Aparatul locomotor

1.Sistemul osos

Totalitatea oaselor din corpul uman formează scheletul. La om este endoschelet (în interior).

Corpul uman este format, la adult, dintr-un număr de 206 oase. Oasele sunt organe dure, rezistente, de culoare
alb-galbuie.

Rolul:

 Servesc drept punct de sprijin

 Formează cavități cu rol de protecție
 Sunt folosite drept pârghii (de ele se prind mușchii)
 Dau formă și dimensiunile diferitelor segmente ale corpului
 Intervin in metabolismul fosfo-calcic

La copil numărul oaselor este mai mare. O parte fuzioneaza (exemple: osus cocsal care este format din 3
segmente; osul frontal care este format din 2 segmente). Toate oasele ar trebui să fie sudate pana la vârsta
de 2 ani.

Scheletul este împărțit :

1. Schelet axial (cutie craniană+cutie toracică+coloana vertebrală)

2. Schelet apendicular (scheletul membrului superiol+ scheletul membrului inferior+oasele centuri)

Oasele pot fi clasificate în functie de formă ca:

 Oase lungi
 Oase late/plane
 Oase scurte: oase pneumatice, oase sesamoide, oase sudurale

Oasele lungi sunt cele la care lungimea este cea care predomină. Sunt formate dintr-un corp/diafiză și două
extremități/epifize. Se întâlnesc în special la membre. Sunt folosite drept pârghii și au rolul de a amplifica
mișcarea.

Exemple: femurul (cel mai lung os), falange.

Oase late/plane sunt cele la care lungimea și lățimea sunt relativ egale și au grosimea foarte mica. În general au
forme geometrice( aproximativ triunghiulare, patrulatele, rombice etc.). Participă la formarea unor cavități cu
rol de protectie. Pe ele se prind un număr mai mare de muschi (de obicei muschi lati).

Oasele scurte se găsesc în zonele în care se realizează mișcări cu aptitudine redusă în direcții variate. Au formă
relativ cuboidala.

Exemplu: oasele carpiene, vertebrele.

Oase pneumatica sunt oase care au interiorul cavități aerice.

Exemplr: frontal, sfenoid.

Oase sesanoide se găsesc în grosimea unor tendoane.

Exemplu: rotula.

Oase suturare care se găsesc la nivelul sudurilor.

Elemente discriptive ale oaselor :

 Proeminențe
 Cavități
 Găuri și canale

1.Proeminențele sunt de 2 tipuri:

 Articulare
 Nearticulare

Proeminentele articulare sunt netede, acoperite de cartilagiu hialin.

Proeminentele nearticulare sunt determinate de tracțiunea unor muschi.

Proeminentele nearticulare pot fi:

 Procese sau apofize

 Tuberozități
 Tuberculi
 Creste (cand sunt liniare)

2.Cavitatile:

 Articulare
 Nearticulare

Cavitatile articulare sunt netede, pot fii escavate sau pot fii plane.
Cavitatile nearticulare servesc pentru insertia unor ligamente, tendoane, pentru protecția diferitelor
elemente anatomice.

3.Găuri și canale:

 Găuri și canale de trecere

 Găuri și canale nutritive

Găurile și canelele nutritive servesc, de obicei, pentru vase de sange.

Găurile și canalele de trecere pot avea forme variate care se numesc:
 Hiatusuri (un orificiu cu formă neregulată)
 Incizuri (cand este doar o scobitură)
 Fosă (cand este o groapă)
 Conformația internă a oaselor

Țesutul osos care formează oasele este de doua tipuri: compact și spongios.
1.Țesutul compact este format din lamele osoase alipite fără a delimita cavități .
2.Țesutul osos spongios este format din lamele osoase care se întretaie fiind orientate în
direcții diferite și delimitând cavități de dimensiuni variate care conțin măduva osoasa. Are un aspect
buretos.

Cele doua tipuri de țesut osos se așează diferit în funcție de tipul de os.

Oasele lungi

Corpul oaselor lungi este format din țesut osos compact. Prezintă în centru, pe mijloc, o cavitate medulara care
conține măduva osoasă. Grosimea maximă a țesutului osos compact este la mijlocul diafizei.

Extremitățile oaselor lungi sunt formate din țesut osos spongios acoperit de un strat subțire de țesut osos
compact.

Oase late/plane

Oasele late sunt formate din doua straturi de țesut osos compact între care se găsește țesut osos
spongios( diploid)

Oase scurte

Sunt formate din țesut osos spongios învelit într-un strat subțire de țesut osos compact.

Periosul

La suprafață, oasele sunt învelite de o membrană fibroasă care merge până la nivelul cartilagiului articular.

Periosul are o grosime variabilă, este mai subțire decat oasele lungi și are o grosime mai mare decat cele scurte.
Este bogat în vase sanguine. Este inervat. Participă la formarea de țesut osos. Are rol în nutriția osului. Are rol
în repararea fracturilor. Periosul scade în grosime cu înaintarea în vârsta.

Maduva osoasă

Are rol în formarea elementelor figurate ale sângelui. Se află în cavitatea medulara a oaselor lungi și în țesutul
osos spongios.

Vascularizația și inevația oaselor

1.Vascularizatia oaselor

Oasele au artere nutritive (mai ales oasele lungi) și artere periostale.

2.Inervația oaselor

Nervii pătrund în găurile nutritive împreună cu vasele și ajung în cavitatea medulară unde formează un plex
nervos, care este bogat în protoreceptori.
Proprietățiile oaselor:

1. Fizice
2. Chimice

1.Proprietățiile fizice :rezistență și elasticitatea

2.Proprietățiile chimice: în compoziția oaselor intra subtanță organică și substanță anorganică.

 Substanța organică este reprezentată de oseina(îi asigură elasticitatea).

 Substanța anorganică este reprezentată de săruri minerale: fosfați, carbonați(în general de calciu);îi
asigură rezistența.

Scheletul axial

Coloana vertebrală

Este formată din 33-34 de vertebre grupate pe regiuni:

1. Cervicală 7 vertebre
2. Toracală 12 vertebre
3. Lombală 5 vertebre
4. Sacrată 5 vertebre
5. Coccigiană 4-5 vertebre

Vertebrele primelor 5 regiuni se articulează între ele prin discuri intervertebrale. Vertebrele ultimelor doua
regiuni, datorită presiunii care se exercită asupra lor, se sudează între ele și rezultă sacrul și coccis.

O vertebra este formata din:

1. Corp vertebral: cilindric, situat anterior

2. Arc vertebral: format din o apofiza spinoasa/proces fibros, doua apofize transverse, 4 apofize
articulare, lame vertebrale și pediculi vertebrali.

Prin suprapunerea găurilor vertebrale se formează un canal (canal vertebral/rahidian) care adăpostește
măduva spinării. Inițial, în viața intrauterina, măduva are aceeasi lungime precum coloana vertebrala, apoi
măduva spinarii este mai scurtă decat canalul.

Cutia toracică este formată:

 posteriol din coloana vertebrala toracală

 anterior sternul
 12 perechi de arcuri osteocartilaginoase.
Primele 7 perechi de coaste ajung la stern și se articulează cu acestea (coaste adevarate). Ultimele 5 perechi
sunt coaste false.

Coaste 8,9 și 10 ajung la stern prin intermediul cartilagiului coastei 7. Se numesc coaste false propriu-zise.

Coastele 11 și 12 se numesc coaste flotante. Nu ajung la stern și se pierd la nivelul mușchiilor anterio-laterali ai
abdomenului.

Sternul este un os lat. Are formă de pumnal. Este format din:

1. Manublu
2. Corp
3. Apendice xifoid (ramane cartilaginos până la vârste înaintate)

Sternul este un os subțire.

Cutia craniană :

 Neurocraniu (oase care adăpostesc encefalul)

 Viscelocraniul (oasele care formează segmentele periferice ale analizatorului vizual și nazal)

Neurocraniul este format din 8 oase: 4 pereche și 4 nepereche.

Cele nepereche sunt: frontal, occipital, etmoid și sfenoid.

Cele pereche sunt: 2 parietale, 2 temporale(osul temporal se formeaza din 3 oase)

Viscelocraniul este format din 14 oase: 13 formează falca superioară și 1 formează falca inferioară
(mandibula).
Cele 13 oase de la falca superioară sunt 6 perechi: nazale, malare/zigomatice,maxilare, lacrimale,
cornete, palatin+vomer(nepereche)

Membrul superior este format din:

1. Centură scapulară- claviculă (anterior)+omoplat (posterior)

2. Scheletul brațului- humerus
3. Scheletul antebrațului- radius+cubitus
4. Scheletul mâinii (format din 27 oase): 8 carpiene + 5 metacarpiene + 14 falange

Membrul inferior:

 Centura pelvină- formată din cele 2 oase cocxale care se articulează anterior între ele și posterior cu
sacrul,toate 3 formează bazinul.
 Scheletul coapsei- femur
 Scheletul gambei- tibie + peroneu/fibula
 Oasele piciorului(26 de oase)- 7 tarsiene + 5 metatarsiene + 14 falange (degetul mare se numeste
haluce)