Oasele sunt organe dure, rezistente de culoare alba.

La om, oasele sunt situate in interiorul partilor moi, nu toate animalele au schelet.

Oasele formeaza axul central, ele determina forma, dimensiunile, proportiile diferitelor
segmente ale corpului:

-servesc ca sprijin tot corpul

-protejeaza organe delicate, formeaza anumite cavitati
-servesc ca element de insertie pentru muschi, folosite drept parghii
-prin continutul de calciu, fosfor contribuie la rezerva fosfo-calorica

Numarul oaselor din corpul uman este variabil, la nastere avem mai multe, odata cu cresterea
se fuzioneaza(de la 300 la 206-207).

Oasele se misca cu ajutorul muschilor si articulatiilor.

Scheletul corpului uman - schelet axial (coloana, cutia toracica, creierul)

-schelet apendicular (scheletul centurilor si al membrelor)

Oase - lungi, late si scurte

Acestora li se adauga oase pneumatice, oase sesamoide si oase suturale.

Oasele lungi :

-sunt oase la care lungimea depaseste latimea si grosimea

-un os lung este format dintr-un corp(diafiza) si 2 extremeitati numite epifize

-oasele lungi se gasesc mai ales la nivelul membrelor

-indeplinesc rolul de parghii, ele amplifica miscarea

Oase late(plane) :

-latime si lungimea sunt relativ egale, iar grosimea este foarte mica

-sunt oase turtite, ele au forme geometrice, prezinta margini si unghiuri

-ele servesc la formarea unor cavitati cu rol de protectie

-aceste oase dau insertie unui numar mare de muschi

Oasele scurte :
-sunt acele oase care au cele trei dimensiuni aproape egale, forma relativ cubica
-se gasesc in regiuni unde se executa miscari variate cu amplitudine redusa
Oase pneumatice : oase neregulate ce contin in interior cavitati pline cu aer (ex. osul frontal cu
cavitatea sinus frontal)

Oase suturale : oase mici, plane, prezente incostant (nu intotdeauna), se dezvolta in special la
nivelul structurilor craniene

Oase sesamoide : oase mici, cel mai adesea au forma unei lentile, se dezvolta in vecinatatea
unor articulatii, sau chiar in tendoanele unor muschi

Oasele desi sunt rezistente, isi modifica forma sub influenta organelor invecinate

- ele prezinta o serie de proeminente, cavitati, gauri si canale.

Proeminentele : sunt de 2 tipuri : articulare si nearticulare.

-articulare : sunt modelate in raport cu suprafata articulara opusa, sunt de obicei acoperite de
cartilajul hialin, in asa fel incat miscarea de alunecare sa se faca mai usor.

-nearticulare : sunt determinate cel mai adesea de tractiunea unor muschi, cu cat muschiul care
actioneaza asupra osului este mai puternic, cu atat proeminenta este mai pronuntata.

Denumirea proeminentelor este variabila in functie de forma lor.

Unele sunt bine conturate, puternice, detasate de pe suprafata osului si se numesc procese sau
apofize.

Alte proeminente sunt puternice, au forma neregulata, nu se desprind de pep suprafata osului,
si se numesc tuberozitati.

Daca suprafata acestor tuberozitati este neteda, se numesc eminente, iar daca sunt
neregulate(mai mici) se numesc tuberculi.

Creasta tibiei este o proeminenta liniara.

Spina este o proeminenta ascutita.(ca un ac, ca un spin)

Cavitatile: pot fi articulare si nearticulare.

-articulare corespund ca forma proeminentelor articulare (sunt mulajul inactiv al

proeminentelor articulare), pot fi escavate sau pot fi plane.(cavitatea omoplatului, fosa
cetabulara.

-nearticulare : sunt variate ca forma si dimensiuni, au rolul de a adaposti si proteja unele

elemente anatomice. (santuri prin care trec vase, nervi sau mici cavitati in care se prind
tendoane, ligamente).

Gauri si canale: de trecere si de nutritie.

-de trecere : sunt strabatute de diferite elemente anatomice(vase, nervi), pot avea diferite
denumiri: duct(canal), fosa(adancitura, groapa), incizura(scobitura la nivelul unei margini),
apertura(deschidere), foramen(gaura, orificiu), hiat/us(orificiu cu forma neregulata)
-de nutritie : sunt folosite de obicei pentru trecerea vaselor sangvine.

Conformatia interna a oaselor:

-toate oasele sunt formate din tesut osos compact si tesut osos spongios.

Tesutul osos compact: este format din lameofase dispuse concentric, alipite

Tesutul osos spongios: are aspectul unui burete, este format din lame sau trabecule osoase,
care se intretaie, delimitand cavitati in care se afla maduva osoasa. Aceste cavitati pot avea
dimensiuni variabile.

Conformatia interna a unui os lung:

Corpul osului(diafiza) este format dintr-un tesut osos compact, de forma cilindrica, strabatut in
lungul sau de un canal central, numit cavitate medulara.

Cavitatea medulara patrunde in epifize, ea contine maduva osoasa.

Extremitatile(epifizile) sunt formate dintr-o patura subtire de testut osos compact, asezat la
periferie, care inveleste un tesut osos spongios, situat in interior.

Conformatia interna a oaselor late:

Sunt formate din doua lame de lama contacta, in care se gaseste tesut osos spongios, la nivelul
marginilor, lamelele fuzioneaza(invelesc osul de jur-imprejur, de ex. oasele cutiei craniene)

Conformatia interna a oaselor scurte:

Este asemanatoare cu epifizile oaselor lungi- la exterior se afla un strat subtire de tesut osos
compact, iar in interior se gaseste tesut osos spongios.

Aranjarea lamelelor osoase, pentru cele trei tipuri de oase, depinde de functiile pe care le
indeplineste osul, de fortele care actioneaza asupra lui.

Orientarea lamelelor osoase se modeleaza continuu, pe parcursul vietii, se modifica in raport cu

solicitarile.
La suprafata, oasele au membrana fibroasa care le inveleste pe toata suprafata pe exterior, ea se
numeste periost, grosimea periostului variaza in functie de marimea oaselor, prin fata sa
profunda el adera de os.

Periostul contine vase care vor patrunde in substanta osoasa. Aderenta periostului este mai
mare la suprafata oaselor scurte si la epfizile oaselor lungi(la capete). Periostul este foarte bogat
in vase si nervi. La adult are rol in nutritia osului, la copil are rolul in formarea de tesut osos nou,
cresterea oaselor, are rol in formarea calusului in caz de fracturi, in repararea oaselor.

Vascularizatia si inervatia oaselor:

Oasele sunt bogat vascularizate si inervate

Oasele primesc artere nutritive(diafizare, mai ales oasele lungi) si artere periostale(la nivelul
periostului), ele patrund si ajung in maduva osoasa.

Nervii: fie ajung impreuna cu arterele sau provin din periost. Formeaza plexuri nervoase si
receptorii de la nivelul periostului.

Maduva osoasa: este situata in cavitatea medulara a oaselor lungi, maduva este o substanta
moale, bogata in elemente sangvine, are rol in hematopoieza. In plus, participa la formarea
tesutului osos, la repararea oaselor, reprezinta o rezerva de grasime a organismului.

In timp, maduva care initial este reprezentata de maduva rosie(mai ales la fat, la copil) este
inlocuita cu maduva galbena(care contine mai mult tesut adipos)

Proprietati fizice si chimice ale oaselor:

Chimice: oasele sunt formate din substanta organica numita oseina, si substanta
anorganica(fosfati, cloruri).

Substantele anorganice dau elasticitatea osului, in timp ce sarurile minerale ii asigura rezistenta
(35% anorganica, 65% minerala)

Fizice: reprezentate de rezistenta si elasticitate.

Datorita acestor proprietati oasele nu se rup foarte usor, oasele sunt mai rezistente de 30 de ori
decat caramida.