Sunteți pe pagina 1din 28

ALCATUIREA

SCHELETULUI

Studentă: Antochi Petronela


SCHELETUL reprezintă
totalitatea oaselor care susțin
corpul unui vertebrat; sistemul
osos așezat în poziția sa naturală.

 sheletul constituie suportul rigid al corpului


scheletul ofera protectie mecanica pentru multe
dintre organele interne
oasele permit atasarea sau insertia muschilor formand
parghii
tesutul osos este o rezerva naturala de minerale
precum calciul
Scheletul uman

 208 oase -34 dintre ele alcătuiesc coloana vertebrală


-174 de oase se grupează în jurul coloanei vertebrale
- sternul și sacrul sunt oase neperechi: oase simetrice
formate din două jumătăti: dreaptă şi stângă
- Oasele membrelor sunt perechi, dar nesimetrice
Scheletul uman

Scheletul corpului uman se împarte în


4 părți:
1. Coloana vertebrală
2. Torace osos
3. Oasele capului
4. Oasele membrelor

OSTEOLOGIE = studiul formei şi


structurii oaselor
Oasele
După formă şi dimensiuni (lungime, lățime, grosime)
există trei tipuri
principale de oase:
1. Oase lungi: femur, tibie, fibula, humerus, radius,
ulna
2. Oase scurte: carpiene, tarsiene
3. Oase late/plane: coastele, sternul, scapula

Folosind şi alte criterii de clasificare se mai adaugă şi alte trei tipuri de


oase:
1.oase pneumatice: frontal, maxiliar, etmoid, sfenoid
2.oase sesamoide: rotula
3.oase suturale: Aceste oase se mai numesc și oase wormiene. Sunt oase
mici, plane şi inconstante. la nivelul suturilor craniului, în special în sutura
lambdoidă
O a s e l e

• Osul reprezintă elementul de bază al scheletului vertebratelor, caracterizat


prin structura lui dură, solidă și rezistentă.
• Cel mai lung os este femurul piciorului, de obicei de peste 50 cm, iar cel mic
este „scărița” din ureche. Între ele, oasele se leagă prin articulații.

Osul este format din 20% apă


și 80% reziduu uscat. Este
alcătuit dintr-o matrice
organică
solidă, care este întărită de
depozitele de săruri de calciu.
Oasele
Oasele sunt organe
formate din- tesut
osos, oseina,
impregnata cu saruri
de calciu si fosfor.
Epifizele: contin tesut
osos compact la
periferie si tesut osos
spongios in interior.
Oasele
SCHELETUL CAPULUI
Este format din:
1. Neurocraniu: -osul frontal, osul
etmoid, osul sfenoid, osul
occipital, oasele temporale,
oasele parietale;
2. Viscerocraniul este format din 6
oase perechi: maxiliare, palatine,
nazale, lacrimale, zigomatice si
cornetele nazale inferioare, si
doua oase neperechi: vomerul si
mandibula)
3. Osul hioid
Scheletul capului
Neurocraniul

1. Osul frontal
- os unic, situat median şi anterior;

- format din
4 portiuni- solzul frontalului – porţiunea verticală;
doua porţiuni orbitale – porţiuni orizontale;
porţiunea nazală

Situatie: In partea anterioara a neurocraniului, participand la formarea


boltii bazei craniului.
.
Neurocraniul

2. Osul etmoid
Situatie:  situat inapoia osului
frontal
participa la formarea orbitelor si a
Foselor nazale

3. Osul sfenoid  prezinta un corp si sase


prelungiri-
-apofize: 2 din ele sunt aripele mari, alte 2 aripile
mici
-2 apofize orientate in jos
-procesele pterigoide-contin sinusul sfenoidal
-corpul
Neurocraniul
• 4. osul occipital-apofiza bazolara
-scuama occipitalului
-masele laterale

5. oasele temporale -scuama temopralului


-stanca temporalului
-apofiza mastoida
-procesul stiloid
-osul timpanal
Visceocraniul

oasele maxilare
oasele palatine
oasele nazale
oasele lacrimale
oasele zigomatice
cornetele nazale inferioare
vomerul
mandibula
SCHELETUL TRUNCHIULUI

1. Coloana vertebrală:
- regiunea cervicală, formată din 7 vertebre;
- regiunea toracică cu 12 vertebre;
- regiunea lombară, cu 5 vertebre;
- regiunea sacrală cu 5 vertebre sudate și regiunea coccigiană
formată din 4-5 vertebre

Funcțiile coloanei vertebrale:


1 - Sprijin;
2 - Apărare (Protecție);
3 - Mobilitate;

"Coloana vertebrală trebuie sa fie mobilă într-atît încît e posibil, și stabilă încît e
necesar." Gutmann
SCHELETUL TRUNCHIULUI
SCHELETUL TRUNCHIULUI

Vertebrele cervicale-cele 7 vertebre cervicale formeaza


gatul si sustin capul. Primele sunt numerotate atlas si
axis si fac legatura cu craniul

Vertebrele toracice-cele 12 vertebre toracice se unesc


cu cele 12 perechi de coaste si formeaza impreuna cu
sternul cavitatea toracica

Vertebrele lombare- situate in spatea inferioara a


spatelui. Cele 5 vertebre lombare sunt cele mai mari.

Osul sacral- forma triunghiulara, os format prin


sudarea ultimelor 5 vertebre

Cocis-legat de osul sacral, os mic format din


vertebre sudate.
Caracterele regionale ale vertebrelor
1.Regiunea cervicala:
Caracterele regionale ale vertebrelor
2. Regiunea toracala
Caracterele regionale ale vertebrelor
3. Regiunea lombara
SCHELETUL TRUNCHIULUI

2. Sternul: este format din


manubriu, corp si apendicele
xifoid

3. Coastele: Sunt in numar de


12 perechi, fiind formate
posterior dintr-un arc osos,
iar anterior din cartlajul
costal

4. Bazinul: este alcatuit din


osul sacru si cele doua oase
coxale.
SCHELETUL TRUNCHIULUI
1. Clavicula - os lung, de forma literei S
- in partea antero-superioara a toracelui

2. Scapula –os lat de forma triunghiulara, cu baza in sus


situat in partea superioara a toracelui
SCHELETUL MEMBRELOR

1. Scheletul
membrelor
superioare este
format din
scheletul centurii
scapulare si
scheletul membrului
superior liber.
2. Scheletul
membrelor
inferioare cuprinde
centura pelviana si
scheletul membrului
inferior liber.
Scheletul membrului superior liber
1. Humerusul- os lung
-formeaza osul bratului
2. Ulna: Este osul fix si intern
al scheletului antebratului
Scheletul membrului superior liber

3. Radiusul: osul mobil si lateral al antebratului


Scheletul membrului superior liber
Scheletul membrelor inferioare

Partea fixacentura pelviana. formata din 2 oase


coxale, rezultate prin sudarea a 3 oase: ilion, ischilion,
si publius
oasele coxale se articuleaza posterior cu osul sacrum
si anterior prin simfiza pubiana formand bazinul.
asigura legatura membrelor inferioare cu scheletul
trunchiului

Partea mobila: femur


-tibie si peroneu
tarsiene 7, metatarsiene 5
Articulatiile

Articulatiile reprezinta formatiuni de


legatura intre oase, fiind sediul miscarii.
Dupa gradul de mobilitate, articulatiile se
impart in: sinatrozele- articulatii imobile
- nu poseda cavitate articulara
diartrozele-articulatii cu grad
variabil de mobilitate
VĂ MULȚUMESC!

S-ar putea să vă placă și