SISTEMUL OSOS

 Scheletul cuprinde peste 200 oase si reprezinta suportul morfologic si functional al muschilor
striati scheletici.

Dupa regiuni, scheletul se clasifica in scheletul

capului, al trunchiului si cel al membrelor.

1. Scheletul capului cuprinde:

 Neurocraniul - adaposteste encefalul

fiind format din 8 oase, din care 4
neperechi - frontal, etmoid, sfenoid,
occipital si 4 perechi - 2 temporale si
2 parietale;
 Viscerocraniul - contine segmentele
periferice ale unor analizatori si initiale
ale aparatelor digestiv si respirator.Este
format din 14 oase din care 2 nepereche
- vomerul si mandibula si 6 pereche
- maxilare, palatine, nazale, lacrimale,
zigomatice, cornete nazale inferioare.

2. Scheletul trunchiului cuprinde:

 Coloana vertebrala este constituita din

33-34 vertebre dispuse astfe: 7

cervicale, 12 toracale, 5 lombare,

5 sacrale - osul sacrum, 4-5 coccigiene -

osul coccis.

O vertebra este alcatuita din: corp vertebral - se articuleaza cu corpul vertebrelor vecine prin
discul intervertebral; arc vertebral - cu 3 apofize: una spinoasa (situata median) si 2 transverse
(situate lateral) pe care se prind muschii; gaura vertebrala - totalitatea orificiilor suprapuse
formeaza canalul vertebral care adaposteste maduva spinarii.
Prezinta 4 curburi fiziologice dispuse in plan sagital si reprezentate de lordoze- cervicala si
lombara si cifoze- toracala si sacrala.

 Coastele sunt in numar de 12 perechi din care: 7 adevarate (I-VII) - se

articuleaza direct cu sternul prin cartilajul propriu; 3 false (VIII, IX, X) - se

articuleaza cu cartilajul celei a 7-a coaste; 2 flotante (XI, XII) - libere.

 Sternul este un os lat format din corp, manubriu si apendice xifoid ce se

articuleaza cu claviculele si primele 7 perechi de coaste.
3.Scheletul membrelor este constituit din scheleul centurilor si scheletul membrelor
propriu-zise.
Scheletul membrelor superioare cuprinde: centura scapulara formata
din omoplat(scapula) si clavicula si membrul superior propriu-zis format din humerus,
cubitus (ulna) si radius, oase carpiene - 8, metacarpiene - 5 si falange - 14.
Scheletul membrelor inferioare cuprinde centura pelviana formata din doua oase coxale care
impreuna cu osul sacrum si coccisul alcatuiesc bazinul.
Membrul inferior propriu-zis este format din: femur, tibia  si fibula (peroneul), oasele
tarsiene - 7, oasele metatarsiene - 5 si falange - 14, la care se adauga rotula (patela) - un os
sesamoid aflat in grosimea tendonului rotulian.
Rolul sistemului osos
Sistemul osos indeplineste functii deosebit de importante pentru viata organismului.

1. Datorita rigiditatii lor, oasele dau corpului forma caracteristica, ii sustin

greutatea, constituie locuri de insertie pentru muschi.

2. Participa la formarea unor cavitati de protectie pentru adapostirea unor organe

vitale (encefalul - in cutia craniana, maduva spinarii - in canalul vertebral,
inima, vasele mari, plamanii - in cutia toracica).
3. Componenta minerala a oaselor constituie un depozit pentru mentinerea
echilibrului fosfocalcic.
4. Maduva rosie din tesutul spongios al epifizelor oaselor lungi,al oaselor late,al
oaselor scurte,etc este organ hematopoietic.
5. In cadrul aparatului locomotor,oasele reprezinta organele pasive ale miscarii.
6. Asigura statiunea bipeda a omului prezentand anumite particularitati(curburi
ale coloanei vertebrale,cutia toracica si bazinul mai largi ,talpa piciorului
boltita etc,)

Cresterea în lungime și grosime a oaselor

În viata intrauterina, pana in luna a doua, scheletul embrionului este numai schitat si format
din tesut conjunctiv de consistenta membranoasa sau cartilaginoasa.

Dupa aceasta data si dupa nastere acest tesut sufera procese de osificare

(osterogenoza) care constau din inlocuirea tesutului vechi conjunctiv sau cartilaginos printr-
un tesut osos.

Osteogeneza de membrană= DESMALĂ sau endoconjunctivă  consta în înlocuirea

țesutului conjunctiv fibros al embrionului cu tesut osos al adultului .Este caractesristica
formării oaselor bolții cutiei craniene și parțial a mandibulei și claviculei.Prin sificarea
desmală se produce și creșterea oaselor în grosime, pe seama periostului.

Osteogeneza de cartilaj = ENCONDRALĂ constă în înlocuirea tesutului cartilaginoscu tesut

osos.Este caracteristică formării oaselor membrelor, vertebrelor, oaselor de la baza
craniului.În dezvoltarea unui os se disting doua faze. În prima fază ( faza de osificare primară)
se formeaza tesut osos, prin inlocuirea tesutului conjunctiv sau cartilaginos si se constituie
osul primar ( osul brut ).În a doua fază ( secundară ) se produc fenomene de remaniere si
distrugere, adica de modelare a tesutului osos, care dau structura caracteristica osului
definitiv, constituindu-se osul secundar. Oasele cresc atat în lungime cat și în grosime.
Cresterea în lungime este mai evidenta la oasele lungi, unde se realizeaza cu ajutorul unor
discuri cartilaginoase numite cartilaje de crestere ( diafizo –epifizare sau metafizare) . Ele se
afla la limitele dintre diafiza si epifize si se mentin pana la varsta de 20-24 ani, cand se osifica
complet si deci
cresterea
inceteaza.Este un
proces de osificare
encondrală.

Cresterea in grosime
se face la toate
formele de oase, prin
periost, care produce
in mod continuu
osteoblaste,
adaugand astfel os
nou de la exteriorul
spre interiorul osului
vechi.

Datorita periostului
se pot suda partile rupte ale oaselor si se pot face transplanturi de periost (grefe osoase).

Cresterea oaselor depinde de o serie de factori endocrini (hormoni hipofizari, tiroidieni,

sexuali), vitamine (A, C, D), enzime, precum si o alimentatie bogata, mai ales in saruri de
calciu.