Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stiinta care se ocupa cu studiul oaselor se numeste osteologie,si dupa Testut constituie baza anatomiei. Oasele se definesc ca fiind piese dure,rezistente,care prin articulare unele cu altele formeaza scheletul. Functii : asigura forma corpului si dimensiunile segmentelor sale f de sprijin si de sustinere a diferitelor componente anatomice ofera suprafata pt insertie de muschi, ligamente, tendoane confera protectie,formand cavitati ce adapostesc organe vitale (cutia cranianaencefal,cusca toracica- cordul si plamanii,canalul rahidian pt maduva spinarii) are continut bogat in saruri minerale si prin calciu contribuie la mentinerea echilibrului fosfo-calcic contine maduva rosie, hematogena, cu rol hematoformator
-tuberculi- mici, epif sup humerus -tuberozitati intinse pe toata suprafata osului : bose(frontal) sau eminente -crestele- netede sau rugoase CAVITATI : articulare si nearticulare Cavitatile articulare- sunt invers configurate proeminentelor osoase corespunzatoare, dau forma suprafetei articulare; forma reprezinta criteriul de clasificare al articulatiilor mobile ->sinoviale Cavitatile nearticulare- sunt de insertie pt m, ligam, tend; de adapostire si protectie-santul subcostal->PVN intercostal; alungite, formand adevarate santuri, destinate pasajului unor tendoane sau PVN->canal obturator ORIFICIILE /gaurile: de trecere si nutritive Orifiicle de trecere sunt de dimensiuni : - mari- gaura occipitala(foramen magnum) - mici- gaura spinoasa, gaura lui Arnold, gaura lui Vesalius(stanca temporal) Orificiile nutritive sunt de 4 ordine : -ordinul I : cele de la nivelul diafizei oaselor lungi si sunt cate una pt fiecare diafiza, exceptie fac tibia si femurul cu 2 sau mai multe gauri nutritive, prin aceste gauri patrund arterele nutritive ale osului (cu originea intr-o artera mare din vecinatate) -ordinul II : de dimensiuni mai mici, situate la nivelul epifizelor oaselor lungi si la nivelul oaselor late si scurte, sunt destinate pasajului venelor. -ordinul III : 30-40/mm, sunt reprezentate de orificiile canalelor Havers -ordinul IV : sute/m, sunt reprezentate de orificiile de deschidere ale canaliculelor osteoplastelor
PERIOST
Oasele sunt acoperite la periferie de o membrana conjunctivo-vasculara= periost. Au o grosime intre 1-3 mm, avand o foita superficiala(periost fibros cu vase de sange), o foita profunda(periostul osteogen contine celule mezenchimale active), el asigura cresterea in grosime a oaselor, precum si repartitia osoasa in caz de fracturi. Contine vase de sange ce patrund in tesutul osos prin canalele Wolkmann, unde vor da nastere la ramuri arteriale(artere Havers), ce patrund in canelele Havers, anastomozandu-se cu vasele de la acest nivel. Este mai aderent la nivelul epifizelor oaselor lungi si la nivelul oaselor scurte, si mai putin aderent la nivelul diafizelor si oaselor late. VASCULARIZATIA SI INERVATIA OASELOR Au o puternica vascularizatie, fiind asigurata de 2 categorii mari de artere : artera nutritiva principala si arterele periostale. Artera nutritiva principala patrunde in gaura nutritiva de ordinul I, strabate diafiza si ajunge la canalul medular, unde se divide intr-un ram ascendent si descendent, ce se orienteaza catre cele 2 epifize. Din ramuri se desprind artera medulara, care imbraca maduva osoasa hematogena, anastomozandu-se la periferia maduvei osoase hematogene, formand reteaua arteriala hematogena perimedulara. Celelalte ramificatii se numesc ramuri osoase si patrund in grosimea osului prin canalele Havers. Arterele periostale patrund prin canelele Wolkman si se anastomozeaza in interiorul canalelor Havers cu arterele nutritive. Venele au traiect invers arterelor, sunt vene nutritive si periostale. In ceea ce priveste limfaticele, nu exista vase limfatice, ci doar spatii limfatice. 2
Inervatia oaselor : - f bogata=> durere somatica si vegetativa - ramificatiile nervoase merg intotdeauna cu ramurile arterelor nutritive si periostale - la nivelul periostului exista proprioceptori
canalul medular, posterior corpurilor vertebrale si anterior durei mater. La nivelul canalului sacrat formeaza ligamentul sacral coccigian dorsal profund.
2 ligamente sacro-coccigiene laterale care pleaca de la portiunea inferioara a fetelor laterale ale sacrului pana la procesele coccigelui. Aceasta articulatie permite deplasarea posterioara a coccigelui, marind astfel diametrele orificiului inferior al bazinului si favorizand nasterea. Articulatia medio-coccigiana Exista la copil, unde vertebrele coccigiene se articuleaza intre ele prin simfize, iar la adult exista mai frecvent la femei( I-II vertebre coccigiene)