Sistemul osos

Sistemul osos este alctuit din totalitatea oaselor organismului uman i a

articulaiilor dintre ele. Articulaiile leag oasele, integrndu-se ntr-un
sistem numit schelet. Numrul total al oaselor care alctuiesc scheletul
omului este de 223, din care 95 sunt oase perechi, iar 33 oase neperechi.

Sistemul osos are cinci mari funcii principale: de susinere, de locomoie,
de protecie, de hematopoez i de depozit de sruri minerale.
El reprezint componenta principal a aparatului de susinere a esuturilor
moi existente n organismul nostru.
Impreun cu sistemul muscular, sistemul osos imprim corpului omenesc
forma lui specific. Dei rolul oaselor n locomoie este pasiv, servind ca
prghii pe care acioneaza muchii, ele sunt totui indispensabile micrilor
pe care le efectueaz corpul.
Totodat sistemul osos asigur protecia tuturor organelor vitale ale
organismului (creier, inim, plmni etc.). Una dintre funciile fundamentale
ale sistemului osos este hematopoeza, respectiv formarea elementelor
figurate din sngele circulant, care are loc in mduva osoas roie.
In sfrit, oasele reprezint pentru organism o rezerv de sruri minerale.

CARACTERISTICILE OASELOR
1. Forma oaselor

Oasele corpului au forme diferite, caracteristice. Lundu-se ns n
consideraie raporturile care exist ntre cele trei dimensiuni ale lor
(lungime, lime, grosime), oasele pot fi mprite n trei grupe, i anume:
oase lungi, oase late, oase scurte.

Oasele lungi se caracterizeaz prin predominena lungimii fa de lungime
si lime. Fiecare os lung este alctuit dintr-un corp sau diafiz i din dou
extremiti numite epifize. In perioada de cretere, ntre diafiz i epifize se
gsete cartilajul de cretere, care poart numele de metafiz. Majoritatea
oaselor din organismul nostru intr n aceast categorie (de exemplu
femurul, tibia, peroneul).

Oasele late se caracterizeaz prin proeminena lungimii i a lrgimii fa de
grosime.

Ele prezint dou fee si mai multe margini variabile ca numr de la un os
la altul. Exemple de oase late sunt: oasele craniului, omoplatul, sternul,
coxalul.

Oasele scurte se caracterizeaz prin faptul ca lungimea limea i
grosimea lor sunt aproape egale. In aceast categorie intr oasele
tarsiene, oasele carpiene i vertebrele.

Att oasele lungi, ct i oasele late i scurte pot prezenta suprafee sau
faete articulare, apofize,
spine, tubercule, creste, fose si incizuri.

Suprafeele sau faetele articulare sunt poriuni de pe suprafaa oaselor
care servesc pentru articularea cu alte oase. Cnd feele articulare se
prezint ca o scobitur sferic, ea se numete cavitate glenoid, cnd are
forma de scripete poart numele de trohlee, iar cnd apare ca o formaiune
proeminent, se numete cap sau condil. Apofizele, proeminene care se
gsesc la suprafaa oaselor, au form conic sau cilindric. Spinele sunt
proeminene lamelare sau magini mai lite ale unui os. Tuberculele
reprezint i ele proeminene neregulate situate pe suprafaa unor oase, iar
crestele reprezint marginea ascuit a unui os sau proeminene ascuite
liniare de pe suprafaa unor oase. In sfrit fosele sunt scobituri de form
oval, incizurile scobituri cu forma cilindric, iar sanurile, scobituri de form
alungit ce se gsesc pe suprafaa oaselor.

2. STRUCTURA OASELOR

Indiferent de forma lor, oasele sunt alctuite n principal de esut osos
compact i esut osos spongios, la care se mai adaug i alte varieti de
esut conjunctiv. Intruct felul n care este alctuit osul difer n raport cu
forma acestuia, vom descrie pe rnd structura oaselor lungi, scurte si late.

2. 1. Structura oaselor lungi Structura diafizei oaselor lungi se deosebete
de structura epifizei, de aceea le vom prezenta separat.

a) Structura diafizei

Pe o seciune transversal sau longitudinal prin diafiza femurului se
observ la examenul cu ochiul liber c n axul diafizei se afl un canal,
numit canalul medular, n care se gsete o substan de culoare galben,
roie sau cenuie, denumit mduva osoas. Canalul medular este
circumscris pe peretele diafizei, n constituia cruia intr, de la exterior
ctre interior urmatoarele componente: periostul, masa osoas i endostul.

Periostul este o membrana vasculo-conjunctiv care nvelete, la periferie
ntregul os, cu excepia capetelor articulare, care sunt acoperite de
cartilaje. Examenul microscopic al periostului arat c aceast membran
este format la adult din doua straturi, unul extern sau superficial, numit
periostul fibros, i altul intern sau profund, care vine in raport cu masa
osoas, numit periostul osteogen. Periostul fibros este format din esut
conjunctiv fibros n care predomin fibrele colagene i elastice, celulele
conjunctive fiind rare, iar substana fundamental aflndu-se n cantitate
mic. In periostul fibros se gsesc vase sanguine care ptrund n periostul
osteogen i apoi mai ...

SCHELETUL
Zgarie-norii se sprijina pe stalpi de beton si cadre de otel, aripile
avioanelor sunt intarite cu traverse ;tot asa, tinuta corpului uman este
oferita de un cadru intern: scheletul.
Scheletul uman este format din 206 oase separate , unite intre ele
prin diferite articulatii .Marimea , respectiv forma diferitelor oase este
determinata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurul avand 50
de centimetri , iar cel mai mic este scarita (2,6 mm) , una dintre oscioarele
auditive.
Oasele pot fi impartite in 4 mari grupe .Oasele lungi sau cilindrice
dupa cum le arata si denumirea ,sunt alungite, usor curbate , au rolul de a
amortiza socurile .Din aceasta categorie fac parte oasele gambei, bratului,
degetelor .Oasele scurte ,(sau cubice) sunt colturoase ,groase. Asa sunt de
exemplu oasele carpiene si tarsiene .Oasele neregulate ,conform denumirii
, au forme si dimensiuni variate. Formeaza unele parti ale fetei si spatelui
.In final , oasele late coastele , craniul , spata , -reprezinta scuturi ale
organismelor vitale. kd648i3293yddm
MUSCHI SI OASE
Peste 500 de muschi asa-numiti muschi scheletici-se ataseaza de
oasele noastre. Muschii se insera pe oase prin intermediul prelungirilor
numite ligamente. In timpul miscarii muschii corespunzatori se contracta ,
deplasand osul care apartine de acestia. Muschii si oasele formeaza
impreuna cele mai mari sisteme organice ale organismului nostru ;sistemul
osos si muscular.
Scheletul este flexibil datorita articulatiilor care unesc oasele. Unele
articulatii sunt insa fixe, oasele fiind sudate intre ele la nivelul marginilor,
astfel incat par a fi un singur os. Asa de exemplu, osul pereche al bazinului
(osul coxal ) este format de fapt din 3 oase :portiunea superioara este
iliumul ,partea inferioara ,anterioara este pubisul , iar cea posterioara este
ischiumul .La noii nascuti si la copii , aceste oase se pot deplasa putin unul
fata de celalalt , dar pana la maturitate se osifica complet.
O alta categorie importanta a legaturilor interosoase este articulatia
mobila, dar masura miscarii este variabila .Cea mai mare articulatie a
organismului nostru , articulatia genunchiului de exemplu functioneaza ca o
balama :permite miscarea inspre inapoi a gambei ,dar nu permite miscari
laterale si orientate inainte .La fel functioneaza si articulatiile degetelor.
Articulatia coxo-femurala , dintre osul bazinului si femur , este insa o
articulatie numita sferica , sau libera: suprafata sferica a capului articular al
femurului se potriveste in cavitatea articulara a bazinului. Aceasta structura
confera o mobilitate deosebita a articulatiei, permitand miscari ample
inainte , inapoi si lateral .La fel este si articulatia umarului (intre humerus si
spata).
23648iks93ydm3d
ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE
Coloana vertebrala umana este formata din 26 de oase separate
:vertebre ;acestea sunt unite prin articulatii. Vertebrele se deplaseaza putin
fata de vertebrele invecinate, dar aceste deplasari mici ,adunate la un loc
determina o flexibilitate deosebita a coloanei vertebrale .Daca nu ar fi asa ,
nu ne-am putea apleca in fata , in spate sau lateral.
La intalnirea capului si a coloanei vertebrale gasim alt tip de
articulatie. Datorita celor doua proeminente (condili) ale osului occipital
care se potriveste in cavitatile articulare ale primei vertebre, ne putem
apleca capul inainte si inapoi .Prima vertebra cervicala se numeste atlas
(dupa titanul din mitologia greaca , care tine pe umeri intrega lume)Atlasul
,de forma unui inel, se potriveste cu a doua vertebra cervicala, axis
.Articulatia dintre cele doua vertebre se numeste articulatie pivotanta ,care
permite rotirea capului la stanga si la dreapta .La el functioneaza si
articulatia cotului care permite rotirea antebratului.
Cele mai simple articulatii ale scheletului sunt probabil cele in care o
suprafata articulara aluneca peste cealalta. O asemenea articulatie este
intre rotula si extremitatea distala a femurului , sau intre oasele carpiene.
Oasele care se articuleaza in sa , se pot deplasa in directii diferite ,
dar nici unul nu se poate deplasa fata de celalalt. O asemenea articulatie
este intre osul metacarpian al degetului mare si oasele carpiene. Datorita
acestei caracteristici ale articulatiei in sa ne putem intoarce degetul mare
spre palma. Fara aceasta capacitate, ne-ar fi foarte greu sa apucam
obiectele.
23648iks93ydm3d
LUBRIFIEREA ARTICULATIILOR
In articulatii , capetele osoase care se intalnesc, se deplaseaza unul
fata de celalalt , iar uneori chiar se ating si se freaca intre ele .Pentru a nu
se uza, capetele osoase sunt acoperite de un strat neted , lucios , numit
cartilaj .Pe langa aceasta , articulatia este inconjurata de un sac , care
produce lichidul articular (lichid sinovial) vascos. Acest lichid sinovial
siropos, are rolul e a lubrifia articulatia , la fel ca vaselina , sau uleiul in
masinarii. Cartilajul si lichidul articular previn tocirea si uzura capetelor
osoase in urma frecarii intre ele .In articulatiile dintre vertebre , care (cu
exceptia articulatiei dintre atlas si axis ) permit doar miscari limitate , se
gasesc niste discuri intervertebrale cartilaginoase. Daca unul dintre discuri
este dislocat si apasa un nerv se produce una din afectiunile dureroase
,numite hernia de disc.
Fiecare articulatie mobila este tinuta de ligamente elastice , care se
prind pe capetele osoase care formeaza articulatia. Aceste ligamente
protejeaza articulatia de deplasarile oaselor care depasesc limita obisnuita
si care ar forta prea mult articulatia, respectiv luxatii.
23648iks93ydm3d
23648iks93ydm3d
23648iks93ydm3d
NUMARATOAREA OASELOR
Capul uman este format in totalitate din 29 de oase. Neurocraniul
este compus din 8 oase; acestea sunt bine sudate , pentru a proteja
creierul sensibil la actiunile din exterior. Alte 14 oase intra in alcatuirea
fetei (craniul visceral ), in cele doua urechi mai exista cate 3 oscioare
auditive , iar urmatorul si totodata ultimul os este mandibula. Cavitatile
unor oase craniale reduc greutatea craniului.
In formarea coloanei vertebrale intra 26 de oase .Cele 7 vertebre
cervicale sunt urmate de 12 vertebre dorsale , iar acestea de 5 vertebre
lombare late , puternice. Osul sacrum , situat intre oasele care formeaza
bazinul , este alcatuit din sudarea a 5 vertebre sacrale. Ultima vertebra a
coloanei este coccisul. Acesta era format initial din 4 oase care sau unit.
Oasele care formeaza toracele sunt 25 la numar .Pe cele doua parti
sunt aliniate una sub alta 12 perechi e coaste lungi si curbate , in centru
fiind situat stenul La extremitatea posterioara , coastele sunt in legatura
directa cu vertebrele dorsale , iar in fata cele 10 perechi superioare de
coaste se ataseaza de stern prin intermediul unui cartilaj.
Oasele centurii scapulare , ale bratului , antebratului si mainii sunt in
numar de 64 , reprezentand aproximativ o treime din numarul total al
oaselor corpului uman. In centura scapulara de o arte si alta sunt situate
care o clavicula si o spata. Bratul este format dintr-un os , iar antebratul
din doua oase lungi: humerusul, respectiv radiusul si ulna (prin aceasta
anatomistii intelegand regiunea carpometacarpiana si regiunea falangelor)
este alcatuit din mai multe oase: cele 8 oase carpiene , care asigura jocul
incheieturii cele 5 oase metacarpiene , cele doua falage ale degetului mare
, respectiv cele trei falange la restul degetelor-in total 27 pe ambele parti.
Centura pelviana si piciorul sunt formate din 62 de oase;: si acestea
reprezinta aproximativ o treime din numarul total de oase. Osul pereche al
centurii pelviene , impreuna cu osul sacrum al coloanei vertebrale formeaza
bazinul .De aici in jos urmeaza femurul , rotula ,tibia si fibula. I regiunea
gleznei de o parte si de alta se gasesc cate 7 oase tarsiene, cate 5 oase
metatarsiene , si se termina cu cele 2 falange ale degetelor mari, respectiv
cele 3 falange ale celorlalte degete de la picior.
23648iks93ydm3d
STRUCTURA INTERNA A OASELOR
Oasele organismului viu nu sunt deloc atat de uscate, albe si rigide ,
precum am putea crede vazand scheletele expuse in muzee. Osul viu este
de culoare cenusie , fiind acoperit de o membrana rezistenta periost ,-
prin care patrund vasele sangvine si nervii destinati oaselor.
Desi oasele par a fi compacte , in realitate sunt pline de mici cavitati.
Sub periost urmeaza compacta osului , sau tesutul osos de tip Havers
.Daca facem o sectiune trasversala la nivelul unui os , in tesutul compact
putem observa o multitudine de mici cercuri. Aceste asa-numitele canale
Havers strabat longitudinal osul , avand rolul de a adaposti vasele si nervii
care patrund din periost in os .In jurul acestor canale , in mici lacune
osoase , sunt situate niste celule de dimensiuni microscopice :celulele
osoase sau osteocitele , care formeaza partea solida a osului.
Stratul poros, buretos ,ce se intinde sub tesutul compact , se
numeste tesut osos spongios , cu toate ca si acesta este solid .In sfarsit, in
interiorul osului , intalnim maduva osoasa .Aici este produsa marea parte a
celulelor sangvine.
23648iks93ydm3d
REGENERAREA OASELOR
Asemenea celorlalte organe, si oasele sunt in permanenta schimbare,
se uzeaza si se regenereaza. Sub efectul fortelor care actioneaza asupra
oaselor, de la nastere, pana la moarte, se produce dizolvarea tesutului osos
vechi si formarea tesutului osos nou. Aceasta inseamna, ca in primul rand
se transforma oasele regiunilor corporale puternic solicitate. Calaritul, de
exemplu, determina regenerarea oaselor coapsei si fesei.
Acele oase care nu sunt solicitate atat de intens, slbesc. Daca cineva
se misca mai putin pe o perioada mai lunga , de exemplu din cauza unei
boli, oasele lui vor fi mai slabe.
Oasele pot fi comprimate, si nu sunt atat de fragile: se pot indoi putin
si pot amortiza energia unor lovituri mai mici sau zguduituri. Cand sarim,
asupra oaselor noastre actioneaza forte extrm de mari. Femurul rezista la o
presiune atat de mare, ca si cand pe fiecare centimetru s-ar distribui
greutatea unui hipopotam. Insa in anumite situatii, osul se poate crapa sau
rupe cu usurinta. 23648iks93ydm3d
VINDECAREA OASELOR
Medicul repune fara intarziere osul fracturat, deoarece imediat dupa
accident incep procesele de vindecare. La inceput se formeaza un
hematom mare intre capetele oaselor fracturate, apoi substantele minerale
sunt indepartate de la nivelul fracturii prin intermediul sangelui. Intre timp,
cheagul de sange este impanzit de o retea fibroasa, care va prinde
capetele fracturate. Osteocitele care migreaza in reteaua fibroasa, vor
forma un os nou, puternic.
Aproximativ in trei saptamani ia nastere acea formatiune osoasa
bogata in calciu, care va uni din nou capetele osoase fracturate. Aceasta
formatiune, numita calus, se transforma treptat in tesut osos devarat. In
urmatoarele luni si ani se netezesc proeminentele sau muchiile eventual
ramase la nivelul fracturii, osul fiind ca inainte de fractura.
ADOPTA O POZITIE CORECTA A SPATELUI!


Cu siguranta iti mai amintesti de primii ani de
scoala cand invatatoarea te atentiona mereu sa adopti o pozitie dreapta a
spatelui (eventual si cu mainile la spate) si sa nu stai cu nasul in caiet
atunci cand scrii. Un sfat foarte util in viata de zi cu zi, avand in vedere ca
anii de scoala si ulterior cei de munca la birou (caci nu multi sunt cei care
practica o munca fizica!) presupun a sta asezat pe un scaun si a scrie,
respectiv a lucra la calculator.
Din pacate, putini dintre noi mai pun in aplicare acest lucru, lasandu-ne
doborati de oboseala si stresul zilnic. Si intr-adevar atunci cand esti obosit
ti se pare mai usor sa stai cu umerii lasati, usor cocosat, si ai senzatia ca ti-
ar lua foarte mult efort sa stai drept. Nefiind obisnuit cu acest lucru, la
inceput asa este, dar in timp vei realiza ca a sta drept (insa nu rigid!) iti va
ajuta nu doar musculatura spatelui, ci si starea pe care o ai.
Esteticul si impresia pe care o lasi celor din jur este unul dintre primele
aspecte de observat. Exista o diferenta clara intre impresia pe care o lasa o
persoana care sta cu spatele aplecat si cu umerii lasati, parand astfel
mereu obosita si aratand o greutate in a gestiona situatii, si una care
adopta o pozitie dreapta, sanatoasa, denotand siguranta de sine si control
asupra situatiei.
Pe langa aspectul estetic, o pozitie de stat corecta este benefica pentru
sanatatea spatelui. Muschii spatelui, care reprezinta o grupa musculara
importanta, mentin rectitudinea coloanei vertebrale si de asemenea
realizeaza miscarile de aductie ale membrelor superioare. Rolul muschilor
spatelui si a coloanei vertebrale in activitatea zilnica este foarte important,
vital chiar, avand in vedere faptul ca aproape fiecare miscare pe care o
facem presupune miscarea spatelui. O pozitie incorecta va incomoda
respiratia, precum si activitatea normala a organelor interne, si va duce la
dureri la nivelul musculaturii din zona cefei, a umerilor si a soldurilor.
Cu cat constientizam mai mult acest aspect, cu atat mai repede putem sa
corectam greselile comise zilnic in acest sens; incepand cu dormitul si
mersul incorect, la statul "stramb" la birou sau pozitia gresita a scaunului
atunci cand conducem masina, si toate astea adaugate unei lipse de
miscare fizica zilnica. Daca nu scapam de aceste obiceiuri proaste, in timp
simptomele se pot accentua ajungand la dureri grave de spate si afectiuni
ale coloanei vertebrale, care ne pot afecta indiferent de varsta. Tot ce
trebuie din partea ta este vointa si determinare de a corecta greselile
stilului tau de viata.
Cateva dintre primele masuri pe care le poti lua sunt urmatoarele:
- nu dormi pe o perna prea inalta, ci alege una care sa-ti mentina capul
si coloana la acelasi nivel; este mult mai odihnitor si mai sanatos
pentru coloana vertebrala;
- alege pantofi cat mai confortabili - tocurile inalte nu fac decat sa forteze
muschii spatelui;
- mentine o greutate constanta a corpului - o greutate prea mare
exercita o presiune mai mare asupra coloanei vertebrale, iar in cazul
in care suntem mai plinuti in zona abdominala, centrul de greutate se
muta in fata, afectand in plus spatele;
- alege intotdeauna un scaun ajustabil pe care poti sa-l reglezi in pozitia
cea mai confortabila pentru tine si benefica pentru coloana
vertebrala;
- asigura-te ca biroul la care lucrezi are inaltimea potrivita pentru tine,
pentru a nu sta cu mainile intr-o pozitie fortata;
- monitorul calculatorului trebuie sa fie pozitionat la nivelul ochilor, astfel
incat sa nu apleci capul in fata sau sa stai cu barbia ridicata, pentru a
nu incorda muschii gatului;
- nu sta picior peste picior pentru ca circulatia este ingreunata, iar
coloana vertebrala nu sta dreapta;
- constientizeaza cum stai pe scaun si observa pozitiile incorecte si
neechilibrate (sprijinitul pe o singura parte, picior peste picior, pozitia
cocosata etc.), care-ti provoaca inconfort sau durere, pentru a sti sa
le eviti;
- stai intr-o pozitie dreapta, insa nu rigida sau fortata!
Insa, cel mai important aspect de care trebuie sa tii cont este faptul ca
trebuie sa faci miscare! Prin exercitii regulate vei obtine tonifierea
musculaturii spatelui si a abdomenului, prevenind sau diminuand durerile
care pot aparea in aceste zone. Mersul pe jos sau pe bicicleta si inotul sunt
recomandate ca exercitii ideale pentru sanatatea coloanei vertebrale si a
muschilor spatelui. Iar in timp, vei constata ca nu-ti mai este atat de greu sa
stai drept, ci a devenit o obisnuinta.
Cateva exercitii simple pe care le poti face zilnic cand iti simti umerii si
spatele incordat:
- fara a face miscari bruste, apleaca-ti capul usor spre stanga si stai asa
cateva secunde, dupa care lasa capul sa cada usor in fata si si
misca-l pana ajungi in partea dreapta; repeta aceasta miscare usoara
si de la dreapta la stanga;
- ridica umerii usor spre fata si du-i spre spate, ca si cum ai desena un
cerc; repeta miscarea de cateva ori;
- roteste de mai multe ori fiecare brat spre fata si apoi repeta miscarea
spre spate;
- du mana stanga la spate, iar mana dreapta du-o peste umarul drept;
incearca astfel sa-ti prinzi mainile si trage usor spre spate, pana simti
ca ti-ai indreptat muschii spatelui; repeta miscarea cu mana dreapta
la spate si cea stanga peste umar.
Cu totii muncim din greu la birou in timpul zilei, insa muncim si cu cap ? Studiile
au demonstrat ca durerile de spate pe care le resimtim au o stransa legatura cu orele
petrecute la birou, in fata calculatorului. De fapt, oamenii care au un serviciu de
birou sunt mult mai predispusi la durerile de spate decat cei care depun efort fizic
excesiv prin ridicarea si cararea de obiecte grele.
Deoarece persoanele care lucreaza la birou isi petrec
majoritatea timpului sezand pe scaun, acestea ar trebui mai
intai sa isi analizeze postura. O pozitie corecta in fata
calculatorului, un scaun ergonomic si mici pauze regulate
de miscare pot fi de mare ajutor in prevenirea acestor
dureri.
O pozitie ideala a corpului presupune ca spatele sa fie
drept, umerii relaxati, coatele sa fie tinute pe langa corp, sa
formeze un unghi de 90 de grade si sa nu se sprijine pe
bratele scaunului. Tastatura trebuie pozitionata pe aceeasi
linie a bratului pentru a nu forta incheieturile. Este ideal ca
ecranul monitorului sa se afle la nivelul privirii sau putin sub acesta, iar talpile sa
se sprijine pe podea, evitand pozitia picior este picior.
Desigur ca indeplinirea tuturor acestor indicatii este la modul ideal si ne poate
parea dificil sa le respectam intocmai, insa putem macar tine cont de aceste sugestii
pentru a adapta elementele spatiului de lucru in care putem interveni pentru a
asigura confortul necesar corpului nostru.

Multi dintre noi se pling de dureri de spate, dar putini dintre noi stiu
ca acestea pot fi cauzate de pozitii vicioase, gesturi si miscari banale,
de zi cu zi, efectuate incorect. Respectind o serie de reguli pot fi
prevenite si ameliorate durerile de spate cauzate de bolile discale:
lumbago, lombosciatica, hernie de disc. Orice ati face - fie ca dormiti,
fie ca stati in picioare sau pe scaun, fie ca va aflati la volan sau in fata
biroului - incercati sa adoptati pozitia corecta a coloanei.
"Micile dureri lombare" (dureri de spate) sint semne de avertisment, care
anunta o suprasolicitare a discului, din cauza, in cea mai mare parte, a
pozitiilor vicioase in munca sau nerespectarii repausului in conditii
fiziologice a coloanei vertebrale. Erori frecvente, incepind de la modul in
care stam pe scaun, pozitia in care dormim sau stam in picioare si pina la
ridicarea greutatilor, pot fi evitate cu usurinta.
"Discopatia care duce la dureri de spate uneori greu de suportat, se
constituie in timp ca urmare a repetarii unor miscari nefiziologice, care
suprasolicita discul. O miscare banala - modul in care ne dam jos din pat
dimineata, "transportul" unei sacose sau chiar a unei genti de umar
"supraincarcata" - toate acestea efectuate in pozitia de hiperextensie a
coloanei sint factori declansatori care trebuie evitati.
Respectarea regulilor de functionare a coloanei si repausul acesteia vor
reduce considerabil frecventa durerilor de spate", explica prof.dr. Rodica
Chiriac, sefa Clinicii de Reumatologie din cadrul Spitalului de Recuperare
Iasi.
Cum trebuie sa functioneze coloana vertebrala
Coloana vertebrala are rol deosebit in statica si dinamica organismului.
Coloana activeaza permanent in stare, de incarcare, de hiperpresiune si in
fiecare moment este supusa unor conditii speciale de tractiune si presiune.
Pentru a face fata solicitarilor vietii de zi cu zi si totodata pentru a nu
deraraja regulile dupa care functioneaza coloana, trebuie sa avem un
comportament adecvat, respectind o serie de reguli
Repausul
* Repausul in pozitia culcat este forma in care colana se relaxeaza.
* Patul trebuie sa fie ferm (sa nu ia forma corpului), perna mica.
* Coborirea din pat se face numai din pozitia culcat pe partea laterala; se
coboara mai intii picioarele, apoi se ridica trunchiul impingind-l cu ajutorul
bratului de pe planul patului.
* Dupa repaus si mai ales dupa cel nocturn, citeva miscari de stretching
(intinderi) sint utile pentru a reface tonusul muscular pe toate regiunile.
Activitatea statica in ortostatism: statul in picioare
* Pozitia fixa in ortostatism este prezenta adesea in numeroase profesii
sau situatii ale fiecarei zile, ea este dificila pentru orice coloana vertebrala.
* Pentru a o suporta mai usor, pozitia picioarelor va fi in usor indepartat,
sau ne sprijinim doar pe un picior celalalt fiind plasat pe un suport de mici
dimensiuni (15-20 cm).
* Pozitia fixa este intrerupta cit de des este posibil de perioade de mers",
subliniaza prof. dr. Rodica Chiriac.
Mersul
* "Este cel mai bun exercitiu fizic pentru intretinerea aparatului locomotor
(muschi, articulatii), aparatului cardiovascular, pulmonar, sistem nervos etc.
* Se desfasoara fara a purta greutati si in ritm de plimbare.
* Pentru a respecta pozitiile fiziologice ale coloanei in timpul mersului,
abdomenul este supt, barbia orizontala", completeaza prof.dr. Rodica
Chiriac.
Pozitia sezinda corecta
* "Scaunul si inaltimea biroului trebuie adaptate in asa fel ca trunchiul sa
se sprijine bine de spatarul scaunului, iar intre coapsa si gamba sa existe
un unghi drept;
* Scaunul cel mai bun pentru munca de birou este cel cu cotiere, tetiera
si care permite rotatia;
* "Coatele se sprijina pe cotiere", mentioneaza prof.dr. Rodica Chiriac.
Activitatea la calculator
* Activitatea la calculator impune respectarea pozitiei si a unghiurilor din
fotografia alaturata
* Impune respectarea pauzelor de 5-6 minute la fiecare 60-70 minute
* "In pauze se fac relaxari, intinderi, mobilizari ale coloanei si
musculaturii centurilor si chiar a tuturor segmentelor aparatului locomotor",
subliniaza prof.dr. Rodica Chiriac.
Hernie de disc de la statul pe scaun
Trebuie stiut ca sint persoane care fac hernie de disc pentru ca au
ligamente slabe ale coloanei. Sint pacienti care stau la birou, si totsi fac
hernie.
Deci, exista persoane predispuse la aceasta boala. Ele trebuie sa se
pazeasca de eforturi, de miscarile de rotatie ale coloanei care sint foarte
periculoase (genul miscarilor de la tenis), de frig, de umezeala si de pozitii
incomode prelungite - la calculator, la birou, miscari trepidante - mersul cu
masina pe drumuri proaste. Toate acestea macina discul si pot produce
hernia.
Ce este lumbago
Nerespectarea regulilor de functionare a coloanei conduce la aparitia
durerii de spate. Lumbago sau lombalgia este manifestarea ce indica o
suferinta a coloanei vertebrale lombare. Cind spunem lumbago ne referim
la criza dureroasa care apare in regiunea salelor cu centrul pe coloana
vertebrala care are contractura musculara.
Este vorba de o contractura puternica si dureroasa a muschilor
paravertebrali lombari (din zona salelolor) care imobilizeaza bolnavul,
punindu-l in imposibilitatea efectuarii miscarilor de aplecare a trunchiului.
Durerea de spate are cea mai frecventa cauza discopatia.
Ridicarea de greutati
* "Nu se ridica obiecte grele si voluminoase; greutatea maxima admisa
se adapteaza fiecarei persoane in functie de antrenament
* Pentru a ridica un obiect flectam genunchii ( ii indoim), prindem obiectul
cu ambele miini, se duce obiectul cit mai aproape de piept si ne ridicam
mentinind coloana dreapta
* Ridicarea se face lent, fara miscari bruste si fara rotatii ale trunchiului,
torsiuni
* "Niciodata nu se ridica un obiect deasupra umerilor", arata prof. dr.
Rodica Chiriac.
Purtarea de greutati
* "Pentru a nu solicita asimetric coloana, greutatea se repartizeaza (se
poarta) echilibrat in cele doua miini
* Este foarte indicat mai ales pentru copii si adolescenti a se purta
greutatea ca pe un hanorac
* Nu se depasesc 3-4Kg in fiecare mina pentru persoanele adulte
La volan
* Spatarul scaunului trebuie sa fie la 90 grade
* Spatele se sprijina bine in scaunul masinii
* Scaunul se apropie de volan astfel incit genunchii sa fie indoiti catre 90
grade (genunchii mai sus ca soldurile)
* Se recomanda efectuarea de opriri frecvente, cu realizarea de pasi si
miscari de relaxare", completeaza prof. dr. Rodica Chiriac.
Factori de risc
Specialistii atentioneaza ca este esentiala instruirea bolnavului asupra
principalilor factori de risc pe care trebuie sa-i contracareze tot timpul:
* frigul, umezeala, miscarile bruste necontrolate, ridicarea de greutati,
cresterea in greutate; purtarea de greutati care afecteaza biomecanica
coloanei vertebrale (cap, mina, pe umar). Este foarte importanta educarea
bolnavului de a realiza gesturile uzuale corecte in timpul efortului fizic
sustinut sau la unele miscari de flexie, extensie sau rotatie in ax a coloanei
vertebrale.
Ce este Scoala Spatelui
"Atit in tara noastra, cit si in tarile europene s-au dezvoltat programe
adecvate educationale de prezentare a mijloacelor educative in scopul:
* prevenirii aparitiei herniei de disc la persoanele cu risc
* prevenirii unei noi hernii de disc la un pacient cu suferinta discala La
Iasi persoanele interesate pot obtine informatii in acest sens de la
specialistii reumatologi si balneologi", mentioneaza prof. dr Rodica Chiriac.
Scoala Spatelui are urmatoarele obiective:
* Constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a
bazinului si mentinerea permanenta a posturii corijate, neutre a coloanei
lombare, indiferent de pozitia corpului sau de activitatile desfasurate.
* "Zavorirea" coloanei lombare are drept scop blocarea in timpul efortului
a segmentului afectat, invatarea pozitiei neutre si invatarea mobilizarii
independente a membrelor fata de trunchi
* Mentinerea fortei musculare a muschilor vertebrali inferiori.