiziologic@. %n mu}chii pena]i sec]iunea anatomic@ este cu mult mai mic@ dec$t cea
fiziologic@.
Exist@ }i termenul de sec]iune fiziologic@ activ@: ^n fiecare faz@ a contrac]iei
mu}chiului particip@ activ numai cu o parte a fibrelor sale, ele intr@ ^n contrac]ie pe r$nd }i
numai ^n efortul maxim toate fibrele ac]ioneaz@ simultan.
For]a absolut@ este for]a de contrac]ie maxim@ raportat@ la 1 cm sec]iune
fiziologic@. Ea variaz@ ^n func]ie de mai mul]i factori, chiar la acela}i individ. Pentru
simplificarea calculelor se utilizeaz@ ^n mod practic valoarea medie de 10. O singur@ fibr@
muscular@ poate dezvolta o for]@ de 100 300 mg. Dac@ toate cele aproximativ 250 milioane
de fibre musculare existente ^n musculatura scheletic@ a omului ar ac]iona simultan }i ^n
acela]i sens ar rezulta o for]@ de 50 tone.
Pentru a caracteriza posibilit@]ile de lucru ale unui mu}chi, se poate exprima cifric
for]a lui maxim@, ^nmul]ind sec]iunea fiziologic@ cu valoarea for]ei absolute.

Ex.: tricepsul sural cu sec]iunea fiziologic@ de 82 cm, are o for]@ maxim@ probabil@
de 420 kg.
F = sf x s x 10
unde:
sf sec]iunea fiziologic@, ^n cm;
s lungimea fibrelor ^n timpul scurt@rii, ^n m.;
10 for]a absolut@.
Prin for]a relativ@ se ^n]elege valoarea for]ei care revine la 1 kg. greutate corporal@.
forta maxima (absoluta )
greutatea corporala
%n cadrul unei grupe ^n care to]i sportivii au o stare de antrenament identic@, cei care
au greutatea corpului mai mare pot manisfesta o for]a mai mare. Un kg. greutate corporal@
^n plus (dac@ ea se datore}te exclusiv cre}terii masei musculare) permite sportivului
realizarea unei performan]e crescute cu 3-4 kg.
La persoanele care au un grad de antrenament relativ egal, dar greutatea corporal@
difer@, for]a maxim@ cre}te odat@ cu sporirea greut@]ii corporale, iar cea relativ@ scade.
For]a muscular@ mai poate fi definit@ ca trac]iunea maxim@ pe care o poate dezvolta
un mu}chi contra unei rezisten]e. E variabil@ ^ntre 3,6 10 kg/cm sec]iune transversal@
(13 48 ani). Este direct dependent@ de suprafa]a de sec]iune, dispozi]ia fibrelor musculare,
viteza de contrac]ie, temperatur@, grad de oboseal@, stare de nuri]ie. Mai depinde de
lungimea mu}chiului, de modul de inser]ie }i de structura articula]iei.
Mu}chii lungi = mu}chii de vitez@
Mu}chii pena]i = mu}chii de for]@
FR =

2.1.9.2. Amplitudinea scurt@rii

Amplitudinea scurt@rii este ^n@l]imea la care un mu}chi ^n contrac]ie, poate ridica o
greutate. Ea depinde direct de lungimea fibrelor sale }i de starea de ^ntindere a fibrei ^n
momentul contrac]iei.
O fibr@ muscular@ ^ntins@ ^n prealabil se poate scurta cu 30% din lungimea ei ini]ial@,
pe c$nd ^n stare de repaus cu 45%.

2.1.9.3. Lucrul mecanic

Lucrul mecanic = travaliul muscular. %n efectuarea mi}c@rilor, mu}chiul realizeaz@ un
lucru mecanic. Acesta se calculeaz@ ^nmul]ind for]a mu}chiului cu amplitudinea mi}c@rii.
Doi mu}chi cu sec]iune fiziologic@ egal@, dar lungime diferit@ vor dezvolta o for]@
egal@, dar lucru mecanic diferit.
Din punct de vedere fizic un mu}chi nu efectueaz@ lucru mecanic dec$t ^n contrac]ia

izotonic@. %n contrac]ia izometric@, nerealiz$nd o deplasare a oaselor pe care se inser@

mu}chiul, nu realizeaz@ un lucru mecanic. Este direct propor]ional cu: for]a de contrac]ie,
intensitatea contrac]iei }i grosimea mu}chiului.
Totu}i, ^n fiziologie se admite c@ ^n toate cazurile mu}chiul efectueaz@ travaliu: travaliu
dinamic sau static.
%n afar@ de factorii intrinseci, efectul concret al ac]iunii musculare este ^n func]ie }i de
o serie de factori extrinseci, care rezult@ din felul ^n care mu}chiul se ^ncadreaz@ ^n aparatul
locomotor }i conlucreaz@ cu alte for]e.
2.1.9.4. Sistemul p$rghiilor
Cu excep]ia mu}chilor pielo}i, mu}chii scheletici se fixeaz@ pe oase realiz$nd
deplasarea lor sau imobilizarea segmentelor osoase, conform legilor mecanice aplicate
la p$rghii.
%n fizic@ p$rghia este o bar@ rigid@, care se poate roti ^n jurul unui punct de sprijin }i
asupra c@reia se aplic@ dou@ for]e.
%n organism vorbim de p$rghii biologice, ^n care:
for]a activ@ este prezentat@ de mu}chi, F;
for]a de rezisten]@ este reprezentat@ de greutatea segmentului care se
deplaseaz@, R;
punctul de sprijin este axul biomecanic al mi}c@rii, S.
Dup@ a}ezarea for]elor fa]@ de sprijin se disting 3 tipuri de p$rghii:
gradul I = p$rghii de echilibru sprijinul este la mijloc, ex.: articula]ia coxofemural@, atlantooccipital@;
gradul II = p$rghii de for]@ - rezisten]a este la mijloc, ex.: articula]ia talocrural@,
^n ridicarea pe v$rfuri;
gradul III = p$rghii de vitez@ - for]a este la mijloc, ex.: articula]ia cotului.
Func]ia mecanic@ a p$rghiilor se deduce din formula:
Fxl=Rxr
unde:
F = for]a
l = bra]ul for]ei
r = rezisten]a
R = bra]ul rezisten]ei

2.2. Mu}chii capului

Mu}chii capului se ^mpart ^n mu}chii pielo}i }i ^n mu}chii masticatori. Cele dou@
grupe sunt complet deosebite dup@ caracteristicile lor anatomice, dup@ ac]iune, etc.
2.2.1. Mu}chii pielo}i
Mu}chii pielo}i se mai numesc }i mu}chi ai mimicii. Ei au c$teva caracteristici:

Una din cele dou@ inser]ii este obligatoriu cutanat@, de}i ei pot adera ^n tot
lungul traiectului lor, la piele.
Volumul }i for]a lor sunt reduse.
Sunt a}eza]i ^n jurul orificiilor fe]ei, unde intervin ^n deschiderea }i ^nchiderea
acestora ^n diverse situa]ii: prehensiunea alimentelor, rol ^n mastica]ie, ^n
respira]ie, ^n recep]ie, dozarea }i eventual respingerea excita]iilor senzoriale.
Sub conducerea nemijlocit@ a sistemului nervos, devin un instrument motor
plastic pentru exteriorizarea st@rilor psihice.
Prin contrac]ia lui, un mu}chi pielos ^ncre]e}te pielea, apropie punctul de inser]ie
cutanat@ spre inser]ia osoas@ }i formeaz@ un relief de forma unei proeminen]e
liniare; c$nd inser]ia cutanat@ este punctiform@, se formeaz@ o gropi]@.
Prin contrac]ia pielo}ilor se mobilizeaz@ buzele, pleoapele, aripa nasului sau
se deformeaz@ ^n mod caracteristic unele }an]uri existente ale pielii.
Mu}chii pielo}i intervin }i ^n modelarea fizionomiei, prin definitivarea unor cute
ale mimicii.
Sunt inerva]i de nervul facial.

2.2.1.1. Mu}chii bol]ii craniene

Mu}chii bol]ii craniene se inser@ cu un cap@t pe aponevroza epicranian@.
Mu}chiul occipitofrontal este format din dou@ por]iuni:
por]iunea occipital@, care ^}i are originea pe linia nucal@ suprem@ a occipitalului
}i se termin@ pe aponevroza epicranian@;
por]iunea frontal@, care se inser@ pe aponevroza epicranian@ }i pe pielea regiunii
spr$ncenoase }i interspr$ncenoase.
Ac]iune: Cu punctul fix pe occipital, trage ^n sus pielea regiunii spr$ncenoase,
determin$nd formarea de cute transversale ^n regiunea frun]ii. %n mimic@ por]iunea frontal@
este mu}chiul aten]iei; se mai contract@ ^n surpriz@, admira]ie, fric@, spaim@. Ajut@ ridic@torul
pleoapei superioare, contribuind la deschiderea cr@p@turii palpebrale.
Mu}chiul temporoparietal coboar@ de pe por]iunea temporal@ a aponevrozei
epicraniene spre cartilajul pavilionului urechii.
Aponevroza epicranian@ este o lam@ fibroas@ situat@ la nivelul bol]ii craniene; pe
marginile ei se inser@ mu}chii bol]ii craniene.

2.2.1.2. Mu}chii pleoapelor

Mu}chiul propriu zis al pleoapelor este orbicularul ochiului. Se mai adaug@ la acesta
trei mu}chi care merg de la r@d@cina nasului la regiunea spr$ncenoas@.

Mu}chiul orbicular al ochiului

Este situat ^n grosimea pleoapei }i pe circumferin]a orbitei. Orbicularul este format
din trei por]iuni: palpebral@, orbital@ }i lacrimal@.
a) Por]iunea palpebral@ se prinde de cele dou@ ligamente palpebrale (medial }i
lateral) }i intr@ ^n constitu]ia pleoapelor. Fibrele musculare sunt dispuse ^n form@
de dou@ semiinele.
b) Por]iunea orbital@ ^nconjoar@ la periferie pe cea palpebral@; se inser@ pe
circumferin]a orbitei }i ader@ mai str$ns la piele.
c) Por]iunea lacrimal@ (mu}chiul lui Horner) este situat ^napoia sacului lacrimal.
Ac]iune: Orbicularul ochiului are at$t func]ie ^n mimic@, c$t }i ^n ap@rarea ochiului.
Por]iunea palpebral@ ^nchide ochiul. Por]iunea orbital@ se contract@ ^n ^nchiderea for]at@ a
ochiului. Por]iunea lacrimal@ favorizeaz@ scurgerea lichidului, lacrimal. Contrac]ia
orbicularului contribuie la distribuirea lichidului lacrimal pe suprafa]a corneei, spre unghiul
medial al ochiului. %n mimic@, intervine ^n r$s }i pl$ns.
Mu}chiul corugator al spr$ncenei se ^ntinde ^ntre por]iunea nazal@ a frontalului
}i pielea regiunii spr$ncenoase.
Ac]iune: Trage spr$nceana medial }i ^n jos; pielea dintre cele dou@ spr$ncene
face cute verticale. %n mimic@ particip@ la exprimarea durerii, ner@bd@rii, a m$niei, a reflexiei
profunde.
Mu}chiul depresor al spr$ncenei este a}ezat medial de precedentul.
Mu}chiul procerus se ^ntinde ^ntre dosul nasului }i pielea glabelei. Coboar@ pielea
regiunii interspr$ncenoase }i produce cute transversale la r@d@cina nasului. %n mimic@
intervine ^n emo]ii dureroase, exprim@ amenin]are }i agresiune.

2.2.1.3. Mu}chii nasului

Mu}chii nasului sunt slab dezvolta]i }i sunt reprezenta]i de mu}chiul nazal }i de
mu}chiul depresor al septului.

2.2.1.4. Mu}chii din regiunea gurii

Mu}chii din regiunea gurii sunt situa]i ^n jurul orificiului bucal, form$nd dou@ sisteme:
unul central }i altul periferic. Sistemul central este format din fascicule circulare dispuse ^n
jurul orificiului bucal - mu}chiul orbicular al gurii, care este constrictorul orificiului bucal.
Sistemul periferic este format din mu}chi cu fascicule radiare; din acest sistem cel mai
important este mu}chiul buccinator.
Mu}chiul orbicular al gurii formeaz@ suportul muscular al buzelor; este dispus ca
o elips@ ^n jurul orificiului bucal. Are dou@ por]iuni:
a) Por]iunea marginal@, format@ din fasciculele mu}chilor ^nvecina]i; la nivelul

comisurii gurii se formeaz@ un nod muscular.

b) Por]iunea labial@ ocup@ marginea liber@ a buzei.
Cele dou@ por]iuni, pe sec]iune sagital@ au forma literei L inversat@: ramura scurt@
este por]iunea labial@, iar ramura lung@, cea marginal@.
Ac]iune: Orbicularul produce ^nchiderea gurii. Particip@ la prinderea alimentelor,
la sugere, ajut@ mastica]ia. Are rol ^n articularea consoanelor labiale, ^n s@rut, ^n fluierat }i
c$ntat la instrumente de suflat. %n mimic@, contribuie la exprimarea durerii fizice, a necazului,
a relei dispozi]ii, a energiei }i a deciziunii.
Mu}chiul buccinator este situat pe p@r]ile laterale ale cavit@]ii bucale, constituind
suportul muscular al obrajilor.
Inser]ii: Inser]ia fix@ se face de-a lungul unei linii cu form@ de potcoav@ deschis@
anterior, pe procesul alveolar al maxilei }i pe por]iunea alveolar@ a mandibulei; posterior
se inser@ pe rafeul pterigomandibular.
Fasciculele musculare trec paralel cu aceste linii de inser]ie }i converg anterior
spre comisura gurii, unele se inser@ pe piele }i pe mucoas@.
Raporturi: %ntre buccinator }i maseter se g@se}te corpul adipos al obrazului.
Ac]iune: C$nd gura este plin@ cu aer }i obrajii sunt umfla]i, comprim@ aerul }i-l
expulzeaz@ sub presiune (fluierat, c$ntat la instrumente de suflat); ^n paralizia unilateral@
curentul de aer este deviat spre partea bolnav@.
Are rol ^n mastica]ie: men]ine, ^mpreun@ cu limba, alimentele ^ntre arcadele dentare,
^mpiedic@ s@ se prind@ plici ale mucoasei ^ntre din]i.
C$nd gura este goal@, trage de comisuri }i l@]e}te cr@p@tura bucal@. Are ac]iune
mimic@ ^n r$s }i pl$ns.
Mu}chiul ridic@tor al buzei }i al aripii nasului este a}ezat ^n }an]ul nazogenian.
Mu}chiul ridic@tor al buzei superioare se ^ntinde ^ntre corpul maxilei }i pielea
buzei superioare.
Mu}chiul zigomatic mic se inser@ pe zigomatic }i pe pielea buzei superioare; ridic@
buza superioar@.
Mu}chiul ridic@tor al unghiului gurii. Se ^ntinde ^ntre fosa canin@ }i comisura gurii.
Mu}chiul zigomatic mare este situat ^n regiunea central@ a obrazului. Se ^ntinde
^ntre osul zigomatic }i comisura gurii; trage comisura gurii ^n sus }i lateral (^n r$s).
Mu}chiul rizorius
Mu}chiul cobor$tor al unghiului gurii se inser@ pe mandibul@ }i pe pielea comisurii
gurii.
Mu}chiul cobor$tor al buzei inferioare se inser@ ^n por]iunea medial@ a mandibulei
}i pe pielea buzei inferioare. Trage ^n jos buza inferioar@ }i o ^mpinge ^nainte; exprim@
triste]e, dezgust, ironie.
Mu}chiul mental se inser@ pe corpul mandibulei }i pe pielea mentonului.

2.2.2. Mu}chii masticatori

Mu}chii masticatori au dou@ inser]ii osoase, dintre care una este pe mandibul@,
singurul os mobil al craniului. Prin mi}c@rile mandibulei, arcada dentar@ inferioar@ este
deplasat@ pe cea superioar@, realiz$ndu-se mastica]ia.

2.2.2.1. Mu}chiul temporal

Mu}chiul temporal este cel mai puternic mu}chi masticator. Se prezint@ sub forma
unui evantai ^n regiunea temporal@.
Inser]ii: %}i are originea pe fosa temporal@. De aici fasciculele converg spre un tendon
care se inser@ pe procesul coranoidian al mandibulei. Fibrele musculare sunt grupate ^n
trei fascicule:
fascicul anterior, aproape vertical, inervat de nervul temporal anterior; trage
mandibula ^n sus;
fascicul mijlociu, cu fibre u}or oblice ^n jos }i ^nainte; este inervat de nervul
temporal mijlociu; trage mandibula ^n sus }i posterior;
fascicul posterior este aproape orizontal; este inervat de nervul temporal
posterior; trage mandibula posterior.
Raporturi: %ntre planul osos }i mu}chiul temporal trec vasele }i nervii temporali.
Ac]iune: Componenta principal@ a temporalului este cea de ridicare a mandibulei.
Fasciculul posterior duce mandibula ^napoi. Contrac]ia de ansamblu a mu}chiului trage
mandibula ^n sus }i ^napoi.
Inerva]ie: Din nervul mandibular prin cei trei nervi temporali.

2.2.2.2. Mu}chiul maseter

Mu}chiul maseter este un mu}chi puternic, patrulater, situat pe fa]a lateral@ a ramurii
mandibulei.
Inser]ii: Maseterul are dou@ por]iuni: superficial@ }i profund@. Por]iunea superficial@
^}i are originea pe arcada zigomatic@ (dou@ treimi anterioare); fibrele merg ^n jos }i ^napoi
}i se inser@ pe unghiul mandibulei. Por]iunea profund@ ia na}tere pe arcada zigomatic@,
^n treimea posterioar@; fibrele merg vertical ^n jos }i se inser@ pe fa]a lateral@ a ramurii
mandibulei.
Raporturi: Fa]a lateral@ vine ^n raport cu prelungirea anterioar@ a glandei parotide }i
cu ductul parotidian }i cu ramurile nervului facial. Fa]a profund@ a mu}chiului vine ^n raport
cu tendonul temporalului, buccinatorului }i cu ramura mandibulei.
Ac]iune: Componenta principal@ este cea de ridicare, dar datorit@ oblicit@]ii ^n plan
sagital are }i o component@ de propulsie. %n contrac]ia unilateral@ a mu}chiului devine
evident@ componenta de lateralitate. %n contrac]ia bilateral@, maseterul duce mandibula ^n

sus }i pu]in anterior.

Inerva]ie: Din nervul mandibular.

2.2.2.3. Mu}chiul pterigoidian medial

Mu}chiul pterigoidian medial are form@ patrulater@ }i este a}ezat pe fa]a medial@ a
ramurii mandibulei.
Inser]ii: %}i are originea ^n fosa pterigoidian@. Fibrele merg ^n jos }i lateral; se termin@
pe fa]a medial@ a unghiului mandibulei.
%mpreun@ cu maseterul formeaz@ o puternic@ ching@ muscular@ sub forma literei V;
cei doi mu}chi sunt uni]i printr-o lam@ tendinoas@ la nivelul unghiului mandibulei.
Raporturi: Mu}chiul pterigoidian medial este situat ^n fosa infratemporal@. Medial
are raport cu faringele }i cu elementele din spa]iul laterofaringian.
Ac]iune: Componenta principal@ a mu}chiului este cea de ridicare; mai este }i o
component@ de propulsie. %n contrac]ie unilateral@, trage mandibula medial.
Inerva]ie: Din nervul mandibular.

2.2.2.4. Mu}chiul pterigoidian lateral

Mu}chiul pterigoidian lateral este situat lateral }i deasupra mu}chiului pterigoidian
medial, ^n fosa infratemporal@.
Inser]ii: Mu}chiul prezint@ dou@ por]iuni. Fasciculul superior ^}i are originea pe aripa
mare a osului sfenoid. Fasciculul inferior se inser@ pe fa]a lateral@ a lamei laterale a
procesului pterigoidian. Inser]ia lateral@ a mu}chiului se face pe procesul condilian al
mandibulei.
Raporturi: %ntre cei doi pterigoidieni coboar@ nervul mandibular. Pterigoidianul lateral
este satelitul arterei maxilare.
Ac]iune: Componenta principal@ este cea de propulsie; o alt@ component@ trage
mandibula medial, ^n contrac]ie unilateral@. %n contrac]ie bilateral@, produce cobor$rea }i
propulsia mandibulei.

2.3. Mu}chii g$tului

G$tul este o parte a trunchiului care une}te capul cu toracele. Mu}chii g$tului se
grupeaz@ ^n func]ie de a}ezarea lor fa]@ de coloana vertebral@:
mu}chii regiunii posterioare a g$tului, vor fi studia]i ^mpreun@ cu mu}chii regiunii
posterioare a trunchiului;
mu}chii regiunii anterolaterale a g$tului, sistematiza]i ^n:
- mu}chii regiunii laterale

mu}chii regiunii mediane.

2.3.1. Mu}chii regiunii laterale a g$tului

Mu}chii acestei regiuni sunt dispu}i ^n trei planuri:
mu}chiul platisma, situat imediat sub piele;
un plan superficial - mu}chiul sternocleidomastoidian;
un plan profund - mu}chii scaleni }i drept lateral al capului.

2.3.1.1. Mu}chiul platisma

Mu}chiul platisma se ^ntinde ca o p$nz@ trapezoidal@, de la baza mandibulei spre
um@r }i clavicul@. Prin contrac]ia lui determin@ ^ncre]irea pielii }i trac]iunea comisurii labiale,
^n jos }i lateral.
Inser]ii: %}i are originea ^n ]esutul celular subcutanat al regiunii infraclaviculare }i
acromiale, pe fascia pectoralului mare }i a deltoidului. Fibrele se ^ndreapt@ ^n sus }i medial
pe partea lateral@ a g$tului. Fibrele anterioare se ^ncruci}eaz@ cu cele de partea opus@;
cele posterioare se inser@ pe mandibul@ }i pe pielea regiunii faciale inferioare.
Raporturi: Fa]a profund@ vine ^n raport cu clavicula, pectoralul mare }i vena jugular@
extern@.
Ac]iune: C$nd punctul fix este ^n partea inferioar@, coboar@ buzele exprim$nd
sentimente de dispre], triste]e, fric@. C$nd punctul fix este pe mandibul@ ridic@ pielea g$tului.
Contrac]ia ^n totalitate a mu}chiului determin@ ^ncre]irea pielii g$tului.
Inerva]ia: provine din nervul facial.

2.3.1.2. Mu}chiul sternocleidomastoidian

Inser]ii: Inferior se inser@ prin dou@ capete: capul sternal se inser@ pe fa]a anterioar@
a manubriului sternului; capul clavicular se inser@ pe fa]a superioar@ a claviculei. Fibrele
merg ^n sus }i lateral }i se inser@ pe procesul mastoidian }i pe linia nuchal@ superioar@.
Raporturi: %ntre cele dou@ capete de origine se formeaz@ fosa supraclavicular@
mic@. Superficial are raport cu vena jugular@ extern@ }i ramurile superficiale ale plexului
cervical. Fa]a profund@ acoper@ m@nunchiul vasculonervos al g$tului: artera carotid@
comun@, vena jugular@ intern@ }i nervul vag. Este satelit al arterei carotide: inferior artera
este situat@ ^ntre capetele de origine, apoi paralel cu marginea anterioar@ a mu}chiului.
Ac]iune. %n contrac]ie unilateral@ ^nclin@ capul spre aceea}i parte }i roteaz@ fa]a
spre partea opus@. C$nd se contract@ ambii mu}chi, cu punctul fix pe stern, flecteaz@ capul
}i g$tul, dac@ mi}carea a fost ini]iat@ de mu}chiul drept anterior; dac@ lipse}te flexiunea
prealabil@, fixeaz@ capul ^n articula]ia atlantooccipital@ }i este extensor.

Inerva]ia este asigurat@ de nervul accesor }i de plexul cervical.

2.3.1.3. Mu}chii scaleni

Mu}chii scaleni sunt ^n num@r de trei: anterior, mijlociu }i posterior. Ei formeaz@ un
acoperi} orificiului superior al toracelui, ^n care p@trund pleura }i pl@m$nul.
Scalenul anterior ^}i are originea pe tuberculii anteriori ai proceselor transversare
ale vertebrelor C -C ; distal se inser@ pe tuberculul mu}chiului scalen de pe fa]a superioar@
3
6
a coastei I.
Scalenul mijlociu ^}i are originea pe tuberculii anteriori ai proceselor transversare
ale vertebrelor C -C ; distal se inser@ pe coasta I, ^napoia }an]ului arterei subclavii.
2
7
Scalenul posterior pleac@ de pe tuberculii posteriori ai proceselor transversare ale
vertebrelor C -C ; se termin@ pe fa]a superioar@ a coastei a II-a.
5
7
Raporturi. Scalenii sunt a}eza]i ^n regiunea supraclavicular@. Mu}chiul scalen anterior
separ@ dou@ spa]ii:
spa]iul scalenic anterior, ^ntre scalenul anterior }i sternocleidomastoidian, prin
care trec vena subclavie }i nervul frenic;
spa]iul scalenic posterior, ^ntre scalenul anterior }i cel mijlociu, prin care trec
artera subclavie }i plexul brahial.
Medial de scalenii mijlociu }i anterior se afl@ cupola pleural@.
Ac]iune. Contrac]ia scalenilor de aceea}i parte, cu punctul fix pe torace, ^nclin@
coloana cervical@ de partea lor. C$nd se contract@ bilateral m@re}te rigiditatea coloanei
cervicale. C$nd punctul fix este pe inser]ia superioar@, ridic@ toracele }i devin inspiratori
(inspira]ia for]at@). Scalenii anterior }i mijlociu sunt flexori ai coloanei cervicale.
Inerva]ia provine din ramurile ventrale ale nervilor C -C .
4

2.3.1.4. Mu}chiul drept lateral al capului

Inser]ii. Se ^ntinde ^ntre procesul transversar al atlasului }i tuberculul jugular al
occipitalului.
Ac]iune. %nclin@ lateral capul .
Inerva]ie. Ramura anterioar@ a nervului C .
1

2.3.2. Mu}chii regiunii mediane a g$tului

Mu}chii regiunii mediane a g$tului se grupeaz@ ^n:
mu}chi superficiali, lega]i prin inser]ii de hioid;
mu}chi profunzi, prevertebrali.

2.3.2.1. Mu}chii suprahioidieni

Mu}chii suprahioidieni sunt ^n num@r de patru: digastric, stilohioidian, milohioidian }i
geniohioidian.

2.3.2.1.1. Mu}chiul digastric

Este format din dou@ p@r]i musculare: P$ntecul posterior }i p$ntecul anterior, unite
printr-un tendon intermediar.
Inser]ii. P$ntecul posterior se inser@ pe procesul mastoidian, merge ^n jos, ^nainte }i
medial; se continu@ cu tendonul intermediar ce trece prin mu}chiul stilohioidian; ajunge la
hioid, de unde se continu@ cu p$ntecul anterior, ce merge anterior }i medial; se inser@ pe
foseta digastric@ a mandibulei.
Tendonul intermediar este str$ns legat de cornul mare al osului hioid.
Raporturi. P$ntecul posterior are raport lateral cu glanda parotid@ }i
sternocleidomastoidianul; medial cu m@nunchiul vasculonervos al g$tului, nervii accesor
}i hipoglos. Tendonul intermediar serve}te la descoperirea arterei linguale. P$ntecul
anterior ia parte la delimitarea trigonului submental.
Ac]iune. C$nd ia punct fix pe hioid, are rol ^n mastica]ie, cobor$nd mandibula. C$nd
ia punct fix pe mandibul@ }i pe procesul mastoidian, ridic@ laringele }i hioidul, ^n degluti]ie.
Inerva]ie. P$ntecul anterior este inervat de nervul mandibular, cel posterior de nervii
facial }i glosofaringian.

2.3.2.1.2. Mu}chiul stilohioidian

Inser]ii. Superior se inser@ pe procesul stiloid al temporalului, iar inferior pe osul
hioid.
Raporturi. Identice cu cele ale p$ntecului posterior al digastricului.
Ac]iune. Ridic@ hioidul }i laringele ^n degluti]ie.
Inerva]ie. Din nervul facial.

2.3.2.1.3. Mu}chiul milohioidian

Mu}chiul milohioidian formeaz@ cu cel de partea opus@ diafragma gurii.
Inser]ii. %}i are originea pe linia milohioidian@ a mandibulei, fibrele merg ^n jos }i
^nainte }i se termin@ pe osul hioid }i pe linia alb@ suprahioidian@.
Raporturi. Cei doi mu}chi formeaz@ plan}eul bucal, ^nt@rit superior de mu}chii
geniohioidieni }i inferior de p$ntecul anterior al digastricului.
Ac]iune. Cu punctul fix pe mandibul@, ridic@ hioidul }i limba; are rol ^n degluti]ie. Cu
punctul fix pe hioid, coboar@ mandibula; are rol ^n mastica]ie.
Inerva]ia. Nervul alveolar inferior (mandibular).

2.3.2.1.4. Mu}chiul geniohioidian

Inser]ii. Anterior, pe spina mental@, mege ^n jos }i ^napoi, se termin@ pe hioid.
Raporturi. Acoper@ inferior miliohioidianul; este acoperit de genioglos.
Ac]iune. %n func]ie de punctul fix, ridic@ hioidul sau coboar@ mandibula.
Inerva]ie. Din nervul hipoglos.

2.3.2.2. Mu}chii subhioidieni

Sunt ^n num@r de patru, dispu}i pe dou@ planuri:
planul I: sternohioidian }i omohioidian;
planul II: sternotiroidian }i tirohioidian.

2.3.2.2.1. Mu}chiul sternohioidian

Inser]ii. %}i are originea pe fa]a posterioar@ a articula]iei sternoclaviculare; fibrele
merg ^n sus }i medial }i se inser@ pe hioid.
Raporturi. %n jum@tatea superioar@ mu}chii sunt apropia]i; ^n cea inferioar@
delimiteaz@ un triunghi cu baza ^n jos, ^n care apar traheea }i mu}chii sternohioidieni.
Ac]iune. Coboar@ hioidul.
Inerva]ie. Din ansa cervical@.

2.3.2.2.2. Mu}chiul omohioidian

Este un mu}chi digastric, av$nd dou@ por]iuni musculare: inferioar@ }i superioar@,
unite printr-un tendon.
Inser]ii. Por]iunea inferioar@ se inser@ pe marginea superioar@ a scapulei, medial de
incizura scapulei, fibrele merg medial, ^ncruci}eaz@ marginea posterioar@ a claviculei, devin
apoi verticale. Por]iunea superioar@ se inser@ pe osul hioid.
Raporturi. %n regiunea carotidian@ ^ncruci}eaz@ m@nunchiul vasculonervos al g$tului.
Ac]iune. Coboar@ hioidul.
Inerva]ie. Din ansa cervical@.

2.3.2.2.3. Mu}chiul sternotiroidian

Inser]ii. Superior se inser@ pe linia oblic@ a cartilajului tiroid; inferior se inser@ pe fa]a
posterioar@ a manubriului sternal.
Raporturi. Acoper@ traheea }i glanda tiroid@. Sunt divergen]i superior. %mpreun@ cu
sternohioidieni delimiteaz@ rombul traheal.

Ac]iune. Coboar@ laringele.

Inerva]ia. Din ansa cervical@.

2.3.2.2.4. Mu}chiul tirohioidian

Inser]ii. Inferior se inser@ pe linia oblic@ a cartilajului tiroid, iar superior pe cornul
mare al hioidului.
Ac]iune. %n func]ie de punctul fix, coboar@ hioidul sau ridic@ laringele.
Inerva]ia. Din nervul hipoglos.

2.3.3. Mu}chii prevertebrali

Mu}chii prevertebrali sunt aplica]i direct pe coloana vertebral@. Sunt ^n num@r de trei:
lung al capului, lung al g$tului, drept anterior al capului.
Ac]iune. Sunt flexori ai capului, lungul g$tului este }i flexor al coloanei cervicale.
Inerva]ia. Din ramurile profunde ale plexului cervical.

2.4. Mu}chii trunchiului

2.4.1. Mu}chii regiunii posterioare a trunchiului }i a cefei
Mu}chii regiunii posterioare a trunchiului }i a cefei sunt dispu}i ^n cinci planuri.

2.4.1.1. Mu}chii planului I

2.4.1.1.1. Mu}chiul trapez
Mu}chiul trapez are form@ triunghiular@ cu baza la coloan@ vertebral@ }i cu v$rful la
um@r. Este a}ezat la ceaf@ }i la partea superioar@ a spatelui.
Inser]ii. Medial se inser@ pe linia nuchal@ superioar@, pe protuberan]a occipital@
extern@, pe ligamentul nuchal }i pe procesele spinoase ale vertebrelor C T }i pe
7
12
ligamentul supraspinos toracal. Fibrele converg spre centura scapular@: fibrele superioare,
descendente se inser@ pe clavicul@; fibrele mijlocii, orizontale, se inser@ pe acromion }i
pe spina scapulei; fibrele inferioare, ascendente, se inser@ pe spina scapulei.
Raporturi. Este acoperit de piele; acoper@ planurile urm@toare.
Ac]iune. C$nd punctul fix este pe inser]ia medial@:
dac@ se contract@ ^n ^ntregime ridic@ um@rul }i-l duce ^n@untru;
por]iunea descendent@ ridic@ um@rul;
por]iunea mijlocie duce um@rul medial;

 por]iunea ascendent@ coboar@ um@rul.

C$nd punctul fix este pe scapul@:
fibrele superioare ^nclin@ capul de aceea}i parte }i ^l rote}te de partea opus@;
fibrele mijlocii ^nclin@ coloana vertebral@ de partea lor;
fibrele inferioare ridic@ corpul ^n ^ntregime (c@]@rare).
Inerva]ia. Din nervul accesor }i plexul cervical.

2.4.1.1.2. Mu}chiul latissim

Mu}chiul latissim are form@ triunghiular@; este situat ^n partea posterioar@ a trunchiului.
Inser]ii. %}i are originea pe fa]a extern@ a ultimelor trei sau patru coaste, iar prin
intermediul fascei toracolombare, pe: procesele spinoase ale ultimelor 5 6 vertebre
toracale, pe procesele spinoase ale vertebrelor lombare, pe creasta sacral@ median@, pe
creasta iliac@, pe unghiul inferior al scapulei. Fibrele converg spre axil@, trec pe fa]a
anterioar@ a rotundului mare }i se termin@ printr-un tendon scurt care se inser@ ^n }an]ul
intertubercular al humerusului.
Raporturi. La spate este acoperit de piele }i de trapez (superior); acoper@ mu}chii
planului urm@tor. %n axil@ particip@ la formarea peretelui posterior al axilei.
Ac]iune. C$nd punctul fix este pe coloana vertebral@ ac]ioneaz@ asupra humerusului:
coboar@ bra]ul ridicat, ^l rote}te ^n@untru }i-l duce ^napoi. C$nd punctul fix este pe humerus,
ridic@ toracele }i este inspirator.
Inerva]ia. Din plexul brahial (nervul toracodorsal).

2.4.1.2. Mu}chii planului II

2.4.1.2.1. Mu}chiul ridic@tor al scapulei
Inser]ii. %}i are originea pe procesele transversare ale primelor 4 5 vertebre cervicale;
fibrele merg ^n jos }i se inser@ pe unghiul superior al scapulei.
Raporturi. Este acoperit de trapez, acoper@ mu}chii planului urm@tor.
Ac]iune. Ridic@ scapula ^n totalitate. Imprim@ scapulei o mi}care de rota]ie ^mprejurul
unui ax ce trece prin unghiul lateral: acesta r@m$ne fix, unghiul inferior se apropie de linia
median@, unghiul superior se ridic@ (mi}care de bascul@ a scapulei). C$nd punctul fix este
pe scapul@ ^nclin@ coloana pe partea lui.
Inerva]ia. Din plexul brahial }i cervical.

2.4.1.2.2. Mu}chiul romboid

Mu}chiul romboid este a}ezat pe peretele posterior al toracelui.
Inser]ii. %}i are originea pe procesele spinoase ale vertebrelor C }i T -T ; firbele
7

coboar@ pe marginea medial@ a scapulei.

Raporturi. Este acoperit de trapez; acoper@ planul urm@tor.
Ac]iune. Identic@ cu a mu}chiului ridic@tor al scapulei.
Inerva]ia. Din plexurile cervical }i brahial.

2.4.1.2.3. Mu}chiul din]at posterior }i superior

Inser]ii. Se inser@ pe procesele spinoase ale vertebrelor C }i T -T ; se continu@ cu
7
1
3
patru fascicule care se inser@ pe fa]a extern@ a coastelor II V.
Raporturi. Este acoperit de romboid; acoper@ planul urm@rtor.
Ac]iune. Ridic@ coastele - este inspirator.
Inerva]ia. Din nervii intercostali 2 5.

2.4.1.2.4. Mu}chiul din]at posterior }i inferior

Inser]ii. Se inser@ pe procesele spinoase ale vertebrelor T -T }i L -L ; se termin@
11
12
1
2
pe fe]ele externe ale ultimelor patru coaste.
Raporturi. Este acoperit de latissim; acoper@ planul urm@tor.
Ac]iune. Coboar@ coastele este expirator.
Inerva]ia. Din nervii intercostali 9-12.

2.4.1.2.5. Mu}chiul spenius

Este a}ezat la ceaf@ }i ^n por]iunea superioar@ a toracelui.
Inser]ii. %}i are originea pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre cervicale }i ale
primelor 4-5 vertebre toracale. Fibrele merg ^n jos }i se ^mpart ^n dou@: spleniul capului,
care se inser@ pe linia nuchal@ superioar@ }i pe mastoid@ }i spleniul g$tului, care se inser@
pe procesele transversare ale atlasului }i axisului.
Raporturi. Cei doi mu}chi diverg ^n sus }i ^ntre ei se formeaz@ triunghiul intersplenic,
^n care apar mu}chii semispinali ai capului, perfora]i de nervul occipital mare.

2.4.1.3. Mu}chii planului III

Planul al treilea este reprezentat de mu}chiul erector spinae extensorul coloanei
vertebrale. Reprezint@ musculatura autohton@ a coloanei vertebrale, ^ntinz$ndu-se de la
occipital la sacru. Fasciculele lui leag@ bazinul de torace }i de coloana vertebral@,
segmentele coloanei ^ntre ele }i coloana de craniul.
Mu}chiul erector spinae particip@ la extensiunea capului }i trunchiului, ^mpreun@ cu
mu}chii lan]ului triplei extensiuni, asigur@ men]inerea sta]iunii verticale a corpului.
Masa comun@ este cuprins@ ^ntr-o loj@ osteofibroas@ format@ din scheletul osos al

regiunii sacrolombare }i fascia toracolombar@. Se inser@ pe procesele spinoase ale

ultimelor vertebre lombare, pe creasta sacral@ median@, pe creasta iliac@ }i pe fascia
toracolombar@. Masa comun@ se ^mparte ^n trei coloane: lateral@, mijlocie }i medial@.
Mu}chiul iliocostal este coloana lateral@ care leag@ bazinul de coaste }i coastele
^ntre ele. Are trei por]iuni: lombar@, toracal@ }i cervical@.
Mu}chiul longissimus este coloana mijlocie care leag@ bazinul de coaste }i de
procesele transversare. Are trei por]iuni: toracal@, cervical@ }i cefalic@.
Mu}chiul spinal este coloana medial@ care une}te bazinul cu procesele spinoase
}i procesele spinoase ^ntre ele. Are trei por]iuni: toracal@, cervical@ }i cefalic@.

2.4.1.4. Mu}chii planului IV

Este format din fascicule musculare care se ^ntind de la procesul transversar al unei
vertebre la procesul spinos suprajacent, motiv pentru care este numit mu}chi transvers
spinal. Acest complex muscular este format din: mu}chiul semispinal, mu}chii multifizi,
mu}chii rotatori.

2.4.1.5. Mu}chii planului V

Acoper@ scheletul osteofibros axial. Dup@ inser]ii se grupeaz@ ^n: mu}chii interspino}i,
intertransversari, rotatori ai capului }i sacrococcigieni.

2.4.2. Mu}chii toracelui

Mu}chii peretelui anterolateral, al toracelui se pot grupa ^n: mu}chii extrinseci, comuni
toracelui }i membrelor superioare }i mu}chi intrinseci, proprii ai toracelui.

2.4.2.1. Mu}chii comuni toracelui }i membrelor superioare

2.4.2.1.1. Mu}chiul pectoral mare
Inser]ii. Mu}chiul pectoral mare are trei fascicule de origine:
fasciculul superior sau clavicular a se inser@ pe marginea anterioar@ a claviculei;
fasciculul mijlociu sau sternocostal ^}i are originea pe fa]a anterioar@ a sternului
}i cartilajele primelor }ase coaste adev@rate;
fasciculul abdominal pleac@ de pe teaca mu}chiului drept abdominal.
Cele trei fascicule converg spre un tendon comun, care se inser@ pe creasta
tuberculului mare.
Raporturi. Fa]a anterioar@ este acoperit@ de piele, de mu}chiul platisima, iar la femei

de glanda mamar@. Fa]a posterioar@ acoper@ sternul, coastele }i spa]iile intercostale }i

pectoralul mic; lateral formeaz@ peretele anterior al axilei.
Ac]iune. C$nd ia punctul fix pe torace este adductor al bra]ului ridicat; bra]ului at$rnat
pe laturile corpului ^i imprim@ o mi}care de rota]ie intern@ }i proiec]ie ^nainte. Cu punctul fix
pe humerus intervine ^n c@]@rare (ridic@ corpul); este }i inspirator auxiliar.
Inerva]ia. Din plexul brahial (nervii pectorali).

2.4.2.1.2. Mu}chiul pectoral mic

Inser]ii. Porne}te de pe coastele III, IV, V; fibrele merg ^n sus }i lateral; se inser@
lateral pe procesul coracoid al scapulei.
Raporturi. Fa]a anterioar@ este acoperit@ de pectoralul mare. Fa]a posterioar@
acoper@ coastele, spa]iile intercostale, din]atul anterior, iar lateral vine ^n raport cu organele
con]inute ^n axil@.
Ac]iune. Cu punctul fix pe torace, coboar@ um@rul }i particip@ la mi}carea de
basculare a scapulei. Cu punctul fix pe scapul@ ridic@ coastele }i intervine ^n inspira]ie.
Inerva]ia. Din plexul brahial (nervii pectorali).

2.4.2.1.3. Mu}chiul subclavicular

Inser]ii. Se ^ntinde ^ntre prima coast@ }i fa]a inferioar@ a claviculei.
Raporturi. Este separat de prima coast@ prin vasele subclaviculare }i plexul brahial.
Ac]iune. Protejeaz@ elementele vasculonervoase; coboar@ clavicula }i cu ea um@rul.
Inerva]ia. Din plexul brahial.

2.4.2.1.4. Mu}chiul din]at anterior

Este a}ezat pe peretele anterolateral al toracelui, ^ntins pe primele zece perechi de
coaste.
Inser]ii. Mu}chiul din]at anterior are trei por]iuni:
o por]iune superioar@ ^ntins@ de la fa]a extern@ a primelor dou@ coaste la unghiul
superior al scapulei;
o por]iune mijlocie ^ntins@ de la fa]a extern@ a coastelor II-IV la marginea medial@
a scapulei;
o por]iune inferioar@ cu originea pe fa]a extern@ a coastelor V-X }i inser]ia pe
unghiul inferior al scapulei.
Raporturi. Fa]a profund@ acoper@ coastele }i spa]iile intercostale. Fa]a superficial@
formeaz@ superior peretele medial al axilei.
Ac]iune. C$nd ia punctul fix pe torace, duce scapula ^nainte }i lateral. Prin tonicitatea
lui, mu}chiul fixeaz@ scapula de torace. Cu punctul fix pe scapul@ intervine ^n respira]ie:

prima }i a treia por]iune ridic@ coastele, iar por]iunea a doua le coboar@ (este predominant
inspirator).
Inerva]ia. Din plexul brahial (nervul toracic lung).

2.4.2.1.5. Regiunea axilar@

Regiunea axilar@ este situat@ medial de articula]ia scapulohumeral@. Are forma unei
piramide patrunghiulare cu v$rful ^n sus }i baza ^n jos. Pere]ii axilei sunt:
anterior, format de mu}chii pectoral mare, pectoral mic, subclavicular }i fasciile
lor;
posterior, format de mu}chii subscapular, latissim }i rotund mare;
medial, format de din]atul anterior;
lateral, format de articula]ia scapulohumeral@;
baza este format@ de piele;
v$rful r@spunde bazei triunghiului lateral al g$tului.

2.4.2.2. Mu}chii proprii ai toracelui

2.4.2.2.1. Mu}chii intercostali
%n fiecare spa]iu intercostal sunt doi mu}chi intercostali: extern }i intern.
Inser]ii.
Mu}chii intercostali externi se inser@ pe buza extern@ a marginilor a dou@ coaste
vecine. Fibrele sunt orientate oblic de sus ^n jos }i dinapoi ^nainte. Se ^ntind de la extremitatea
vertebral@ a spa]iului intercostal p$n@ la articula]ia condrocostal@, de unde este continuat
p$n@ la stern de membrana intercostal@ extern@.
Mu}chii intercostali interni se inser@ pe buza intern@ a marginii superioare a coastei
subjacente; sus se inser@ pe ambele buze ale }an]ului costal. Au direc]ia fibrelor invers@
cu cea a intercostalilor externi. Se ^ntind ^ntre stern }i unghiul costal, de unde se continu@
cu membrana intercostal@ intern@.
Raporturi. Superficial au raport cu mu}chii care se inser@ pe torace. Profund au
raport cu pleura parietal@. %n lan]ul costal vin ^n raport cu m@nunchiul vasculonervos
intercostal.
Ac]iune. Intercostalii externi sunt inspiratori; cei interni sunt expiratorii.
Inerva]ia. Din nervii intercostali.

2.4.2.2.2. Mu}chii ridic@tori ai coastelor

Sunt 12 perechi de mu}chi mici, situa]i ^napoia intercostalilor externi, ^ntin}i de la
procesele transversare la coaste. Sunt mu}chi inspiratori.

2.4.2.2.3. Mu}chii subcostali

Sunt mu}chi sub]iri, situa]i ^n interiorul toracelui, ^ntre pleur@ }i intercostalii interni, ^n
dreptul unghiului costal; unesc fe]ele interne ale coastelor. Nu au valoare func]ional@.

2.4.2.2.4. Mu}chiul transvers al toracelui

Inser]ii. Cele cinci fascicule ale sale ^}i au originea pe procesul xifoid }i pe corpul
sternului, de unde diverg }i se inser@ pe cartilajele costale II-VI.
Ac]iune. Are func]ie respiratorie redus@.
Inerva]ia. Din nervii intercostali II-VI.

2.4.3. Mu}chii abdominali

2.4.3.1. Mu}chii regiunii anterolaterale
Musculatura peretelui anterolateral este format@ din mu}chi intrinseci, a}eza]i pe
straturi. Mu}chii la]i abdominali sunt forma]i dintr-o por]iune muscular@ }i dou@ aponevroze
anterioar@ }i posterioar@, except$nd oblicul extern care are numai o aponevroz@ anterioar@.

2.4.3.1.1. Mu}chiul drept abdominal

Are aspectul unei f$}ii longitudinale, ^ntins@ de la torace la pube, situat imediat de
linia median@.
Inser]ii. Superior se inser@ pe cartilajele costale V, VI, VII, pe procesul xifoid }i pe
ligamentul costoxifoidian. Fibrele musculare merg ^n jos }i se termin@ pe marginea
superioar@ a simfizei pubiene, pe creasta pubelui.
Mu}chiul drept abdominal este ^ntret@iat transversal de trei intersec]ii tendinoase.
Cei doi drep]i abdominali sunt separa]i pe linia median@ de linia alb@.
Raporturi. Mu}chiul este cuprins ^n teaca mu}chiului drept abdominal; ^ntre lama
posterioar@ a tecii }i mu}chi trec vasele epigastrice superioare }i inferioare.
Ac]ine. C$nd ia punctul fix pe pube flexeaz@ toracele pe bazin }i coboar@ coastele
(expirator); c$nd ia punctul fix pe coaste flexeaz@ bazinul pe torace.
Inerva]ie. Din nervii intercostali 7-12 }i din plexul lombar (nervii ilioinghinal }i
iliohipogastric).

2.4.3.1.2. Mu}chiul piramidal

Are form@ triunghiular@, cu baza le pube }i v$rful la linia alb@. Este con]inut ^n teaca

mu}chiului drept abdominal. Este nefunc]ional.

2.4.3.1.3. Mu}chiul oblic extern al abdomenului

Dintre mu}chii la]i ai abdomenului, este cel mai superficial. Direc]ia fibrelor sale o
continu@ pe cea a intercostalilor externi.
Inser]ii. %}i are originea pe fa]a extern@ a coastelor V-XII. Fibrele musculare merg
oblic ^n jos }i ^nainte; se termin@ ^n dou@ feluri:
fasciculele posterioare au o direc]ie vertical@, inser$ndu-se pe creasta ilial@;
celelalte fascicule se continu@ cu aponevroza oblicului extern. Fibrele
aponevrozei se comport@ ^n felul urm@tor: cea mai mare parte merg ^nainte p$n@
la linia alb@ }i formeaz@ lama anterioar@ a tecii dreptului abdominal; o alt@ parte
se inser@ pube lu$nd parte la formarea inelului inghinal superficial; ultimele fibre
se continu@ la coaps@ cu fascia lata. La limita dintre abdomen }i coaps@,
marginea inferioar@ a aponevrozei oblicului extern formeaz@ ligamentul inghinal.
Raporturi. Fa]a superficial@ a mu}chiului este acoperit@ de piele. Fa]a profund@
acoper@ mu}chiul oblic intern, ultimele 7-8 coaste }i mu}chii intercostali.
Ac]iune. %n contrac]ia de o singur@ parte, determin@ rota]ia trunchiului, duc$nd fa]a
anterioar@ a toracelui }i a um@rului ^n partea opus@. Este flexor al toracelui pe pelvis.
Cobor$nd coastele, este expirator. C$nd punctul fix este la inser]ia superioar@ flexeaz@
bazinul pe torace.
Inerva]ie. Din nervii intercostali 5-12, ilioinghinal }i iliohipogastric.

2.4.3.1.4. Mu}chiul oblic intern al abdomenului

Inser]ii. %}i are originea pe fascia toracolombar@, pe creast@ iliac@, pe spina iliac@
anterosuperioar@ }i pe jum@tatea lateral@ a ligamentului inghinal; fibrele au o direc]ie
invers@ fa]@ de cele ale oblicului extern }i se termin@ ^n felul urm@tor:
fasciculele posterioare se inser@ pe ultimele trei coaste;
fasciculele mijlocii se continu@ cu aponevroza anterioar@ a oblicului intern,
particip$nd la formarea tecii dreptului abdominal;
fasciculele anterioare merg ^n jos }i medial, se unesc cu fibre ale aponevrozei
anterioare a transversului }i formeaz@ tendonul conjunct, care se inser@ pe
marginea superioar@ a pubelui }i pe creasta pectineal@. O parte din fibrele
musculare coboar@ de-a lungul funiculului spermatic, form$nd mu}chiul
cremaster.
Raporturi. Este acoperit de oblicul extern, acoper@ mu}chiul transvers.
Ac]iune. Contrac]ia unilateral@, cu punct fix pe inser]ia inferioar@, rote}te trunchiul,

duc$nd fa]a anterioar@ a toracelui }i a um@rului, de pe partea sa. %n contrac]ie bilateral@, ^n

func]ie de punctul fix, flexeaz@ toracele pe pelvis sau pelvisul pe torace.
Inerva]ia. Din nervii intercostali inferiori, ilioinghinal }i iliohpogastric.

2.4.3.1.5. Mu}chiul transvers abdominal

Inser]ia. De sus ^n jos, mu}chiul ^}i are originea pe fa]a medial@ a ultimelor }ase
cartilaje costale, pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, pe buza intern@ a crestei
iliace, pe treimea lateral@ a ligamentului inghinal. Fibrele merg transversal dinapoi ^nainte
}i se termin@ pe aponevroza anterioar@, care particip@ la formarea tecii dreptului abdominal.
Raporturi. Este acoperit de mu}chiul oblic intern. Profund vine ^n raport cu peritoneul
parietal, prin intermediul fasciei transversalis.
Ac]iune. Particip@ la ac]iunea de totalitate a mu}chilor anterolaterali, fiind cel mai
puternic mu}chi al presei abdominale.
Inerva]ie. Din intercostalii inferiori, ilioinghinal }i iliohipogastric.

2.4.3.1.6. Aponevroza oblicului extern

Continu@ direc]ia fibrelor mu}chiului oblic extern. Se termin@ pe linia alb@, pe pube
}i pe ligamentul inghinal. Particip@ la formarea lamei anterioare a dreptului abdominal.
Inser]ia pe pube se face prin trei st$lpi: lateral (pe tuberculul pubelui), medial (pe tuberculul
pubelui, de partea opus@) }i posterior (pe pube, de la tuberculul pubelui p$n@ la simfiz@,
de partea opus@).

2.4.3.1.7. Aponevrozele oblicului intern

Mu}chiul oblic intern are dou@ aponevroze: anterioar@ }i posterioar@.
Aponevroza anterioar@, ^n dou@ treimi superioare, ajuns@ la marginea lateral@ a
dreptului abdominal, se ^mparte ^n dou@ foi]e: una trece anterior, cealalt@ posterior de dreptul
abdominal. %n treimea inferioar@ ^ntreaga aponevroz@ trece anterior de dreptul abdominal.
Aponevroza posterioar@ a oblicului intern se continu@ cu aponevroza mu}chiului
latissim }i intr@ ^n constitu]ia fasciei toracolombare.

2.4.3.1.8. Aponevrozele transversului

Mu}chiul transvers prezint@ tot dou@ aponevroze: anterioar@ }i posterioar@.
Aponevroza anterioar@ se comport@ astfel: ^n por]iunea superioar@ trece posterior
de mu}chiul drept abdominal; ^n por]iunea inferioar@ trece anterior de dreptul abdominal.
Aponevroza posterioar@ se ^mparte ^n trei foi]e:
foi]a anterioar@, care merge anterior de mu}chiul p@trat al lombelor }i se fixeaz@
pe baza proceselor costiforme;

foi]a mijlocie, continu@ direc]ia transversului }i se inser@ pe v$rful proceselor

costiforme ale vertebrelor lombare; separ@ mu}chii spinali de p@tratul lombelor;
foi]a posterioar@ fuzioneaz@ cu aponevroza latissimului }i formeaz@ fascia
toracolombar@.

2.4.3.1.9. Ac]iunea de totalitate a mu}chilor abdominali

Mu}chii abdominali, privi]i ^n ansamblu, au dou@ ac]iuni principale: asupra coloanei
vertebrale }i de pres@ abdominal@.
Ac]iunea asupra coloanei vertebrale. Mu}chii abdominali, ^mpreun@ cu mu}chii
spinali }i p@trat al lombelor contribuie la men]inerea ^n rectitudine a coloanei vertebrale. %n
mi}c@rile de flexiune }i extensiune ale trunchiului, mu}chii abdominali sunt antagoni}tii
mu}chilor spinali.
Ac]iunea de pres@ abdominal@. Mu}chii abdomenului formeaz@ o centur@
contractil@, rolul principal revenind transversului. Prin tonicitatea lor contribuie la fixarea
organelor abdominale. %n contrac]ie activ@ comprim@ aceste organe pres@ abdominal@,
ce intervine ^n mic]iune, defeca]ie, na}tere.

2.4.3.1.10. Teaca mu}chiului drept abdominal

Este format@ din dou@ lame: anterioar@ }i posterioar@. %n dou@ treimi superioare ale
tecii, lamele sunt alc@tuite astfel:
lama anterioar@ din aponevroza oblicului extern }i foi]a anterioar@ de bifurcare
a aponevrozei anterioare a oblicului intern;
lama posterioar@ din aponevroza anterioar@ a transversului }i foi]a posterioar@
de bifurcare a aponevrozei anterioare a oblicului intern.
%n treimea inferioar@ a tecii toate aponevrozele anterioare trec anterior de dreptul
abdominal, ^n constitu]ia lamei anterioare a tecii.

2.4.3.2. Mu}chii regiunii posterioare a abdomenului

Aceast@ regiune cuprinde trei mu}chi: p@tratul lombelor, iliopsoasul }i psoasul mic.
Ultimii doi mu}chi vor fi prezenta]i la mu}chii membrului inferior.
Mu}chiul p@tratul lombelor este situat pe p@r]ile laterale ale coloanei lombare, ^ntre
coasta a XII-a }i creasta iliac@.
Inser]ii. P@tratul lombelor este format din trei feluri de fibre:
iliocostale, verticale, care pornesc de pe creasta iliac@ }i ligamentul iliolombar
}i se termin@ pe coasta a XII-a;
iliotransversare, cu aceea}i origine, dar cu termina]ie pe v$rful proceselor

costiforme ale vertebrelor L -L ;

1
4
costotransversare, ^ntinse de la coasta a XII-a la procesele costiforme ale
vertebrelor L -L .
1

Raporturi. Posterior vine ^n raport cu mu}chii spinali. Anterior are raporturi cu

iliopsoasul, rinichii, colonul ascendent sau descendent, cu peritoneul.
Ac]iune. Cu punctul fix pe bazin, ^nclin@ coloana lombar@ de partea lui. C$nd punctul
fix este pe torace, ^nclin@ bazinul de partea sa. Contribuie la men]inerea trunchiului ^n
rectitudine.
Inerva]ie. Din nervul subcostal }i ramurile anterioare ale nervilor lombari 1-4.

2.4.3.3. Mu}chiul regiunii superioare a abdomenului

Diafragma
Diafragma desparte cavitatea toracic@ de cea abdominal@. Fa]a ei superioar@ este
convex@ }i formeaz@ peretele inferior al toracelui, iar fa]a inferioar@, concav@, formeaz@
peretele superior al abdomenului.
Planul de orientare a diafragmei este oblic, de sus ^n jos }i dinainte ^napoi. Situa]ia
diafragmei variaz@ ^n func]ie de sex, v$rst@, conforma]ia toracelui, mi}c@rile respiratorii,
pozi]ia individului.
Diafragma are dou@ por]iuni: central@, aponevrotic@ }i periferic@, muscular@.
Componenta aponevrotic@ se nume}te centrul tendinos }i este format@ din trei
foliole: anterioar@, dreapt@ }i st$ng@.
Componenta muscular@ este situat@ la periferia celei aponevrotice: ^}i are originea
pe circumferin]a inferioar@ a toracelui, de unde fibrele musculare converg spre centrul
tendinos. Are trei por]iuni:
1. Por]iunea lombar@ porne}te de pe vertebrele lombare prin doi st$lpi }i de pe dou@
perechi de ligamente arcuate. St$lpii diafragmei sunt doi: st$lpul drept, mai lung porne}te
de pe corpurile primelor trei vertebre lombare }i de pe discurile intervertebrale; st$lpul
st$ng porne}te de pe corpurile primelor dou@ vertebre lombare }i de pe discurile
^nvecinate. Marginile mediale ale celor doi st$lpi sunt unite prin ligamentul arcuat
median, care trece ^naintea aortei.
ligamentul arcuat medial trece ca o punte peste mu}chiul psoas; se ^ntinde de la
corpul vertebrei L la procesul costiform al vertebrei L ;
2
1
ligamentul arcuat lateral trece ca o punte peste mu}chiul p@trat al lombelor; se ^ntinde
^ntre procesul costiform al vertebrei L p$n@ la marginea inferioar@ a ultimei coaste.
1
2.Por]iunea costal@ ^}i are originea pe ultimele }ase coaste.
3. Por]iunea sternal@ se inser@ pe fa]a posterioar@ a procesului xifoidian, prin dou@
fascicule.

Hiaturile diafragmei. %n por]iunile musculare ale diafragmei pot exista o serie de

hiaturi, punte slabe ale diafragmei, prin care comunic@ ]esutul celular mediastinal cu cel
extraperitonel. Aceste hiaturi se pot forma: ^ntre por]iunile lombar@ }i costal@; ^ntre por]iunile
costal@ }i sternal@; ^ntre cele dou@ fascicule sternale.
%n diafragm@ se g@sesc orificii constante prin care trec organe de la torace la abdomen
}i invers.
Hiatul esofagian, a}ezat ^ntre fibrele st$lpului drept; prin el trec esofagul, nervii vagi,
vasele esofagiene.
Hiatul aortic, delimitat de coloana lombar@, cei doi st$lpi }i de ligamentul arcuat
median; prin el trec aorta }i ductul toracic.
Orificiul venei cave, situat ^n centrul tendinos, ^ntre foliola anterioar@ }i cea dreapt@;
prin el trece vena cav@ inferioar@.
Printre fibrele musculare ale diafragmei mai trec: lan]ul simpatic, nervi splanhnici,
venele lombare ascendente.
Prin aceste puncte slabe ale diafragmei se pot forma herniile diafragmatice.
Raporturi. Fa]a superioar@, convex@ r@spunde organelor din torace: central,
pericardului }i inimii; de o parte }i de alta, bazei pl@m$nilor }i pleurelor. Fa]a inferioar@,
concav@, este acoperit@ de peritoneu }i corespunde fe]ei diafragmatice a ficatului, fundului
stomacului }i splinei.
Ac]iune. Diafragma este principalul mu}chi inspirator, prin contrac]ia lui m@rind toate
cele trei diametre ale toracelui. %n timpul contrac]iei, fibrele musculare iau ^n acela}i timp
punct fix pe coaste, cobor$nd centrul tendinos }i pe centrul tendinos, ridic$nd coastele }i
sternul. %n expira]ie mu}chiul se relaxeaz@ }i urc@ spre torace. %n afar@ de respira]ie,
diafragma mai intervine ^n r$s, sughi], c@scat; prin cre}terea presiunii abdominale intervine
^n mic]iune, defeca]ie, vom@, expulzarea f@tului din uter.
Inerva]ia este dat@ de nerviii frenici }i de ultimii 6-7 nervi intercostali.

2.5. Mu}chii membrului superior

2.5.1. Mu}chii um@rului
Mu}chii um@rului sunt ^n num@r de }ase: deltoidul, supraspinosul, infraspinosul,
rotundul mare, rotundul mic }i subscapularul. Se dispun sub forma unui con cu baza la
torace }i v$rful la humerus; acoper@ articula]ia scapulohumeral@.

2.5.1.1. Mu}chiul deltoid

Mu}chiul deltoid este cel mai superficial. %nvele}te articula]ia scapulohumeral@.
Inser]ii. %}i are originea prin trei fascicule:

fasciculele anterioare se inser@ pe treimea lateral@ a marginii anterioare a

claviculei; fibrele merg oblic dinainte ^napoi;
fasciculele mijlocii se inser@ pe acromion; fibrele sunt verticale;
fasciculele posterioare se inser@ pe spina scapulei; fibrele merg oblic ^nainte.

Toate cele trei fascicule converg spre un tendon care se inser@ pe tuberozitatea
deltoidian@ a humerusului.
Raporturi. Fa]a superficial@ este acoperit@ de piele. Fa]a profund@ acoper@ articula]ia
scapulohumeral@ }i mu}chii infraspinos, rotund mic, rotund mare, capul lung al tricepsului
(posterior); supraspinos, biceps brahial, coracobrahial (anterior).
Ac]iune.
fasciculele anterioare produc proiec]ia ^nainte }i rota]ia intern@ a bra]ului;
fasciculele mijlocii determin@ abduc]ia bra]ului;
fasciculele posterioare determin@ proiec]ia ^napoi }i rota]ia extern@ a bra]ului;
ac]iunea de totalitate a deltoidului const@ ^n abduc]ia bra]ului p$n@ la orizontal@.
Inerva]ie. Din nervul axilar.

2.5.1.2. Mu}chiul supraspinos

Inser]ii. %}i are originea ^n fosa supraspinoas@ a scapulei. Fibrele merg anterior }i
lateral, trec peste articula]ia scapulohumeral@, se continu@ cu tendonul care se inser@ pe
tuberculul mare al humerusului.
Raporturi. Este acoperit de trapez }i acoper@ capsula articula]iei um@rului.
Ac]iune. Men]ine capul humerusului ^n cavitatea glenoidal@. Este abductor al bra]ului.
Inerva]ia. Din nervul suprascapular (plex brahial).

2.5.1.3. Mu}chiul infraspinos

Inser]ii. %}i are originea ^n fosa infraspinoas@. Fibrele converg spre un tendon care
trece posterior de articula]ia um@rului }i se inser@ pe tuberculul mare al humerusului.
Raporturi. Este acoperit de trapez, deltoid }i piele. Acoper@ articula]ia um@rului.
Ac]iune. Este rotator ^n afar@ al bra]ului.
Inerva]ia. Din nervul suprascapular (plex brahial).

2.5.1.4. Mu}chiul rotund mic

Inser]ii. %}i are originea ^n fosa supraspinoas@. Fibrele merg lateral, trec ^napoia
articula]iei um@rului }i se inser@ pe tuberculul mare al humerusului.
Raporturi. Este acoperit de deltoid; acoper@ capul lung al tricepsului.

Ac]iune. Este rotator ^n afar@ al bra]ului.

Inerva]ia. Din nervul axilar.

2.5.1.5. Mu}chiul rotund mare

Inser]ii. %}i are originea pe unghiul inferior }i pe marginea lateral@ a scapulei.
Fasciculele merg lateral, ^n sus }i anterior, se continu@ cu un tendon care se inser@ pe
creasta tuberculului mic al humerusului.
Raporturi. Particip@ la formarea peretelui posterior }i a bazei axilei. Anterior are
raport cu vasele axilare, cu elementele plexului brahial.
Ac]iune. C$nd punctul fix este pe torace ac]ioneaz@ asupra bra]ului: adductor, rotator
^n@untru }i extensor al bra]ului. C$nd punctul fix este pe humerus, duce scapula ^n sus }i
^nainte.
Inerva]ia. Din nervul toracodorsal (plex brahial).

2.5.1.6. Mu}chiul subscapular

Inser]ii. %}i are originea ^n fosa subscapular@. Fibrele merg lateral, se continu@ cu un
tendon care se inser@ pe tuberculul mic al humerusului.
Raporturi. Fa]a anterioar@ particip@ la formarea peretelui posterior al axilei }i vine ^n
raport cu m@nunchiul vasculonervos axilar.
Ac]iune. Este rotator ^n@untru al bra]ului }i adductor, c$nd bra]ul este ridicat.
Inerva]ia. Din nervul subscapular.

2.5.2. Mu}chii bra]ului

Mu}chii bra]ului sunt a}eza]i ^n dou@ regiuni: anterioar@ }i posterioar@, separate prin
septe intermusculare provenite din fascia brahial@.

2.5.2.1. Mu}chii regiunii anterioare

Mu}chii regiunii anterioare sunt a}eza]i ^n dou@ planuri: planul superficial, format din
bicepsul brahial }i planul profund format din coracobrahial }i brahial.

2.5.2.1.1. Mu}chiul biceps brahial

Este un mu}chi lung, fusiform, cu dou@ capete de origine pe scapul@: capul lung }i
capul scurt. La omul viu, medial de corpul muscular, exist@ }an]ul bicipital medial, iar lateral
}an]ul bicipital lateral.

Inser]ii. %}i are originea prin dou@ capete: capul scurt, pe procesul coracoidian al
scapulei }i capul lung pe tuberculul supraglenoidian. Tendonul capului lung este lateral
fa]@ de cel scurt; trece prin cavitatea articula]iei scapulohumerale, ^nvelit ^ntr-o teac@
sinovial@: este intracapsular dar extrasinovial; coboar@ prin }an]ul intertubercular al
humerusului. Cele dou@ capete se unesc, formeaz@ corpul muscular fusiform ce trece
anterior de articula]ia cotului }i se inser@ pe tuberozitatea radiusului.
Raporturi:
la um@r tendoanele de origine sunt acoperite de peretele anterior al axilei;
la bra] este a}ezat pe mu}chiul brahial; ^ntre cei doi mu}chi trece nervul musculocutanat.
Medial vine ^n raport cu m@nunchiul vasculonervos al bra]ului, fiind satelitul arterei
brahiale;
la cot intr@ ^n triunghiul cotului delimitat lateral de brahioradial }i medial de rotundul
pronator. Lateral de bicepsul brahial trece nervul radial.
Ac]iune:
asupra bra]ului, capul scurt este adductor, iar capul lung este abductor;
^n articula]ia cotului; c$nd punctul fix este pe bra], este flexor }i supinator al anterbra]ului;
cu punctul fix pe antebra], flexeaz@ bra]ul pe antebra].
Inerva]ia este dat@ de nervul musculocutanat.

2.5.2.1.2. Mu}chiul coracobrahial

Este situat medial fa]@ de capul scurt al bicepsului brahial.
Inser]ii. %}i are originea pe procesul coracoidian al scapulei; fibrele merg ^n jos }i se
inser@ ^n por]iunea mijlocie a fe]ei mediale a humerusului.
Raporturi. Este perforat de nervul musculocutanat. Medial de mu}chi se g@se}te
m@nunchiul vasculonervos axilar.
Ac]iunea. Este adductor }i proiector ^nainte al bra]ului.
Inerva]ia. Din nervul musculocutanat.

2.5.2.1.3. Mu}chiul brahial

Inser]ii. %}i are originea pe tuberozitatea deltoidian@, pe fe]ele laterale }i medial@ ale
humerusului; fibrele merg ^n jos, trec anterior de articula]ia cotului. Se inser@ distal pe
tuberozitatea ulnei.
Raporturi. Este acoperit de mu}chii biceps brahial; tot anterior are raport cu
m@nunchiul vasculonervos al bra]ului. Posterior vine ^n raport cu humerusul }i articula]ia
cotului.
Ac]iune. Este cel mai puternic flexor al antebra]ului pe bra].
Inerva]ia. Din nervul musculocutanat.

2.5.2.2. Mu}chiul regiunii posterioare

Mu}chiul triceps brahial
Este singurul mu}chi al regiunii posterioare. La origine are trei capete; O por]iune
lung@ }i dou@ scurte.
Inser]ii. Capul lung ^}i are originea pe tuberculul infraglenoidian al scapulei. Capul
lateral se inser@ pe fa]a posterioar@ a humerusului, deasupra }an]ului nervului radial, iar
capul medial, dedesubtul acestui }an]. Distal se inser@ pe olecran.
Raporturi. Acoper@ humerusul, nervul radial }i artera brahial@ profund@. De-a lungul
marginii mediale coboar@ nevul ulnar.
Ac]iune. Este extensor al antebra]ului pe bra]; capul lung este extensor }i adductor
al bra]ului.
Inerva]ia. Din nervul radial.

2.5.3. Mu}chii antebra]ului

Mu}chii antebra]ului sunt grupa]i ^n trei regiuni: anterioar@, lateral@ }i posterioar@.

2.5.3.1. Mu}chii regiunii anterioare

%n regiunea anterioar@ a antebra]ului se g@sesc opt mu}chi dispu}i ^n patru planuri:
primul plan cuprinde patru mu}chii, care, din lateral spre medial sunt: rotund
pronator, flexor radial al carpului, palmar lung }i flexor ulnar al carpului;
planul al doilea este format din flexorul superficial al degetelor;
planul al treilea este format din flexorul profund al degetelor, medial }i flexorul
lung al policelui, lateral;
planul al patrulea este format de mu}chiul p@trat pronator.

2.5.3.1.1. Mu}chiul rotund pronator

Inser]ii. %}i are originea prin dou@ fascicule; humeral, care se inser@ pe epicondilul
medial }i ulnar, care se inser@ pe procesul coranoidian al ulnei. Corpul muscular merge ^n
jos }i lateral, inser$ndu-se pe partea mijlocie a fe]ei laterale a radiusului.
Raporturi. Formeaz@ cu brahioradialul triunghiul cotului, ^n care intr@ bicepsul brahial.
%ntre biceps }i rotundul pronator se afl@ artera brahial@; ^ntre cele dou@ fascicule de origine
trece nervul median.
Ac]iune. Este flexor al antebra]ului pe bra] }i pronator la m$inii.
Inerva]ie. Din nervul median.

2.5.3.1.2. Mu}chiul flexor radial al carpului

Inser]ii. %}i are originea pe epicondilul medial al humerusului. Fasciculele musculare
merg ^n jos }i lateral, se continu@ cu un tendon (^n por]iunea mijlocie a antebra]ului).
Tendonul trece pe sub retinaculul flexorilor }i se inser@ pe baza metacarpianului II.
Raporturi. La antebra], superficial este acoperit de piele; profund, acoper@ mu}chii
flexor superficial al degetelor }i flexor lung al policelui. %n treimea distal@ a antebra]ului,
tendonul lui delimiteaz@ medial }an]ul pulsului (aici se palpeaz@ pulsul la artera radial@).
Ac]iune. Este flexor al m$inii pe antebra], flexor al antebra]ului pe bra], abductor la
m$inii, pronator al antebra]ului, c$nd m$na este ^n extensie.
Inerva]ie. Din nervul median.

2.5.3.1.3. Mu}chiul palmar lung

Lipse}te ^n 20% din cazuri.
Inser]ii. Proximal se inser@ pe epicondilul medial al humerusului. Corpul muscular,
foarte scurt, se continu@ cu un tendon lung, care trece superficial de retinaculul flexorilor }i
se continu@ la m$n@ cu aponevroza palmar@.
Ac]iune. Este slab flexor al m$inii }i antebra]ului.
Inerva]ie. Din nervul median.

2.5.3.1.4. Mu}chiul flexor ulnar al carpului

Inser]ii. %}i are originea prin dou@ capete: humeral, pe epicondilul medial }i ulnar, pe
marginea medial@ a olecranului. Distal se inser@ pe osul pisiform.
Raporturi. Nervul ulnar trece printre cele dou@ capete de origine. Este mu}chiul
satelit al arterei }i nervului ulnar, pe care le acoper@.
Ac]iune. Este flexor }i adductor al m$inii.
Inerva]ie. Din nervul ulnar.

2.5.3.1.5. Mu}chiul flexor superficial al degetelor

Inser]ii. Proximal se inser@ prin dou@ capete; humeroulnar, pe epicondilul medial }i
pe procesul coronoidian }i capul radial, pe marginea anterioar@ a radiusului. Corpul
muscular este format dintr-un strat superficial, destinat degetelor III }i IV }i un strat profund,
destinat degetelor II }i V. Corpul muscular se ^mparte ^n patru fascicule, care se continu@
fiecare cu c$te un tendon. Acestea trec pe sub retinaculul flexorilor }i ajung la palm@ }i la
degete. La nivelul falangei proximale fiecare tendon se ^mparte ^n dou@ ramuri, care apoi
se reunesc; prin orificiul creat trec din profund spre superficial, tendoanele flexorului profund
al degetelor. Distal se inser@ pe falanga medie.
Raporturi:

la antebra], acoper@ flexorul profund al degetelor; ^ntre cei doi mu}chi trece nervul
median;
la g$tul m$inii trece prin canalul carpian ^mpreun@ cu tendoanele flexorului profund al
degetelor, flexorului lung al policelui }i cu nervul median;
la palm@ acoper@ tendoanele flexorului profund al degetelor;
la degete, la nivelul falangei mijlocii se produce ^ncruci}area ^ntre tendoanele flexorului
superficial }i profund. Tendoanele sunt men]inute pe planul osos al degetelor prin lame
conjunctive transversale }i prin mezotendoane.
Ac]iune. Este flexor al falangei medii pe cea proximal@, flexor al degetelor pe m$n@,
al m$inii pe antebra] }i al antebra]ului pe bra].
Inerva]ia. Din nervul median.

2.5.3.1.6. Mu}chiul flexor profund al degetelor

Inser]ii. %}i are originea pe zona proximal@ a fe]ei anterioare a ulnei. Corpul muscular
se ^mparte ^n patru fascicule, care se continu@ cu c$te un tendon. Tendoanele trec ^napoia
retinaculului flexorilor, ajung la palm@, apoi la degetele II-V; perforeaz@ tendoanele flexorului
superficial }i se inser@ pe falanga distal@ a degetelor.
Raporturi. %ntre flexorii superficial }i profund trece nervul median. La m$n@, pe
tendoanele flexorului profund se inser@ mu}chii lombricali.
Ac]iune. Este flexor al falangei, al degetelor pe m$n@, al m$inii pe antebra] }i adductor
al m$inii.
Inerva]ie. Din nervul ulnar, por]iunea medial@ }i din nervul median, por]iunea lateral@.

2.5.3.1.7. Mu}chiul flexor lung al policelui

Inser]ii. %}i are originea pe fa]a anterioar@ a radiusului. Distal se inser@ pe falanga
distal@ a policelui.
Raporturi. La g$tul m$inii trece prin canalul carpian.
Ac]iune. Este flexor al falangelor, al policelui pe m$n@, al m$inii pe antebra] }i abductor
al m$inii.
Inerva]ia. Din nervul median.

2.5.3.1.8. Mu}chiul p@trat pronator

Inser]ii. Fibrele sunt transversale }i se inser@ pe fa]a anterioar@ a ulnei }i radiusului,
^n zona distal@ a acestora.
Raporturi. Acoper@ radiusul, ulna }i articula]ia radioulnar@ distal@.
Ac]iune. Este pronator al m$inii }i antebra]ului.
Inerva]ia. Din nervul median.

2.5.3.2. Mu}chii regiunii posterioare

%n regiunea posterioar@ a antebra]ului se g@sesc opt mu}chi dispu}i pe dou@ planuri.

Planul superficial, format din lateral spre medial de mu}chii: extensor al degetelor,
extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului }i anconeu.
Planul profund, format din lateral spe medial, de mu}chii: lung abductor al policelui,
scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui, extensor al indicelui.

2.5.3.2.1. Mu}chiul extensor al degetelor

Inser]ii. %}i are originea pe epicondilul lateral al humerusului, corpul muscular se
^mparte ^n patru fascicule care se continu@ cu c$te un tendon, care merg spre degetele IIV. Tendoanele se inser@ pe falangele medie }i distal@ }i particip@ la formarea aponevrozei
dorsale a degetelor.
Raporturi. Fa]a profund@ acoper@ mu}chii planului urm@tor. Este acoperit de piele,
de retinaculul extensorilor }i de aponevroza dorsal@ a m$inii.
Ac]iune. Este extensor al falangelor, al degetelor pe m$n@ }i a m$inii pe antebra];
este adductor la m$inii }i abductor al degetelor.
Inerva]ie. Din nervul radial.

2.5.3.2.2. Mu}chiul extensor al degetului mic

Inser]ii. %}i are originea pe epicondilul lateral. Corpul muscular se continu@ cu un
tendon care trece pe sub retinaculul extensorilor }i se ^ndreapt@ spre degetul mic, fuzion$nd
cu tendonul provenind de la extensorul degetelor.
Raporturi. Fa]a profund@ acoper@ mu}chii planului urm@tor. Este acoperit de piele,
de retinaculul extensorilor }i de aponevroza dorsal@ a m$inii.
Ac]iune. Este extensor al degetului mic }i al m$inii.
Inerva]ia. Din nervul radial.

2.5.3.2.3. Mu}chiul extensor al carpului

Inser]ii. %}i are originea pe epicondilul lateral al humerusului }i pe marginea
posterioar@ a ulnei. Distal se inser@ pe baza metacarpianului V.
Raporturi. Este acoperit de piele }i acoper@ la r$ndul lui mu}chii stratului profund.
Ac]iune. Este extensor }i adductor al m$inii.
Inerva]ie. Din nervul radial.

2.5.3.2.4. Mu}chiul anconeu

Este situat ^n regiunea cotului.
Inser]ii. Proximal se inser@ pe epicondilul lateral al humerusului; distal se inser@ pe
treimea proximal@ a fe]ei posterioare a ulnei.
Raporturi. Acoper@ articula]ia cotului }i mu}chiul spinator.
Ac]iune. Este extensor al antebra]ului.
Inerva]ia. Din nervul radial.

2.5.3.2.5. Mu}chiul abductor lung al policelui

Inser]ii. %}i are originea pe fa]a posterioar@ a ulnei }i a radiusului. Mu}chiul coboar@
oblic ^nafar@. Distal se inser@ pe baza primului metacarpian.
Raporturi. Acoper@ oasele antebra]ului }i tendoanele mu}chilor scurt }i lung extensori
radiali ai carpului.
Ac]iune. Este abductor al policelui }i al m$inii.
Inerva]ia. Din nervul radial.

2.5.3.2.6. Mu}chiul extensor scurt al policelui

Inser]ii. Proximal se inser@ pe fa]a posterioar@ a radiusului. Se termin@ pe falanga
proximal@ a policelui.
Raporturi. La g$tul m$inii, ^mpreun@ cu tendonul mu}chiului lung abductor al policelui,
delimiteaz@ lateral tabachera anatomic@.
Ac]iune. Este extensor }i abductor al policelui.
Inerva]ii. Din nervul radial.

2.5.3.2.7. Mu}chiul extensor lung al policelui

Inser]ii. Proximal se inser@ pe fa]a posterioar@ a ulnei. Distal se inser@ pe falanga
distal@ a policelui.
Raporturi. La g$tul m$inii delimiteaz@ medial tabachera anatomic@.
Ac]iune. Este extensor al falangei distale a policelui; extensor }i abductor al m$inii.
Inerva]ie. Din nervul radial.

2.5.3.2.8. Mu}chiul extensor al indexului

Inser]ii. %}i are originea pe fa]a posterioar@ a ulnei. La nivelul indexului tendonul
fuzioneaz@ cu tendonul extensorului degetelor.
Raporturi. Acoper@ ulna, articula]ia radiocarpian@, carpul }i metacarpul.
Ac]iune. Este extensor al indexului }i al m$inii.

Inerva]ie. Din nervul radial.

2.5.3.3. Mu}chii regiunii laterale

%n regiunea lateral@ a antebra]ului se g@sesc patru mu}chi, a}eza]i ^n:
Plan superficial: brahioradial, lung extensor radial al carpului }i scurt extensor
radial al carpului;
Plan profund: supinator.

2.5.3.3.1. Mu}chiul brahioradial

Inser]ii. %}i are originea pe marginea lateral@ a humerusului. Corpul muscular se
continu@ cu un tendon care se inser@ pe procesul stiloid al radiusului.
Raporturi. Este mu}chiul satelit al arterei radiale.
Ac]iune. Este flexor al antebra]ului pe bra], supinator c$nd antebra]ul este ^n prona]ie
}i pronator c$nd antebra]ul este ^n supina]ie.
Inerva]ie. Din nervul radial.

2.5.3.3.2. Mu}chiul lung extensor radical al carpului

Inser]ii. Proximal se inser@ pe marginea lateral@ a humerusului. Distal se termin@ pe
baza metacarpianului II.
Ac]iune. Este extensor }i abductor al m$inii, flexor al antebra]ului pe bra] }i supinator.
Inerva]ie. Din nervul radial.

2.5.3.3.3. Mu}chiul scurt extensor radical al carpului

Inser]ii. Proximal se inser@ pe epicondilul lateral al humerusului, iar distal pe baza
metacarpianului III.
Ac]iune. Este extensor }i abductor al m$inii.
Inerva]iue. Din nervul radial.

2.5.3.3.4. Mu}chiul supinator

Inser]ii. %}i are originea pe uln@ sub incizura radial@ }i pe epicondilul lateral al
humerusului. Fibrele ^nconjoar@ posterior treimea proximal@ a radiusului }i se inser@ pe
fa]a lateral@ a acestuia.
Raporturi. Este str@b@tut de ramura profund@ a nervului radial. Acoper@ articula]ia
cotului.
Ac]iune. Este supinator al antebra]ului.

Inerva]ie. Din nervul radial.

2.5.4. Mu}chii m$inii

M$na posed@ un aparat muscular complex, ^n raport cu mi}c@rile de mare precizie
pe care le execut@. Mu}chii m$inii sunt ^n num@r de 19 }i sunt a}eza]i pe fa]a palmar@ }i ^n
spa]iile interosoase. Se grupeaz@ ^n: mu}chii eminen]ei tenare, mu}chii eminen]ei
hipotenare }i mu}chii regiunii mijlocii.

2.5.4.1. Mu}chii eminen]ei tenare

Mu}chii eminen]ei tenare deservesc degetul mare. Sunt ^n num@r de patru, a}eza]i
pe trei planuri:
Planul ^nt$i: mu}chiul scurt abductor al policelui;
Planul al doilea: mu}chii opozant al policelui, lateral }i scurt flexor al policelui,
medial;
Planul al treilea: mu}chiul adductor al policelui.
Ac]iune. Este dat@ de denumirea lor.
Inerva]ie. Din nervul median: abductorul, opozantul }i flexorul; din nervul ulnar:
adductorul }i flexorul.

2.5.4.2. Mu}chii eminen]ei hipotenare

Mu}chii eminen]ei hipotenare deservesc degetul mic. Sunt ^n num@r de patru, a}eza]i
pe trei planuri:
Planul ^nt$i: mu}chiul palmar scurt;
Planul al doilea: mu}chii flexor scurt la degetului mic, lateral }i abductor al
degetului mic, medial;
Planul al treilea: mu}chiul opozant al degetului mic.
Ac]iune. Este indicat@ de denumirea lor.
Inerva]ia. Din nervul ulnar.

2.5.4.3. Mu}chii lombricali

Inser]ii. Mu}chii lombricali sunt ^n num@r de patru. %}i au originea pe tendoanele
flexorului profund al degetelor. Tendoanele terminale trec pe fa]a lateral@ a articula]iilor
metacarpofalangiene }i se inser@ pe tendonul mu}chiului extensor destinat degetului
respectiv.
Raporturi. Sunt acoperi]i de tendoanele flexorului superficial, de arcada arterial@

palmar@ superficial@, de ramurile nervilor ulnar }i median.

Ac]iune. Sunt flexori ai falangei proximale }i extensori ai celorlalte dou@.
Inerva]ie. Din nervul median, cei doi lombricali laterali }i din nevul ulnar, cei doi
lombricali mediali.

2.5.4.3.2. Mu}chii interoso}i

Sunt a}eza]i ^n spa]iile dintre metacarpiene. Dup@ situa]ia lor sunt: interoso}i palmari
}i dorsali.
Interoso}ii palmari sunt ^n num@r de trei, a}eza]i ^n ultimele trei spa]ii interosoase.
Inser]ia proximal@ a lor se face pe fa]a metacarpianului care prive}te spre axul m$inii }i
cea distal@ pe falanga proximal@ a degetului respectiv; particip@ la formarea aponevrozei
dorsale a degetelor.
Ac]iunea lor este de flexori ai falangei proximale }i extensori ai celorlalte dou@; sunt
adductori ai degetelor.
Interoso}ii dorsali, ^n num@r de patru, ocup@ tot spa]iul interosos. Inser]ia proximal@
se face pe ambele metacarpiene care delimiteaz@ spa]iul interosos. Tendonul distal de
inser@ pe falanga proximal@ }i pe tendonul extensorului degetelor.
Ac]iunea: flexori ai falangei proximale, extensori ai celei medii }i distale; sunt
abductori ai degetelor.
Inerva]ia Provine din nervul ulnar.

2.5.5. Anexele mu}chilor membrului superior

Acestea sunt reprezentate de o serie de fascii de ^nveli}, care, dup@ segmentul luat
^n considerare sunt: fascia um@rului, fascia brahial@, fascia antebrahial@, fasciile }i
aponevrozele m$inii. Tot anexe ale mu}chilor sunt }i bursele }i tecile sinoviale anexate
tendoanelor. %n continuare vom prezenta c$teva dintre aceste anexe.
Retinaculul flexorilor
Retinaculul flexorilor se prezint@ ca o panglic@ fibroas@ ^ntins@ transversal peste }an]ul
carpului. Extremitatea medial@ se inser@ pe eminen]a carpian@ medial@ (pisiform }i osul
cu c$rlig), iar extremitatea lateral@ pe eminen]a carpian@ lateral@ (tuberculul scafoidului }i
al trapezului). O desp@r]itoare lateral@ pornit@ de pe fa]a posterioar@ a retinaculului, ^mparte
canalul carpian ^n dou@ culise osteofibroase: lateral@, prin care trece mu}chiul flexor radial
al carpului }i medial@, care d@ trecere tendoanelor flexorilor }i nervului median.
Retinaculul extensorilor
Retinaculul extensorilor este o band@ transversal@ care ^nt@re}te fascia antebrahial@.
Se inser@ lateral pe radius, iar medial pe uln@, piramidal }i pisiform. Desp@r]itorile ce pleac@

de pe fa]a profund@ a retinaculului delimiteaz@ }ase culise osteofibroase, care din lateral
spre medial sunt: culisa lungului abductor }i scurtului extensor ai policelui, culisa
extensorilor radiali ai carpului, culisa lungului extensor al policelui, culisa extensorului
degetelor }i extensorului indexului, culisa extensorului degetului mic, culisa extensorului
ulnar al carpului.
Fascia palmar@
Fascia palmar@ prezint@ trei por]iuni: mijlocie, lateral@ }i medial@.
a. Por]iunea mijlocie se mai nume}te aponevroza palmar@; ocup@ spa]iul dintre
eminen]ele tenar@ }i hipotenar@. Are form@ triunghiular@: v$rful se continu@ cu tendonul
palmarului lung; baza este la r@d@cina degetelor.
%n cons]itu]ia aponevrozei palmare intr@ dou@ feluri de fibre: longitudinale }i
transversale.
Fibrele longitudinale diverg din tendonul palmarului lung sub forma a patru bandelete,
care ajung la r@d@cina degetului, se comport@ astfel: se ^mparte ^n dou@ f$}ii care ^nconjoar@
r@d@cina degetului }i se inser@ pe fa]a dorsal@ a falangei proximale. La nivelul degetelor
II-V se formeaz@ c$te o teac@ fibroas@ prin care trec tendoanele flexorului superficial }i
profund.
Fibrele transversale sunt a}ezate ^ntre benzile pretendinoase longitudinale. Distal,
fibrele transversale se grupeaz@ sub forma unor panglici sub]iri ^ntinse ^ntre capetele
metacarpienilor II-V. Acestea determin@ ^mpreun@ cu bandeletele pretendinoase }apte
arcade: patru digitale, pe sub care trec tendoanele flexorilor }i trei interdigitale, pe sub
care trec lombricalii, nervii }i vasele digitale palmare proprii.
b. Por]iunea lateral@ acoper@ mu}chi eminen]ei tenare.
c. Por]iunea medial@ acoper@ mu}chii eminen]ei hipotenare.
Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor
Tendoanele flexorilor au anexate trei teci sinoviale: digitale, digitocarpiene }i a
flexorului radial al carpului.
a. Tecile sinoviale digitale sunt anexate indexului, mediului }i inelarului. Se ^ntind
^ntre baza falangelor distale }i articula]iile metacarpofalangiene.
b. Tecile sinoviale digitocarpiene sunt ^n num@r de dou@:
lateral@, care ^nvele}te tendonul flexorului lung al policelui; ^ncepe la baza
falangei distale a policelui, urc@, trece pe sub retinaculul flexorilor }i se termin@
la 1 cm. deasupra acestuia;
medial@, comun@ mu}chilor flexori. %ncepe la nivelul bazei falangei distale a
degetului mic; urc@ p$n@ la palm@ ^nvelind tendoanele flexorilor degetului mic;
apoi se l@rge}te }i ^mbrac@ tendoanele flexorilor inelarului, mediului }i indexului
trece apoi prin canalul carpian, pe sub retinaculul flexorilor }i se termin@ la 1
cm. deasupra acestuia.

c. Teaca sinovial@ a mu}chiului flexor radial al carpului ^nvele}te tendonul flexorului

radial al carpului.
Tecile sinoviale ale tendoanelor extensorilor
Fiecare tendon al extensorilor prezint@ c$te o sinovial@. Tecile dep@}esc proximal }i
distal retinaculul extensorilor; cea a extensorului degetelor coboar@ p$n@ la mijlocul
metacarpului. Din lateral spre medial, cele }ase teci sinoviale sunt:
sinoviala lungului abductor }i scurtului extensor ai policelui;
sinoviala tendoanelor mu}chilor scurt }i lung extensori radiali ai carpului;
sinoviala lungului extensor al policelui;
sinoviala extensorului degetelor }i extensorului indexului;
sinoviala extensorului degetului mic;
sinoviala extensorului ulnar al carpului.

2.6. Mu}chii membrului inferior

2.6.1. Mu}chii bazinului
Mu}chii bazinului se mai numesc pelvitrohanterieni deoarece ^}i au originea pe
elementele osoase constitutive ale pelvisului }i se termin@ pe reperele osoase ale epifizei
superioare a femurului, ^n special pe cele dou@ trohantere. Sunt mu}chi puternici, de for]@,
a}eza]i ^n jurul articula]iei coxofemurale. Dup@ a}ezarea lor fa]@ de bazin }i de articula]ia
}oldului, se ^mpart ^n: mu}chi anteriori }i mu}chi posteriori.

2.6.1.1.1. Mu}chiul iliopsoas

Este format din dou@ por]uni: mu}chiul psoas mare }i mu}chiul iliac.
Inser]ii. Mu}chiul psoas mare este lung }i fusiform. %}i are originea pe fa]a lateral@ a
corpurilor vertebrale T -L }i pe procesele costiforme ale vertebrelor L -L . Mu}chiul iliac
12
4
1
4
^}i are originea ^n fosa iliac@. Cele dou@ por]iuni trec de la pelvis la coaps@ prin lacuna
muscular@ }i se inser@ printr-un tendon comun la trohanterul mic.
Raporturi. %n abdomen }i ^n pelvis are raporturi cu o serie de organe retroperitoneale
(rinichi, vase renale, ureter, colon ascendent sau descendent etc.). Are raporturi importante
cu plexul lombar }i ramurile acestuia. Prin lacuna muscular@ trece ^mpreun@ cu nervul
femural. La coaps@ ia parte la formarea ariei triunghiului femural Scarpa.
Ac]iune. Mu}chiul psoas mare este pluriarticular, ac]ion$nd asupra coloanei lombare
}i articula]iei coxofemurale; mu}chiul iliac ac]ioneaz@ numai asupra }oldului.
ac]iunea principal@ a iliopsoasului este flexiunea coapsei pe pelvis; poate ridica
coapsa p$n@ la nivelul abdomenului;

cu punctul fix pe femur flecteaz@ pelvisul pe coaps@;

prin contrac]ie static@ fixeaz@ oasele articula]iei }oldului, ^mpiedic$nd
extensiunea;
cu punctul fix pe coloan@ }i pelvis intervine ^n locomo]ie duc$nd coapsa
membrului oscilant dinapoi ^nainte. Lungimea psoasului este hot@r$toare pentru
lungimea pa}ilor }i a s@riturii. C$nd iliopsoasul este paralizat, mersul devine
aproape imposibil;
^n decubit dorsal fixeaz@ trunchiul pe coaps@;
^n contrac]ie unilateral@ ^nclin@ trunchiul de partea lui.
Inerva]ie. Din plexul lombar.

2.6.1.1.2. Mu}chiul psoas mic

Este a}ezat ^naintea psoasului mare. Lipse}te ^n peste 50% din cazuri.
Inser]ii. %}i are originea pe corpul vertebrelor T , L . Distal se inser@ pe fascia iliac@
12
1
sau pe eminen]a iliopubian@.
Ac]iune. Men]ine deschis@ lacuna muscular@ }i protejeaz@ nervul femural ^n timpul
contrac]iei psoasului mare.
Inerva]ie. Din plexul lombar.

2.6.1.2. Mu}chii posteriori ai bazinului

2.6.1.2.1. Mu}chiul gluteu mare
Este cel mai superficial }i voluminos mu}chi al regiunii. Face parte din la]ul triplei
extensiuni.
Inser]ii. %}i are originea pe fa]a gluteal@ a aripii iliace, pe ligamentul sacrotuberal, pe
p@r]ile laterale ale sacrului }i coccigelui }i pe fascia toracolombar@. Fasciculele merg ^n
jos }i lateral }i se inser@ pe tractul iliotibial, pe tuberozitatea gluteal@ }i pe fascia lata.
Raporturi. Acoper@ mu}chii pelvisului, cu excep]ia po]iunii anterioare a gluteului
mijlociu; acoper@ marea scobitur@ ischiadic@ cu elementele ce trec prin ea }i por]iunile
superioare ale mu}chilor ischiocrurali. Este acoperit de piele.
Ac]iune
este cel mai puternic extensor al coapsei; secundar este }i rotator, abductor sau
adductor;
^n sta]iune vertical@ comod@ }i ^n mersul obi}nuit este inactiv. %n sta]iune intervine atunci
c$nd corpul este u}or ^nclinat ^nainte, ^mpiedic$nd c@derea ^nainte a trunchiului;
ridic@ trunchiul de la orizontal@ ^n pozi]ie de rectitudine pe membrul inferior;
are ac]iune important@ ^n lan]ul triplei extensiuni, c$nd membrul inferior este flexat ^n
toate cele trei articula]ii principale.

Inerva]ie. Din plexul sacrat.

2.6.1.2.2. Mu}chiul gluteu mijlociu

Inser]ii. %}i are originea pe fa]a gluteal@ a aripii iliace; se termin@ pe trohanterul mare.
Raporturi. Acoper@ gluteul mic. Marginea lui posterioar@ delimiteaz@ cu mu}chiul
piriform orificiul suprapiriform.
Ac]iunea }i inerva]ia. Sunt comune cui cele ale gluteului mic.

2.6.1.2.3. Mu}chiul gluteu mic

Inser]ii. %]i are originea pe fa]a gluteal@ a coxalului; se termin@ pe trohanterul mare.
Raporturi. Este acoperit de gluteul mijlociu. Acoper@ capsula articula]iei
coxofemurale.
Ac]iune. Fasciculele posterioare ale celor doi glutei au ac]iune de extensiune }i
rota]ie ^nafar@ a coapsei. Fasciculele anterioare au ac]iune de flexiune }i de rota]ie ^n@untru
a coapsei. Fasciculele mijlocii produc abduc]ia coapsei. Ac]iunea principal@ este de
abduc]ie.
Cu punctul fix pe femur asigur@ balansarea pelvisului ^n plan frontal.
%n mers, ^n faza de sprijin unilateral, contrac]ia lor ^mpiedic@ c@derea pelvisului de
partea membrului oscilant; prin aceasta, greutatea trunchiului este adus@ deasupra
sprijinului, asigur$ndu-se echilibrul iar membrul oscilant c$}tig@ spa]iul necesar pendul@rii.
%n paralizia lor, mersul devine greoi }i pelvisul cade la fiecare pas de partea opus@.
Inerva]ie. Din nervul sacrat.

2.6.1.2.4. mu}chiul tensor al fasciei lata

Inser]ii. Are originea pe spina iliac@ anterosuperioar@; fibrele merg ^n jos }i ^napoi,
trec peste trohanterul mare }i se fixeaz@ pe tractul iliotibial.
Ac]iune. Prin intermediul tractului iliotibial ac]ioneaz@ asupra genunchiului extins }i
continu@ flexiunea, dac@ ^n prealabil a fost flectat. Este flexor }i abductor al coapsei.
Inerva]ie. Din plexul sacrat.

2.6.1.2.5. Mu}chiul piriform

Inser]ii. %}i are originea pe fa]a pelvian@ a sacrului; iese din pelvis prin marea scobitur@
ischiadic@ }i se inser@ pe trohanterul mare.
Raporturi. %n pelvis, are raporturi anterioare cu rectul }i cu plexul sacrat. Trec$nd
prin marea scobitur@ ischiadic@ las@ deasupra }i dedesubtul lui dou@ orificii:
orificiul suprapiriform prin care trece m@nunchiul vasculonervos gluteal superior;
orificiul infrapiriform prin care trec: nervul ischiadic, m@nunchiul vasculonervos

gluteal inferior }i ru}inos intern.

Ac]iune. Este rotator ^nafar@, abductor }i extensor al coapsei.
Inerva]ie. Din plexul sacrat.

2.6.1.2.6. Mu}chiul obturator intern

Inser]ii. Originea obturatorului intern este pe fa]a medial@ a membranei obturatoare
}i pe periferia osoas@ a g@urii obturate. Corpul muscular trece prin mica scobitur@ ischiadic@
}i ajunge la fes@, se termin@ pe trohanterul mare.
Raporturi. Particip@ la formarea peretelui lateral al pelvisului mic. Pe fascia
obturatorului, de-a lungul arcului tendinos al ridic@torului anal se inser@ mu}chiul ridic@tor
anal.
Ac]iune. Este rotator ^nafar@ al coapsei.
Inerva]ie. Din plexul sacrat.

2.6.1.2.7. Mu}chiul gemen superior }i mu}chiul gemen inferior

Sunt doi mu}chi sub]iri ata}a]i de tendonul mu}chiului obturator intern, ^mpreun@ cu
care formeaz@ o unitate.
Inser]ii. Gemenul superior se inser@ pe spina ischiadic@, iar cel inferior pe
tuberozitatea ischiadic@. Se termin@ pe tendonul obturatorului intern.
Ac]iune. Sunt rotatori ^nafar@ ai coapsei.
Inerva]ie. Din plexul sacrat.

2.6.1.2.8. Mu}chiul p@trat femural

Este orientat transversal ^napoia articula]iei coxofemurale.
Inser]ii. %}i are originea pe tuberozitatea ischiodic@; se termin@ pe creasta
intertrohanterian@.
Raporturi. Acoper@ articula]ia coxofemural@; pe fa]a lui posterioar@ coboar@ nervul
ischiadic.
Ac]iune. Este un important rotator ^nafar@ al coapsei.
Inerva]ie. Din plexul sacrat.

2.6.1.2.9. Mu}chiul obturator extern

Inser]ii. %}i are originea pe fa]a lateral@ a membranei obturatoare }i pe cadrul g@urii
obturate. Trece pe sub colul femural, apoi pe fa]a posterioar@ a articula]iei coxofemurale;
se termin@ pe fosa trohanteric@.
Raporturi. Anterior este acoperit de iliopsoas, pectineu }i adductori; posterior, de
p@tratul femural.

Ac]iune. Este rotator ^nafar@ al coapsei. Sprijin@ ^n jos colul femural, contribuind la
men]inerea capului femural ^n articula]ie.
Inerva]ie. Din nervul obturator.

2.6.2. Mu}chii coapsei

Dup@ a}ezare }i ac]iune, mu}chii coapsei se ^mpart ^n trei grupe:
grupul anterior, format din mu}chii croitor }i cvadriceps femural;
grupul posterior, care cuprinde trei mu}chi: biceps femural, semitendinos }i
semimembranos;
grupul medial, format din mu}chii: adductor mare, adductor lung, adductor scurt,
pectineu }i gracilis.

2.6.2.1. Mu}chii regiunii anterioare

Sunt ^n num@r de doi: croitorul }i cvadricepsul femural.

2.6.2.1.1. Mu}chiul croitor

Mu}chiul croitor este cel mai lung mu}chi al corpului (circa 50 cm.).
Inser]ii. %}i are originea pe spina iliac@ anterosuperioar@. Fasciculele merg ^n jos }i
medial, ocolesc vastul medial }i condilul medial al femurului. Inser]ia distal@ este pe fa]a
medial@ a tibiei, unde formeaz@ planul superficial al piciorului g$}tei.
Raporturi. Cele mai importante raporturi sunt:
este mu}chiul satelit al arterei femurale;
^n sus, marginea medial@ delimiteaz@ lateral triunghiul femural Scarpa;
este perforat de ramuri cutanate ale nervului femural.
Ac]iune. Fiind un mu}chi biarticular, ac]ioneaz@ asupra coapsei }i a genunchiului.
%n articula]ia }oldului este flexor al coapsei pe bazin (ac]iune principal@) }i slab abductor }i
rotator ^nafar@ al coapsei. %n articula]ia genunchiului ac]ioneaz@ ca flexor al gambei pe
coaps@.
Inerva]ie. Din nervul femural.

2.6.2.1.2. Mu}chiul cvadriceps femural

Mu}chiul cvadriceps femural este format din patru componente: dreptul femural }i
trei va}ti: medial, lateral }i intermediar. Este cel mai puternic }i voluminos mu}chi al corpului
(circa 2 kg.).
Inser]ii. Mu}chiul are la origine trei capete, care se inser@ astfel: dreptul femural pe
spina iliac@ anterosuperioar@ a coxalului; vastul lateral pe buza lateral@ a liniei aspre a

femurului; vastul medial pe toat@ linia aspr@; vastul intermediar pe fe]ele lateral@ }i anterioar@
ale femurului. Cei trei va}ti formeaz@ un jgheab ^n care se a}eaz@ dreptul femural.
Tendoanele terminale ale celor patru por]iuni se unesc }i formeaz@ un tendon unic.
Acesta ^nglobeaz@ patela, o parte din fibre fix$ndu-se pe marginea ei. Fasciculele
tendinoase formeaz@ apoi ligamentul patelar care se inser@ pe tuberozitatea tibiei.
Raporturi. Vastul medial formeaz@ ^mpreun@ cu adductorii un }an] pe unde trec vasele
femurale.
Ac]iune. %n ^ntregime, cvadricepsul ac]ioneaz@ asupra articula]iei genunchiului;
dreptul femural are ac]iune }i asupra articula]iei coxofemurale.
1. %n articula]ia genunchiului ac]ioneaz@ ca extensor al gambei pe coaps@. Are rol ^n
sta]iune }i locomo]ie.
C$nd punctul fix se afl@ pe gamb@, ac]ioneaz@ asupra membrului de sprijin. Prin
contrac]ie static@ stabilizeaz@ genunchiul ^n extensiune }i transform@ membrul inferior ^ntro coloan@ rigid@ necesar@ sprijinului ^n timpul mersului }i ^n sta]iunea vertical@. %n sta]iune
dreapt@ comod@, cvadricepsul nu este contractat.
Prin contrac]ie dinamic@ ac]ioneaz@, de obicei, ^mpreun@ cu ceilal]i mu}chi ai lan]ului
triplei extensiuni: intervine ^n toate mi}c@rile ^n care genunchiul a fost ^n prealabil flectat
(ridicare din pozi]ie }ez$nd }i din ghemuit, urcatul unei sc@ri, mers prin teren ascendent).
La nivelul membrului oscilant, ac]ioneaz@ prin contrac]ie dinamic@ cu punct fix pe
coaps@: ^n faza pasului anterior, produce extensiunea brusc@ a genunchiului.
2. %n articula]ia coxofemural@ ac]ioneaz@ numai dreptul femural, care este cel mai
puternic flexor al coapsei.
Cu punctul fix pe pelvis intervine ^n mers prin mi}carea de flexiune a coapsei pe
bazin, la nivelul membrului oscilant, duc$nd coapsa dinapoi ^nainte (din faza pasului
posterior ^n cea a pasului anterior).
C$nd ia punct fix pe gamb@, ac]ioneaz@ asupra bazinului, particip$nd la balansarea
acestuia ^n plan sagital.
Inerva]ie. Din nervul femural.

2.6.2.2. Mu}chii regiunii mediale

Mu}chii regiunii mediale sunt ^n num@r de cinci. Superior se a}eaz@ pe trei planuri:
planul superficial: pectineu, adductor lung }i gracilis;
planul mijlociu: adductor scurt;
planul profund: adductor mare.

2.6.2.2.1. Mu}chiul pectineu

Inser]ii. Proximal se inser@ pe creasta pectineal@. Fibrele merg ^n jos }i lateral }i se
termin@ pe linia pectineal@ a femurului.

Raporturi. Fa]a lui anterioar@ formeaz@, medial, aria triunghiului femural, av$nd
raporturi cu vasele femurale }i nodurile limfatice profunde.
Ac]iune. Ac]iunea principal@ a mu}chiului pectineu este aceea de flexor al coapsei;
secundar este adductor }i rotator ^nafar@ a coapsei.
Inerva]ie. Din nervii femural }i din obturator.

2.6.2.2.2. Mu}chiul adductor lung

Inser]ii. Are originea pe unghiul pubelui. Fibrele merg ^n jos }i lateral; se termin@ pe
linia aspr@ a femurului, ^n treimea mijlocie.
Raporturi. Marginea lateral@ a adductorului lung delimiteaz@ medial triunghiul femural.
Vine ^n raport cu vasele femurale, form$nd peretele posterior al canalului adductorilor.
Ac]iune. Este adductor, flexor }i rotator ^nafar@ al coapsei.
Inerva]ie. Din nervul obturator.

2.6.2.2.3. Mu}chiul adductor scurt

Inser]ii. Originea mu}chiului se face pe unghiul pubelui }i pe ramura inferioar@ a
pubelui. Fibrele lui merg ^n jos }i lateral, inser$ndu-se pe treimea superioar@ a liniei aspre
a femurului.
Raporturi. Este acoperit de pectineu }i de adductorul lung. Este cuprins ^ntre cele
dou@ ramuri terminale ale nervului obturator.
Ac]iune. Este adductor, rotator ^nafar@ }i flexor al coapsei.
Inerva]ie. Din nervul obturator.

2.6.2.2.4. Mu}chiul adductor mare

Inser]ii. %}i are originea pe tuberozitatea ischiadic@ }i pe ramura ischiopubian@. Se
termin@ pe toat@ lungimea liniei aspre }i pe tuberculul adductorului.
Raporturi. Fa]a anterioar@ este acoperit@ de ceilal]i adductori; posterior vine ^n raport
cu mu}chii ischiocrurali, ^ntre adductorul mare }i bicepsul femural cobor$nd nervul
ischiadic. Por]iunea inferioar@ a adductorului mare este unit@ de vastul medial prin
membrana vastoadductorie, toate cele trei elemente delimit$nd canalul adductorilor, prin
care trec vasele femurale.
Ac]iune. Este cel mai puternic adductor al coapsei; are }i ac]iune de extensiune a
coapsei.
Inerva]ie. Din nervul obturator }i din nervul ischiadic.

2.6.2.2.5. Mu}chiul gracilis

Inser]ii. Proximal mu}chiul se inser@ pe ramura inferioar@ a pubelui. Fibrele coboar@

pe partea medial@ a coapsei }i se inser@ distal pe fa]a medial@ a tibiei, particip$nd la

formarea piciorului g$}tei.
Raporturi. Superficial este acoperit de piele; profund are raport cu adductorii }i cu
articula]ia genunchiului.
Ac]iune. C$nd genunchiul este ^n extensiune, este adductor al coapsei; c$nd
membrul inferior este flexat, completeaz@ flexiunea gambei.
Inerva]ie. Din nervul obturator.
Triunghiul femural Scarpa este o zon@ triunghiular@ a}ezat@ ^n partea
anterosuperioar@ a coapsei. Prezint@ trei margini:
superioar@, format@ de ligamentul inghinal;
medial@, reprezentat@ de marginea lateral@ a adductorului lung;
lateral@, format@ de marginea medial@ a croitorului.
Aria triunghiului este format@ posterolateral de iliopsoas }i posteromedial de pectineu.
Con]inutul triunghiului femural este reprezentat de vasele femurale }i de nodurile
limfatice inghinale profunde.

2.6.2.3. Mu}chii regiunii posterioare

%n regiunea posterioar@ a coapsei se g@sesc cei trei mu}chi ischiocrurali: bicepsul
femural, lateral }i semimembranosul }i semitendinosul, medial.

2.6.2.3.1. Mu}chiul biceps femural

Inser]ii. %}i are originea prin dou@ por]iuni: capul lung se inser@ pe tuberozitatea
ischiadic@, iar capul scurt pe jum@tatea inferioar@ a liniei aspre. Cele dou@ por]iuni merg ^n
jos }i lateral, termin$ndu-se pe capul fibulei.
Raporturi. Superior este acoperit de gluteul mare. El acoper@ adductorul mare, ^ntre
acesta }i bicepsul femural cobor$nd nervul ischiadic. Medial vine ^n raport cu
semimembranosul }i semitendinosul; inferior, delimiteaz@ cu ace}tia triunghiul superior al
fosei poplitee.
Ac]iune. Prin capul lung este extensor al coapsei. Asupra genunchiului ac]ioneaz@
ca flexor al gambei pe coaps@.
Inerva]ie. Din nervul ischiadic }i din nervul peronier comun.

2.6.2.3.2. Mu}chiul semitendinos

Inser]ii. Proximal se inser@ pe tuberozitatea ischiadic@. La jum@tatea inferioar@ a
coapsei se continu@ cu un tendinos lung, care se inser@ pe fa]a medial@ a tibiei, intr$nd ^n

constitu]ia piciorului g$}tei.

Raporturi. Superior este acoperit de gluteul mare, iar mai jos de piele. Acoper@
adductorul mare }i semimembranosul. Lateral vine ^n raport cu bicepsul femural.
Ac]iune. Este extensor }i adductor al coapsei; flexor }i rotator ^n@untru al gambei.
Inerva]ie. Din nervul ischiadic (componenta tibial@).

2.6.2.3.3. Mu}chiul semimembranos

Inser]ii. %}i are originea pe tuberozitatea ischiadic@. Tendonul terminal se ^mparte ^n
trei ramuri: tendonul direct, care merge ^n jos }i se inser@ pa fa]a posterioar@ a condilului
medial al tibiei; tendonul recurent, ce merge ^n sus }i lateral, form$nd ligamentul popliteu
oblic al articula]iei genunchiului; tendonul orizontal, care merge dinapoi ^nainte }i se termin@
pe fa]a anterioar@ a condilului medial al tibiei.
Raporturi. Sunt identice cu cele ale semitendinosului.
Ac]iune. Este extensor }i adductor al coapsei; flexor }i rotator ^n@untru al gambei.
Inerva]ie. Din nervul ischiadic (componenta tibial@).

2.6.3. Mu}chii gambei

Mu}chii gambei se ^mpart ^n trei grupe:
grupul anterior, format din tibialul anterior, extensorul lung al halucelui;
extensorul lung al degetelor }i peronierul al treilea;
grupul posterior, compus din dou@ planuri: planul superficial, cu tricepsul sural
}i planul profund cu tibialul posterior, flexor lung al halucelui; flexor lung al
degetelor }i popliteu;
grupul lateral, format din lungul }i scurtul peronier.

2.6.3.1. Mu}chii regiunii anterioare

2.6.3.1.1. Mu}chiul tibial anterior
Este cel mai medial }i voluminos mu}chi din loja anterioar@.
Inser]ii. Proximal se inser@ pe condilul lateral al tibiei }i pe fa]a lateral@ a tibiei.
Tendonul lui trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor }i se inser@ pe primul cuneiform
}i pe baza primului metatarsian.
Raporturi. La gamb@ este mu}chiul satelit al arterei tibiale anterioare, fa]@ de care
este situat medial. Lateral vine ^n raport cu extensorul lung al degetelor, iar mai jos cu
extensorul lung al halucelui.
Ac]iune. Este cel mai puternic flexor dorsal al piciorului, intervenind ^n mers: la nivelul
membrului de sprijin trage gamba ^nainte; pe membrul oscilant ac]ioneaz@ de pe gamb@ }i

ridic@ piciorul, asigur$nd scurtarea membrului inferior necesar@ pendul@rii.

%n func]ie de pozi]ia fa]@ de axul articula]iei talotarsiene este supinator }i adductor
sau pronator }i abductor al piciorului.
Cu peronierul lung formeaz@ o ching@ care sus]ine bolta plantar@.
Inerva]ie. Din nervul peronier profund.

2.6.3.1.2. Mu}chiul extensor lung al halucelui

Este a}ezat ^ntre tibialul anterior, medial }i extensorul lung al degetelor, lateral.
Inser]ii. Originea sa este pa fa]a medial@ a fibulei }i pe membrane interosoas@.
Tendonul mu}chiului trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor }i se inser@ pe a doua
falang@ a halucelui.
Raporturi. La gamb@, ^ntre el }i tibialul anterior, trece m@nunchiul vasculonervos
tibial anterior. La picior tendonul merge medial de cel al extensorului scurt al halucelui,
^ntre cele dou@ tendoane fiind situa]i nervul peronier profund }i artera dorsal@ a piciorului.
Ac]iune. Este extensor al falangelor halucelui, flexor dorsal al piciorului, pronator
abductor sau supinator adductor al piciorului.
Inerva]ie. Din nervul peronier profund.

2.6.3.1.3. Mu}chiul extensor lung al degetelor

Este cel mai lateral mu}chi al regiunii anterioare.
Inser]ii. Inser]ia proximal@ se face pe fibul@ }i pe condilul lateral al tibiei. Tendonul
se ^mparte ^n patru ramuri, care trec pe sub retinaculul inferior al extensorilor }i merg spre
degetele II-V. Se termin@ pe falangele mijlocie }i distal@ a fiec@rui deget.
Raporturi. Medial, la gamb@, are raporturi cu tibialul anterior (^ntre cei doi mu}chi
trece m@nunchiul vasculonervos tibial anterior) }i cu extensorul lung al halucelui.
Ac]iune. Este flexor dorsal al piciorului; slab extensor al degetelor; pronator }i abductor
al piciorului.
Inerva]ie. Din nervul peronier profund.

2.6.3.2. Mu}chii regiunii laterale

2.6.3.2.1. Mu}chiul peronier lung
Inser]ii. %}i are originea pe capul fibulei. La mijlocul gambei, corpul muscular se
continu@ cu un tendon lung, care are urm@torul traiect: ocole}te dinapoi ^nainte maleola
lateral@, trece pe fa]a lateral@ a calcaneului, ocole}te marginea lateral@ a piciorului }i ajunge
la plant@; str@bate oblic planta p$n@ la marginea ei medial@ }i se inser@ pe baza primului
metatarsian }i pe primul cuneiform.

Raporturi. La gamb@ acoper@ mu}chiul peronier scurt. Este perforat de nervul peronier
comun.
Ac]iune. Este cel mai puternic pronator al piciorului, cobor$nd marginea medial@.
Are ac]iune de flexiune plantar@, av$nd rol ^n mers }i ^n sta]iune ca }i mu}chii posteriori ai
gambei. Accentueaz@ }i sus]ine bolta transversal@ a piciorului.
Inerva]ie. Din nervul peronier superficial.

2.6.3.2.2. Mu}chiul peronier scurt

Inser]ii. Proximal se inser@ pe jum@tatea inferioar@ a fe]ei laterale a fibulei. Tendonul
mu}chiului ocole}te maleola lateral@ dinapoi ^nainte, trece pe fa]a lateral@ a calcaneului }i
se termin@ pe tuberozitatea metatarsianului V.
Raporturi. Este acoperit de peronierul lung; ^ntre cei doi mu}chi peronieri trece nervul
peronier superficial.
Ac]iune. Este flexor plantar, pronator }i abductor al piciorului prin ridicarea marginii
laterale (turte}te bolta plantar@, favoriz$nd apari]ia piciorului plat).
Inerva]ie. Din nervul peronier superficial.

2.6.3.3. Mu}chii regiunii posterioare

Cei opt mu}chi ai regiunii posterioare sunt a}eza]i pe dou@ planuri:
planul superficial, format din tricepsul sural }i plantar;
planul profund, constituit din popliteu, tibial posterior, flexor lung al halucelui }i
flexor lung al degetelor.

2.6.3.3.1. Mu}chiul triceps sural

Este format din mu}chiul gastrocnemian, cu dou@ capete de origine }i mu}chiul solear.
Inser]ii. Capul medial al gastrocnemianului are originea pe fa]a cutanat@ a condilului
medial al femurului, iar capul lateral pe fa]a cutanat@ a condilului lateral. Solearul are
originea pe linia solearului de pe fa]a posterioar@ a tibiei }i pe capul fibulei, form$nd arcada
tendinoas@ a solearului.
Tendonul comun al gastrocnemianului }i solearului, tendonul calcanean al lui Ahile,
se inser@ pe tuberozitatea calcaneului.
Raporturi. %n por]iunea superioar@, cele dou@ capete ale gastrocnemianului
delimiteaz@ triunghiul inferior al fosei poplitee. Pe sub arcada solearului trece m@nunchiul
vasculonervos tibial posterior. Solearul acoper@ planul profund al regiunii posterioare.
Ac]iune. Gastrocnemianul este biarticular, cu fibre lungi, fiind un mu}chi cu ac]iune
de scurt@ durat@ }i randament maxim. Solearul este uniarticular }i av$nd fibrele scurte
este un mu}chi la for]ei.

Ac]iunea asupra piciorului. Este cel mai puternic flexor plantar al piciorului, realiz$nd
singur 4/ din for]a total@ a flexiunii plantare; este supinator }i adductor al piciorului. Are un
5
rol important ^n mers. La nivelul membrului de sprijin, tricepsul ac]ioneaz@, cu punctul fix
pe picior, asupra gambei, ^mpiedic$nd ^nclina]ia ei ^nainte sub ac]iunea greut@]ii corporale
(este un important stabilizator al articula]iei talocrurale). Cu punctul fix pe gamb@, aplic@
cu for]@ planta pe sol, dezlipe}te apoi planta p$n@ pe capetele metatarsienilor, realiz$nd
^n continuare desprinderea complet@ a piciorului de pe sol. Tricepsul este unul dintre cei
mai importan]i mu}chi ai mersului.
Asupra articula]iei genunchiului ac]ioneaz@ numai gastrocnemianul: este flexor al
gambei pe coaps@ }i rotator ^n@untru sau ^nafar@.
Inerva]ie. Din nervul tibial.

2.6.3.3.2. Mu}chiul popliteu

Este un mu}chi scurt a}ezat ^n profunzimea fosei poplitee.
Inser]ii. %}i are originea pe condilul lateral al femurului. Fibrele merg ^n jos }i medial,
inser$ndu-se distal pe fa]a posterioar@ a tibiei, deasupra liniei solearului.
Raporturi. Acoper@ fa]a posterioar@ a articula]iei genunchiului. Superficial vine ^n
raport cu m@nunchiul vasculonervos popliteu.
Ac]iune. Este slab flexor al gambei. Rote}te ^n@untru gamba flectat@.
Inerva]ie. Din nervul tibial.

2.6.3.3.3. Mu}chiul flexor lung al degetelor

Este mu}chiul cel mai medial al planului profund.
Inser]ii. Proximal se inser@ pe fa]a posterioar@ a tibiei, sub linia solearului.
%ncruci}eaz@ tendonul tibialului posterior, trece prin }an]ul maleolar medial; la plant@
^ncruci}eaz@ tendonul flexorului lung al halucelui. Se ^mparte ^n patru tendoane pentru
degetele II-V, unde se inser@ pe falanga a treia.
Raporturi. La gamb@ este acoperit de solear. La g$tul piciorului trece pe sub
retinaculul flexorilor. La plant@, pe partea lateral@ a tendonului se inser@ mu}chiul p@trat
plantar, iar pe cele patru fascicule ale tendonului se inser@ mu}chii lombricali.
Ac]iune. Este flexor plantar al piciorului, supinator }i adductor. Intervine ^n mers ^n
desprinderea piciorului de pe sol }i ^n propulsie. Are rol ^n sus]inerea bol]ii plantare. Este
slab flexor al degetelor.
Inerva]ie. Din nervul tibial.

2.6.3.3.4. Mu}chiul tibial posterior

Este situat ^ntre cei doi flexori.

Inser]ii. Proximal se inser@ pe membrana interosoas@, pe tibie }i pe fibul@. Tendonul

lui ^nconjoar@ maleola medial@, trece pe sub retinaculul flexorilor }i se termin@ pe osul
navicular.
Raporturi. La gamb@ este a}ezat ^ntre cei doi flexori }i este acoperit de solear.
Ac]iune. Este slab flexor plantar }i puternic supinator }i adductor al piciorului. La
plant@, tendonul lui sus]ine capul talusului }i implicit bolta plantar@.
Inerva]ie. Din nervul tibial.

2.6.3.3.5. Mu}chiul flexor lung al halucelui

Este cel mai lateral dintre mu}chii profunzi.
Inser]ii. Proximal se inser@ pe fa]a posterioar@ a fibulei }i pe membrana interosoas@.
Tendonul lui trece pe fa]a posterioar@ a talusului, pe fa]a inferioar@ a lui sustentaculum
tali. La plant@ se ^ncruci}eaz@ cu tendonul flexorului lung al degetelor }i se termin@ pe
falanga a doua a halucelui.
Raporturi. Este acoperit de solear.
Ac]iune. Este flexor al halucelui, flexor plantar }i supinator-adductor al piciorului. %n
mers, dezlipe}te piciorul membrului de sprijin, prin ridicarea pe v$rfuri, ^mpotriva greut@]ii
corpului. Sus]ine bolta plantar@.
Inerva]ie. Din nervul tibial.

2.6.4. Mu}chii piciorului

Mu}chii piciorului sunt situa]i majoritatea la plant@, doi dintre ei fiind a}eza]i pe dosul
piciorului.

2.6.4.1. Mu}chii regiunii dorsale

2.6.4.1.1. Mu}chiul extensor scurt al degetelor
Inser]ii. %}i are originea pe fa]a superioar@ a calcaneului; se ^ntinde pe dosul piciorului
}i se ^mparte ^n trei fascicule pentru degetele II-IV. Tendoanele terminale se inser@ pe
partea lateral@ a tendonului extensorului lung.

2.6.4.1.2. Mu}chiul extensor scurt al halucelui

Inser]ii. Originea este pe fa]a superioar@ a calcaneului, iar termina]ia pe tendonul
extensorului lung al halucelui.
Raporturi. Artera dorsal@ a piciorului este situat@ ^ntre tendoanele extensorului lung
}i scurt al halucelui, apoi este ^ncruci}at@ de extensorul scurt al halucelui.

Ac]iune. Cei doi mu}chi sunt extensori ai degetelor I-IV pe metatars.

Inerva]ie. Din nervul peronier profund.

2.6.4.2. Mu}chii plantei

Mu}chii plantei sunt a}eza]i ^n trei grupe: medial, lateral }i mijlociu.

2.6.4.2.1. Grupul plantar medial

Acest grup cuprinde trei mu}chi destina]i halucelui.
Mu}chiul abductor al halucelui
Inser]ii. %}i are originea pe procesul medial al tuberozit@]ii calcaneului, pe aponevroza
plantar@ }i pe retinaculul flexorilor; trece ca o punte peste }an]ul calcanean }i se termin@
pe fa]a primei falange a halucelui.
Raporturi. Fa]a lui profund@ acoper@ tendoanele care trec prin canalul calcanean }i
m@nunchiurile vasculonervoase plantare.
Ac]iune. Particip@ la men]inerea bol]ii plantare. Este slab abductor }i flexor al
halucelui.
Inerva]ie. Din nervul plantar medial.
Mu}chiul flexor scurt al halucelui
Inser]ii. %}i are originea pe cuboid }i pe cuneiforme. Corpul muscular se ^mparte ^n
dou@ fascicule care se inser@ astfel: cel medial, pe sesamoidul medial }i pe baza primei
falange; cel lateral, pe sesamoidul lateral }i pe baza primei falange a halucelui.
Ac]iune. Men]ine bolta plantar@; este slab flexor al halucelui.
Inerva]ie. Din nervii plantari, medial }i lateral.
Mu}chiul adductor al halucelui
Inser]ii. Este format din dou@ fascicule cu origini diferite: fasciculul oblic pe cuneiformul
III, baza metatarsienilor III }i IV, pe ligamentul plantar lung; fasciculul transvers, pe capsulele
articula]iilor metatarsofalangiene II-V. Cele dou@ fascicule converg }i se inser@ pe
sesamoidul lateral }i pe baza primei falange.
Raporturi. Fa]a superficial@ are raport cu tendoanele flexorului lung al degetelor
lombricalilor; acoper@ mu}chii inetroso}i.
Ac]iune. Este adductor al halucelui. Men]ine activ bolta plantar@, mai ales cea ^n
sens transversal.
Inerva]ie. Din nervul plantar lateral.

2.6.4.2.2. Grupul plantar lateral

Cuprinde doi mu}chi destina]i degetului mic.

Mu}chiul abductor al degetului mic
Inser]ii. Formeaz@ marginea lateral@ a piciorului. Are originea pe tuberozitatea
calcaneului }i pe aponevroza plantar@; se termin@ pe prima falang@ a degetului mic.
Ac]iune. Asigur@ curbura bol]ii plantare de-a lungul marginii laterale; este slab
abductor }i flexor al degetului mic.
Inerva]ie. Din nervul plantar lateral.
Mu}chiul flexor scurt al degetului mic
Inser]ii. Este situat sun precedentul. %}i are originea pe ligamentul plantar lung }i se
termin@ pe prima falang@ a degetului mic.
Ac]iune. Este slab flexor al degetului mic. Prin intermediul ligamentului plantar lung,
men]ine bolta plantar@ longitudinal@.
Inerva]ie. Din nervul plantar lateral.

2.6.4.2.3. Grupul plantar mijlociu

Mu}chii din aceast@ regiune sunt a}eza]i pe mai multe planuri:
primul plan; flexorul scurt al degetelor;
planul al doilea: tendoanele flexorului lung al degetelor, cu lombricalii }i p@tratul
plantei;
planul al treilea: adductorul halucelui;
planul al patrulea: interoso}ii.
Mu}chiul flexor scurt al degetelor
Inser]ii. Originea sa este pe tuberozitatea calcaneului }i pe aponevroza plantar@.
Corpul muscular se ^mparte ^n patru fascicule, continuate cu c$te un tendon, pentru degetele
II-IV. Se termin@ pe falanga a doua, dup@ ce au fost perforate de tendoanele flexorului lung
al degetelor.
Ac]iune. Flecteaz@ falanga a doua pe prima, av$nd rol ^n mers. Men]ine bolta plantar@
longitudinal@.
Inerva]ie. Din nervul plantar medial.
Mu}chiul p@tratului plantei
Inser]ii. %}i are originea pe fa]a inferioar@ a calcaneului. Se termin@ pe partea lateral@
a tendonului flexorului lung al degetelor.
Ac]iune. Ajut@ flexiunea degetelor II-IV.
Inerva]ie. Din nervul plantar medial.
Mu}chii lombricali

Inser]ii. Mu}chii lombricali sunt ^n num@r de patru, situa]i ^ntre tendoanele flexorului
lung al degetelor. %}i au originea pe c$te dou@ tendoane vecine. Se termin@ pe baza primei
falange a degetului corespunz@tor.
Ac]iune. Sunt flexori ai primei falange.
Inerva]ie. Primii doi, din nervul plantar medial, ceilal]i din nervul plantar lateral.
Mu}chii interoso}i
Mu}chii inetroso}i sunt ^n num@r de }apte: trei plantari }i patru dorsali. Sunt situa]i ^n
spa]iile dintre metatarsieni.
Interoso}ii plantari pornesc de pe partea medial@ a metatarsienilor III-V }i se termin@
pe baza primei falange a degetului corespunz@tor.
Interoso}ii dorsali se inser@ prin c$te dou@ fascicule pe doi metatarsieni vecini. Se
termin@ pe prima falang@ a degetelor II-V.
Ac]iune. Sunt flexori ai primei falange.
Inerva]ie. Din nervul plantar lateral.

2.6.5. Anexele membrului inferior

Fasciile membrului inferior
La nivelul membrului inferior, dintre fasciile de ^nveli} amintim: fascia iliac@, care
acoper@ mu}chiul iliopsoas; fascia gluteal@, care acoper@ mu}chii glutei.
Fascia de ^nveli} a coapsei se nume}te fascia lata. Aceast@ fascie prezint@ o serie
de dependin]e importante:
tractul iliotibial, are aspectul unei panglici fibroase, a}ezat@ ^n partea lateral@ a fasciei
lata. Prin intermediul lui se inser@ pe gamb@ mu}chiul tensor al fasciei lata. Are rol
static }i ^n mers;
tecile musculare pentru croitor, gracilis }i tensor al fasciei lata;
spetele intermusculare, lateral }i medial, care separ@ coapsa ^n cele dou@ loji: anterioar@
}i posterioar@;
teaca vaselor femurale, provenit@ din dedublarea fasciei lata }i prin care trec vasele
femurale.
Fascia gambei se nume}te fascia crural@. La nivelul g$tului piciorului prezint@ ni}te
^ngro}@ri numite retinacule.
Retinaculele g$tului piciorului
Sunt ^ngro}@ri ale fasciei crurale, dezvoltate la locul unde tendoanele mu}chilor
gambei ^}i schimb@ direc]ia, merg$nd spre picior. Acestea sunt ^n num@r de trei.
a. Retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul cruciform) este a}ezat anterior.
Cel mai frecvent are forma literei Y culcat, cu ramura comun@ orientat@ lateral }i cu bifurca]ia

medial. Retinaculul prezint@ trei culise: ^ntre foi]ele superficial@ }i profund@ ale ramurii
comune sunt dou@ culise: lateral@, pentru trecerea extensorului lung al degetelor }i
peronierului al treilea }i alta medial@ pentru extensorul lung al halucelui. La nivelul ramurii
superioare se formeaz@ a treia culis@ pentru trecerea tendonului tibialului anterior.
b. Retinaculele peronierilor sunt ^ngro}ari ale fasciei crurale care men]in pozi]ia
tendoanelor peronierilor. Se descriu dou@ retinacule: superior, cu o singur@ culis@ pentru
trecerea ambelor tendoane }i inferior, cu dou@ culise separate.
c. Retinaculul flexorilor este a}ezat la limita dintre g$tul piciorului }i plant@, pe partea
medial@ a g$tului piciorului, ^ntins ^ntre maleola medial@ }i calcaneu. %mpreun@ cu mu}chiul
abductor al halucelui, retinaculul flexorilor trece peste }an]ul calcanean pe care-l transform@
^n canal. La nivelul canalului calcanean se g@sesc trei culise osteofibroase prin care trec
dinainte ^napoi tendoanele mu}chilor flexori profunzi: tibialul posterior, flexorul lung al
degetelor }i flexorul lung al halucelui. Mai superficial de tendoane trece m@nunchiul
vasculonervos tibial posterior.
Aponevroza plantar@
Aponevroza plantar@ sus]ine ^ntreaga structur@ arhitectural@ a piciorului, sec]ionarea ei
duc$nd la pr@bu}irea bol]ii plantare. Este format@ din trei por]iuni cu grosime diferite.
Por]iunea mijlocie este cea mai groas@ }i mai rezistent@. Contribuie la men]inerea
pasiv@ a bol]ii plantare, ea fiind mai scurt@ dec$t regiunea plantar@. Are }i rol protector al
vaselor }i nervilor din profunzime. Forma aponevrozei plantare este triunghiular@, cu v$rful
la calcaneu }i baza la degete. Este format@ din dou@ feluri de fibre: longitudinale }i
transversale. Fibrele transversale formeaz@ arcade digitale, prin care trec tendoanele
flexorilor }i arcade interdigitale, prin care trec lombricalii, vasele }i nervii digitali. Partea
anterioar@ a aponevrozei plantare constituie ligamentul metatarsian transvers superficial,
format din fasciculele fibroase transversale situate ^n grosimea plicelor cutanate
interdigitale.
Por]iunea lateral@ acoper@ mu}chii lojii laterale. Se ^ntinde ^ntre procesul lateral al
tuberozit@]ii calcaneului }i r@d@cina degetului mic.
Por]iunea medial@ acoper@ mu}chii lojii mediale. Se ^ntinde ^ntre procesul medial
al tuberozit@]ii calcaneului }i r@d@cina halucelui.
%ntre aponevroza plantar@ }i piele se ^ntind numeroase tracturi }i lamele fibroase
care compartimenteaz@ ]esutul gr@sos subcutanat, realiz$nd un sistem de c@m@ru]e, denumit
perna gr@soas@ subcutanat@ plantar@. Aceasta are rol mecanic ^n sus]inerea }i reparti]ia
diferen]iat@ a presiunilor, ]esutul gr@sos fiind mai gros la nivelul punctelor de sprijin al
piciorului.
Tecile sinoviale
Tecile sinoviale se g@sesc la g$tul piciorului, la plant@ }i la degete.

Tecile sinoviale ale g$tului piciorului sunt trei dorsale, trei mediale }i una lateral@.
Ele dep@}esc ^n sus }i ^n jos marginile retinaculelor.
tecile dorsale sunt: teaca sinovial@ a tibialului anterior; teaca sinovial@ a extensorului
lung al halucelui, coboar@ pe dosul piciorului p$n@ la articula]ia tarsometatarsian@;
teaca sinovial@ a extensorului lung al degetelor. Ele trec pe sub retinaculul inferior al
extensorilor;
tecile mediale sunt anexate tibialului posterior, flexorului lung al degetelor }i flexorului
lung al halucelui; ele trec pe sub retinaculul flexorilor;
teaca lateral@, este ini]ial comun@ pentru tendoanele celor doi peronieri, apoi se bifurc@,
form$nd teci separate pentru cei doi mu}chi. Tendonul peronierului lung este ^nvelit la
plant@ de teaca plantar@ a peronierului lung.
Tecile sinoviale ale degetelor sunt ^n num@r de cinci, situate pe fa]a plantar@ a
degetelor. Ele ^mbrac@ ultima por]iune a tendoanelor flexorului lung }i scurt al degetelor,
de la capul metatarsienilor p$n@ la ultima falang@.
Cuprins
Osteologie 1
1.1. Generalit@]i 1
1.1.1. Func]iile oaselor 1
1.1.2. Clasificarea oaselor 1
1.1.3. Conforma]ia exterioar@ a oaselor 2
1.1.4. Structura oaselor 4
1.1.5. Periostul 5
1.1.6. Vasculariza]ia }i inerva]ia osului 6
1.1.7. M@duva osoas@ 7
1.1.8. Arhitectura substan]ei osoase 7
1.1.9. Efectele for]elor mecanice asupra osului 8
1.1.10. Procesele biofizice ale osului 9
1.2. Oasele capului 11
1.2.1. Oasele craniului 11
1.2.1.1. Frontalul 11
1.2.1.2. Etmoidul 12
1.2.1.3. Sfenoidul 13
1.2.1.4. Occipitalul 14
1.2.1.5. Parietalul 15
1.2.1.6. Temporalul 15
1.2.1.7. Cornetul inferior 16
1.2.1.8. Lacrimalul 17
1.2.1.9. Nazalul 17
1.2.1.10. Vomerul 17
1.2.2. Oasele fe]ei 17
1.2.2.1. Maxila 17
1.2.2.2. Palatinul 18
1.2.2.3. Zigomaticul 18
1.2.2.4. Mandibula 19

1.2.2.5. Hioidul 20
1.2.3. Suprafa]a interioar@ a neurocraniului 20
1.2.3.1. Bolta craniului sau calvaria 20
1.2.3.2. Endobaza 20
1.3. Coloana vertebral@ 22
1.3.1. Vertebrele adev@rate 23
1.3.1.1. Caracterele generale 23
1.3.1.2. Caracterele regionale ale vertebrelor 23
1.3.1.3. Caracterele speciale ale unor vertebre 25
1.3.2. Vertebrele false 26
1.3.2.1. Sacrul 26
1.3.2.2. Cocigele 27
1.3.3. Coloana vertebral@ ^n ^ntregime 27
1.3.3.1. Curburile coloanei vertebrale 28
1.3.3.2. Conforma]ia exterioar@ a coloanei vertebrale 29
1.3.3.3. Canalul vertebral 29
1.3.3.4. Importan]a func]ional@ a coloanei vertebrale 29
1.4. Toracele osos 30
1.4.1. Sternul 30
1.4.2. Coastele 31
1.4.3. Toracele ^n ^ntregime 32
1.5. Oasele membrului superior 33
1.5.1. Centura membrului superior 33
1.5.1.1. Clavicula 34
1.5.1.2. Scapula 34
1.5.2. Scheletul membrului superior liber 36
1.5.2.1. Scheletul bra]ului humerusul 36
1.5.2.2. Oasele antebra]ului 37
1.5.2.2.1. Ulna 37
1.5.2.2.2. Radiusul 38
1.5.3. Oasele m$inii 39
1.5.3.1. Carpul 39
1.5.3.2. Metacarpul 40
1.5.3.3. Oasele degetelor 40
1.6. Oasele membrului inferior 40
1.6.1. Centura membrului inferior 41
1.6.1.1. Coxalul 41
1.6.1.2. Pelvisul osos 43
1.6.2. Scheletul membrului inferior liber 45
1.6.2.1. Oasele coapsei 45
1.6.2.1.1. Femurul 45
1.6.2.1.2. Patela 47
1.6.2.2. Oasele gambei 47
1.6.2.2.1. Tibia 48
1.6.2.2.2. Fibula 49
1.6.2.3. Oasele piciorului 50
1.6.2.3.1. Tarsul 50
1.6.2.3.2. Metatarsul 50
1.6.2.3.3. Oasele degetelor 51
1.6.2.3.4. Scheletul piciorului ^n totalitate 51

Miologia 52
2.1. Generalit@]i 52
2.1.1. Conforma]ia exterioar@ a mu}chilor 53
2.1.2. Modul de fixare al mu}chiului 54
2.1.3. Raporturile mu}chilor 55
2.1.4. Anexele mu}chilor 56
2.1.4.1. Fasciile musculare 56
2.1.4.2. Retinaculele 56
2.1.4.3. Tecile sinoviale 57
2.1.4.4. Bursele sinoviale 57
2.1.4.5. Trohleele musculare 58
2.1.5. Structura mu}chilor }i organizarea lor func]ional@ 58
2.1.5.1. P$ntecele muscular 58
2.1.5.2. [esutul conjunctiv al mu}chiului 59
2.1.5.3. Tendonul 60
2.1.6. Vasculariza]ia mu}chiului 60
2.1.7. Inerva]ia mu}chiului 61
2.1.8. Propriet@]ile fizice ale mu}chiului 62
2.1.8.1. Contractilitatea 62
2.1.8.2. Elasticitatea 64
2.1.8.3. Tonicitatea 64
2.1.9. Calit@]ile caracteristice contrac]iei musculare 65
2.1.9.1. For]a de contrac]ie 65
2.1.9.2. Amplitudinea scurt@rii 66
2.1.9.3. Lucrul mecanic 67
2.1.9.4. Sistemul p$rghiilor 67
2.2. Mu}chii capului 68
2.2.1. Mu}chii pielo}i 68
2.2.1.1. Mu}chii bol]ii craniene 69
2.2.1.2. Mu}chii pleoapelor 69
2.2.1.3. Mu}chii nasului 70
2.2.1.4. Mu}chii din regiunea gurii 70
2.2.2. Mu}chii masticatori 72
2.2.2.1. Mu}chiul temporal 72
2.2.2.2. Mu}chiul maseter 73
2.2.2.3. Mu}chiul pterigoidian medial 74
2.2.2.4. Mu}chiul pterigoidian lateral 74
2.3. Mu}chii g$tului 75
2.3.1. Mu}chii regiunii laterale a g$tului 75
2.3.1.1. Mu}chiul platisma 75
2.3.1.2. Mu}chiul sternocleidomastoidian 76
2.3.1.3. Mu}chii scaleni 76
2.3.1.4. Mu}chiul drept lateral al capului 77
2.3.2. Mu}chii regiunii mediane a g$tului 77
2.3.2.1. Mu}chii suprahioidieni 78
2.3.2.1.1. Mu}chiul digastric 78
2.3.2.1.2. Mu}chiul stilohioidian 78
2.3.2.1.3. Mu}chiul milohioidian 79
2.3.2.1.4. Mu}chiul geniohioidian 79
2.3.2.2. Mu}chii subhioidieni 79

2.3.2.2.1. Mu}chiul sternohioidian 79

2.3.2.2.2. Mu}chiul omohioidian 80
2.3.2.2.3. Mu}chiul sternotiroidian 80
2.3.2.2.4. Mu}chiul tirohioidian 80
2.3.3. Mu}chii prevertebrali 81
2.4. Mu}chii trunchiului 81
2.4.1. Mu}chii regiunii posterioare a trunchiului }i a cefei 81
2.4.1.1. Mu}chii planului I 81
2.4.1.1.1. Mu}chiul trapez 81
2.4.1.1.2. Mu}chiul latissim 82
2.4.1.2. Mu}chii planului II 82
2.4.1.2.1. Mu}chiul ridic@tor al scapulei 82
2.4.1.2.2. Mu}chiul romboid 83
2.4.1.2.3. Mu}chiul din]at posterior }i superior 83
2.4.1.2.4. Mu}chiul din]at posterior }i inferior 83
2.4.1.2.5. Mu}chiul spenius 83
2.4.1.3. Mu}chii planului III 84
2.4.1.4. Mu}chii planului IV 85
2.4.1.5. Mu}chii planului V 85
2.4.2. Mu}chii toracelui 85
2.4.2.1. Mu}chii comuni toracelui }i membrelor superioare 85
2.4.2.1.1. Mu}chiul pectoral mare 85
2.4.2.1.2. Mu}chiul pectoral mic 86
2.4.2.1.3. Mu}chiul subclavicular 86
2.4.2.1.4. Mu}chiul din]at anterior 86
2.4.2.1.5. Regiunea axilar@ 87
2.4.2.2. Mu}chii proprii ai toracelui 87
2.4.2.2.1. Mu}chii intercostali 87
2.4.2.2.2. Mu}chii ridic@tori ai coastelor 88
2.4.2.2.3. Mu}chii subcostali 88
2.4.2.2.4. Mu}chiul transvers al toracelui 88
2.4.3. Mu}chii abdominali 89
2.4.3.1. Mu}chii regiunii anterolaterale 89
2.4.3.1.1. Mu}chiul drept abdominal 89
2.4.3.1.2. Mu}chiul piramidal 89
2.4.3.1.3. Mu}chiul oblic extern al abdomenului 89
2.4.3.1.4. Mu}chiul oblic intern al abdomenului 90
2.4.3.1.5. Mu}chiul transvers abdominal 91
2.4.3.1.6. Aponevroza oblicului extern 91
2.4.3.1.7. Aponevrozele oblicului intern 92
2.4.3.1.8. Aponevrozele transversului 92
2.4.3.1.9. Ac]iunea de totalitate a mu}chilor abdominali 92
2.4.3.1.10. Teaca mu}chiului drept abdominal 93
2.4.3.2. Mu}chii regiunii posterioare a abdomenului 93
2.4.3.3. Mu}chiul regiunii superioare a abdomenului 94
2.5. Mu}chii membrului superior 96
2.5.1. Mu}chii um@rului 96
2.5.1.1. Mu}chiul deltoid 96
2.5.1.2. Mu}chiul supraspinos 97
2.5.1.3. Mu}chiul infraspinos 97

2.5.1.4. Mu}chiul rotund mic 97

2.5.1.5. Mu}chiul rotund mare 98
2.5.1.6. Mu}chiul subscapular 98
2.5.2. Mu}chii bra]ului 98
2.5.2.1. Mu}chii regiunii anterioare 99
2.5.2.1.1. Mu}chiul biceps brahial 99
2.5.2.1.2. Mu}chiul coracobrahial 99
2.5.2.1.3. Mu}chiul brahial 100
2.5.2.2. Mu}chiul regiunii posterioare 100
2.5.3. Mu}chii antebra]ului 101
2.5.3.1. Mu}chii regiunii anterioare 101
2.5.3.1.1. Mu}chiul rotund pronator 101
2.5.3.1.2. Mu}chiul flexor radial al carpului 101
2.5.3.1.3. Mu}chiul palmar lung 102
2.5.3.1.4. Mu}chiul flexor ulnar al carpului 102
2.5.3.1.5. Mu}chiul flexor superficial al degetelor 102
2.5.3.1.6. Mu}chiul flexor profund al degetelor 103
2.5.3.1.7. Mu}chiul flexor lung al policelui 104
2.5.3.1.8. Mu}chiul p@trat pronator 104
2.5.3.2. Mu}chii regiunii posterioare 104
2.5.3.2.1. Mu}chiul extensor al degetelor 105
2.5.3.2.2. Mu}chiul extensor al degetului mic 105
2.5.3.2.3. Mu}chiul extensor al carpului 105
2.5.3.2.4. Mu}chiul anconeu 105
2.5.3.2.5. Mu}chiul abductor lung al policelui 106
2.5.3.2.6. Mu}chiul extensor scurt al policelui 106
2.5.3.2.7. Mu}chiul extensor lung al policelui 106
2.5.3.2.8. Mu}chiul extensor al indexului 107
2.5.3.3. Mu}chii regiunii laterale 107
2.5.3.3.1. Mu}chiul brahioradial 107
2.5.3.3.2. Mu}chiul lung extensor radical al carpului 107
2.5.3.3.3. Mu}chiul scurt extensor radical al carpului 108
2.5.3.3.4. Mu}chiul supinator 108
2.5.4. Mu}chii m$inii 108
2.5.4.1. Mu}chii eminen]ei tenare 108
2.5.4.2. Mu}chii eminen]ei hipotenare 109
2.5.4.3. Mu}chii lombricali 109
2.5.4.3.2. Mu}chii interoso}i 109
2.5.5. Anexele mu}chilor membrului superior 110
2.6. Mu}chii membrului inferior 113
2.6.1. Mu}chii bazinului 113
2.6.1.1.1. Mu}chiul iliopsoas 113
2.6.1.1.2. Mu}chiul psoas mic 114
2.6.1.2. Mu}chii posteriori ai bazinului 114
2.6.1.2.1. Mu}chiul gluteu mare 114
2.6.1.2.2. Mu}chiul gluteu mijlociu 115
2.6.1.2.3. Mu}chiul gluteu mic 115
2.6.1.2.4. mu}chiul tensor al fasciei lata 115
2.6.1.2.5. Mu}chiul piriform 116
2.6.1.2.6. Mu}chiul obturator intern 116

2.6.1.2.7. Mu}chiul gemen superior }i mu}chiul gemen inferior 116

2.6.1.2.8. Mu}chiul p@trat femural 117
2.6.1.2.9. Mu}chiul obturator extern 117
2.6.2. Mu}chii coapsei 117
2.6.2.1. Mu}chii regiunii anterioare 118
2.6.2.1.1. Mu}chiul croitor 118
2.6.2.1.2. Mu}chiul cvadriceps femural 118
2.6.2.2. Mu}chii regiunii mediale 120
2.6.2.2.1. Mu}chiul pectineu 120
2.6.2.2.2. Mu}chiul adductor lung 120
2.6.2.2.3. Mu}chiul adductor scurt 120
2.6.2.2.4. Mu}chiul adductor mare 121
2.6.2.2.5. Mu}chiul gracilis 121
2.6.2.3. Mu}chii regiunii posterioare 122
2.6.2.3.1. Mu}chiul biceps femural 122
2.6.2.3.2. Mu}chiul semitendinos 122
2.6.2.3.3. Mu}chiul semimembranos 123
2.6.3. Mu}chii gambei 123
2.6.3.1. Mu}chii regiunii anterioare 124
2.6.3.1.1. Mu}chiul tibial anterior 124
2.6.3.1.2. Mu}chiul extensor lung al halucelui 124
2.6.3.1.3. Mu}chiul extensor lung al degetelor 125
2.6.3.2. Mu}chii regiunii laterale 125
2.6.3.2.1. Mu}chiul peronier lung 125
2.6.3.2.2. Mu}chiul peronier scurt 126
2.6.3.3. Mu}chii regiunii posterioare 126
2.6.3.3.1. Mu}chiul triceps sural 126
2.6.3.3.2. Mu}chiul popliteu 127
2.6.3.3.3. Mu}chiul flexor lung al degetelor 127
2.6.3.3.4. Mu}chiul tibial posterior 128
2.6.3.3.5. Mu}chiul flexor lung al halucelui 128
2.6.4. Mu}chii piciorului 129
2.6.4.1. Mu}chii regiunii dorsale 129
2.6.4.1.1. Mu}chiul extensor scurt al degetelor 129
2.6.4.1.2. Mu}chiul extensor scurt al halucelui 129
2.6.4.2. Mu}chii plantei 129
2.6.4.2.1. Grupul plantar medial 130
2.6.4.2.2. Grupul plantar lateral 131
2.6.4.2.3. Grupul plantar mijlociu 131
2.6.5. Anexele membrului inferior 132