Sunteți pe pagina 1din 97

osos)

Osteogeneza

Prof. Mogo Ctlin

Competente derivate:
C 1 - Cunoaterea caracteristicilor oaselor. C 2 - Definirea sistemului (aparatului) locomotor. C 3 - Descrierea scheletului la om. C 4 - Cunoasterea functiilor sistemului osos. C 5 - Explicarea creterii oaselor.

Scheletul uman: 1 - frontal; 2 - zigomatic; 3 - mandibula; 4 coloana vertebral; 5 - coxale; 6 - clavicula; 7 omoplat (sau scapula); 8 - stern; 9 - coaste; 10 humerus; 11 - ulna (sau cubitus); 12 - radius; 13 - carpiene; 14 - metacarpiene; 15 - falange; 16 femur; 17 - patela (sau rotula); 18 - tibie; 19. fibula (sau peroneu); 20 - tarsiene; 21 metatarsiene; 22 - falange.

Aparatul locomotor la om

- esuturile conjunctive dure formeaz oasele; - oasele sunt organe rezistente i elastice, cu forme i structuri variabile, n functe de dispunerea lor i de rolul ndeplinit; - totalitatea oaselor din corpul uman aezate n poziie anatomic normal (PAN) formeaz sistemul osos; - osul este unitatea morfo-funconal a sistemului osos; - oasele, mpreun cu articulaiile formeaz scheletul; - fiecare os are form particular, deoarece are un rol specific; - femeile i brbaii au acelai numr de oase (cca 206 oase), dar n general scheletul feminin este mai uor i mai mic; - pentru a se adapta creterii ftului n timpul sarcinii, pelvisul femeii este mai larg, dndu-i forma caracteristic a oldului; - la sexul feminin, umerii sunt relativ nguti, iar la brbai proporiile sunt inversate, avnd umerii largii i oldurile strmte. - unele oase, mai ales cele ale membrelor, sunt mobile unele fa de altele datorit articulaiilor; - aceste oase sunt puse n micare de ctre muchi care se inser de acetia prin intermediul ligamentelor i a tendoanelor; - scheletul (sau sistemul osos) mpreun cu sistemul muscular

1. Caracteristici ale oaselor:

- unele oase, mai ales cele ale membrelor, sunt mobile unele fa de altele datorit articulaiilor; - aceste oase sunt puse n micare de ctre muchi; - scheletul (sau sistemul osos) face, parte din sistemul (sau aparatul) locomotor. 1. Sistemul (sau aparatul) locomotor este format din: - sistemul osos - partea pasiv, care este antrenat n micare de ctre muchi; - sistemul muscular - partea activ a sistemului locomotor, ce realizeaz lucrul mecanic

Totalitatea oaselor aezate n poziie natural (adic n poziie anatomic normal-PAN) constituie scheletul. Scheletul este alctuit din trei pri: - scheletul capului; - scheletul trunchiului; - scheletul membrelor. Scheletul capului este format din: - cutia cranian (sau neurocraniu) - oasele feei (sau viscerocraniu). Cutia cranian adpostete creierul (sau encefalul). Scheletul trunchiului este format din: - coloana vertebral; - stern; - coaste.

Scheletul capului

Scheletul trunchiului

Scheletul membrelor superioare Scheletul membrelor inferioare

A. Scheletul capului este format din 22 oase care se mpart n: a) neurocraniu (sau oasele cutiei craniene), care formeaz cutia cranian ce adpostete encefalul (sau creierul) format din 8 oase: - dou sunt perechi (temporal si parietal); - patru sunt neperechi (frontal, occipital, sfenoid, etmoid).

- este format din 22 de oase si este mpartit n: - neurocraniu (cutia craniana) - viscerocraniu (oasele fetei)

oasele cutiei craniene

oasele fetei

-neurocraniu, format din 8 oase (frontal, parietale, temporale, occipital, etmoid si sfenoid)

oase parietale frontal

oase temporale occipital

b) viscerocraniu (oasele fetei) este situat in partea anterioara a craniului, fiind format din 14 oase: - dou neperechi (vomerul, mandibula); - ase perechi (maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornetele nazale inferioare). Rolul cutiei craniene este de a adaposti creierul si encefalul.

- viscerocraniu, format din 14 oase, 2 nepereche (vomerul si mandibula) si 6 pereche (maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornete nazale inferioare).

nazal

sfenoid zigomatic maxilar

etmoid

lacrimal

vomerul

Craniul colorat arat clar aceste zone: 1. osul frontal 2. osul parietal 3.osul temporal 4. osul nazal 5. osul sfenoid 6. osul lacrimal 7. osul zigomatic 8. maxilarul 9.mandibula

maxilar zigomatic sfenoid palatin vomer temporal

temporal

occipital

Vedere inferioara

Scheletul capului: 1 frontal; 2 - parietal; 3 - temporal; 4 - occipital; 5 - etmoid; 6 - sfenoid; 7 - nazal; 8 - maxilar; 9 - mandibula; 10 - hioid.

Scheletul capului

Craniul vzut dintr-o parte

Scheletul capului

creierul, encefalul

Este format din cutia craniana si oasele fetei. 1-mandibula 2-zigomatic 3-temporal 4-parietal 5-frontal 6-nazal 7-maxilar superior

Recunoaste

oase sunt reprezentate in pozitiile de mai jos?


1........................... 2........................... 3........................... 4........................... 5............................ 6............................ 7............................ 8............................

ce

B. Scheletul trunchiului cuprinde: - coloana


vertebral; - coastele; - sternul.

Coastele, sternul i vertebrele din zona toracal forneaz cutia toracic.

a) Coloana vertebral:

- este alctuit din 33-34 vertebre: - vertebrle se suprapun, iar spaiile libere din interiorul lor formeaz canalul vertebral n care este adpostit mduva spinrii; - intre vertebre se gsesc discuri cartilaginoase, care confer coloanei vertebrale o oarecare mobilitate; - poziia vertical pe care o are omul determin apariia curburilor coloanei vertebrale, cu regiunile: cervical, toracala (sau dorsal), lombar, sacral, coccigian (coccis); - coloana vertebrala prezint urmtoarele regiuni : - cervical, format din 7 vertebre (primele doua se numesc atlas i axis); - toracal, format din 12 vertebre; - lomhar, format din 5 vertebre; - sacral, format din 5 vertebre sudate (formnd osul

Stern Cutia toracica Coaste

Coloana vertebrala

Regiunile coloanei vertebrale

Coloana vertebrala : regiunea cervicala (6) regiunea toracala (7) regiunea lombara(9) regiunea sacrala (10)

Plamani

Inima

atlas si axisa vertebra cervicala

vertebra toracica

vertebra lombara

sacrum si coccis

- este alcatuita din 33- 34 de vertebre

disc cartilaginos
-asigura o oarecare mobilitate col. vertebr.

corpul vertebrei orificiu vertebral

orificiul vertebral corpul vertebrei

-totalitatea orificiilor vertebrale suprapuse formeaza canalul vertebral

Maduva spinarii

- canalul vertebral adaposteste maduva spinarii - participa la miscarile capului si ale trunchiului - este un ax de sustinere al scheletului

regiunea cervicala

atlas axis

- prezinta 5 curburi (regiuni) datorita pozitiei verticale

regiunea dorsala

regiunea lombara regiunea sacrala

regiunea coccigiana (coccis)

b)Coastele: - cele 12 perechi de coaste se prind de vertebre (n partea posterioar), iar primele 7 se articuleaz, n partea anterioar, cu sternul. - coastele, sternul i coloana vertebral formeaz cutia toracic (sau cavitatea toracica), n care sunt adpostite inima, plmnii i vase de snge importante. Sunt 12 perechi, clasificate n: - coaste adevrate: perechile I- VII (7 perechi), ce se articuleaz cu sternul prin cartilaje costale; - coaste false: perechile VIII - X (3 perechi), ce se articuleaz cu sternul printr-un cartilaj costal comun; - coaste flotante: perechile XI - XII (2 perechi), care nu se articuleaz cu sternul.

Cavitatea toracic

c) Sternul:

- este un os lat, alungit, situat in partea anterioar si median a toracelui; - este osul pieptului, la care se articuleaza coastele I-X prin intermediul cartilajelor costale. - este orientat cu baza superioar i faa convex ( convex=care are suprafaa rotunjit i bombat; care prezint o proeminen; care este curbat n afar; bombat ) anterior; - este format din 3 pri: a) baza sau manubriul sternal; b) corpul; c) vrful sau procesul xifoid. - n ansamblu el prezinta o fa anterioar, una posterioar, doua margini laterale, o baz i un vrf; - faa anterioara este convexa si situata subcutanat. Pe ea se observa unghiul manubrio sternal (deschis posterior) format intre manubriu si corpul sternului. El corespunde lateral articulaiei intre coasta a doua si stern. - faa posterioar este concav (concav=care prezint o scobitur; n form de adncitur; care prezint o adncitur, o scobitur) si neted vine in raport cu viscerele toracelui. - baza, situat superior, prezint pe linia median incizura jugural, iar lateral de ea, incizura clavicular pentru articulaia cu clavicula. - vrful, numit apendice xifoid, este mic, poate avea forme variate si poate sa ramana cartilaginos pana la varste inaintate. - marginile laterale: sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale, dispuse astfel: prima pereche de coaste la nivelul manubriului, a doua pereche, la nivelul unghiului manubrio sternal, perechile trei pana la sapte

7 p. de coaste adevarate stern


- este un os lat, situat anterior, care se articuleaza n partea superioara cu claviculele, iar n partile laterale cu coastele

5 p. de coaste false

- sunt oase late, formate dintr-un arc osos si o portiune cartilaginoasa; prezinta un cap, cte doua fete articulare, un gt si un corp.

C. Scheletul membrelor: a) Scheletul membrelor superioare cuprinde: - centura scapular, format din: - omoplat (sau scapula); - clavicul; - schelelul membrului liber (propriu-zis), format din: - scheletul braului - humerus; - scheletul antebraului: - radius - uln (sau cubitus); - scheletul minii: - 8 carpiene; - 14 metacarpiene; - 14 f'alange: - proximal; - median;

centura scapular (sau centura superioar)

scheletul membrului propriu-zis

Centura scapulara ( omoplat-5/ clavicula ( anterior ) Brat - humerus (4 ) Antebrat - radius (3) si cubitus ( sau ulna) Mana - carpiene(2) - metacarpiene - falange (1)

clavicula

omoplat, scapula

Centura scapulara, centura superioara

Scheletul membrului propriu -zis centura scapulara scheletul bratului Radius

humerus

radius cubitus, ulna carpiene metacarpiene falange

scheletul antebratului

Cubitus (ulna)

scheletul mainii

Structura articuliei pumnului i a minii

falange

- oasele degetelor

metacarpiene
- oasele palmei

carpiene
- oasele incheieturii

Ulna (sau cubitus)

Radius

Centura scapulara ( omoplat-5/ clavicula ( anterior ) Brat- humerus- 4 Antebrat radius si cubitus ( ulna) -3 Mana- carpiene -2/ metacarpiene / falange - 1

b) Scheletul membrelor inferioare cuprinde: - centura pelvian: - format din: dou oase coxale, care se articuleaz anterior ntre ele, formnd simfiza pubian, iar posterior se articuleaz cu osul sacrum, formnd bazinul (sau pelvisul); - leag scheletul membrului inferior de cel al trunchiului; - deci centura pelvian este formata din cele dou oase coxale si mpreun cu osul sacrum i coccisul alcatuiesc bazinul (sau pelvisul); - scheletul membrului liber (sau membrului propriu- zis) format din: - scheletul coapsei - femurul; - osul genunchiului - rotul (sau patel); - scheletul gambei - tibie si fibul (sau peroneu); - scheletul piciorului: - 7 tarsiene; - 5 metatarsiene; - 14 falange: - proximal;

centura pelviana

scheletul membrului propriu-zis

Centura pelviana osul coxal Coapsa femur Gamba: tibia si fibula (sau peroneu) Piciorul : - tarsiene; - metatarsiene - falange

femur

scheletul coapsei

tibie peroneu tarsiene metatarsiene

scheletul gambei

falange

scheletul piciorului

Scheletul membrului inferior propriu-zis

femur

rotula
- pe partea ant. a articulatiei genunchiului

gatul peroneului

capul peroneului

peroneu

tibie

os coxal
- bazinul este o structura adaptata perfect pentru sustinere, protectie si locomotie

os coxal
- sunt oase late, provenite din sudarea altor trei oase: ilium, ischium si pubis, care se articuleaza cu osul sacrum si formeaza bazinul

os sacral coccis

Centura pelviaana - leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului.

Ce

organe se gasesc in cavitatea abdominala ?

- sistemul osos ndeplinete trei funcii principale: a. funcia mecanic: - de susinere a esuturilor moi ale organismului; - de locomoie, constituind componentele pasive ale sistemului locomotor i sistemul de parghii pe care acioneaz muchii; - de protecie a unor organe vitale (creier, inim, plmni etc.). b. funcia metabolic: - fiind depozit de sruri minerale; - la nivelul oaselor se desfaoar continuu procese de fixare sau mobilizare a substanelor minerale. c. funcia hematopoietic:

4. Funciile oaselor (a sistemului osos):

5. Creterea oaselor:
- n primele faze ale dezvoltrii embrionare, scheletul este constituit din membrane conjunctive i cartilaj hialin; - din cea de a patra saptmn, ncep procesele de osificare, iar oasele cresc n lungime, lime i grosime pn n jurul vrstei de 25 de ani; - pocesul de osificare a membranelor conjunctive i a cartilajelor se numete osteogenez. a. Creterea n lungime: - se realizeaz prin activitatea cartilajului de cretere, dintre epifizele i diafiza oaselor lungi, prin procese de condrogenez i de osteogenez. Rezult os spongios i os compact. - este caracteristic oaselor lungi (exemplu femurul); b. Creterea n grosime: - este caracteristic tuturor oaselor, se desfaoar simultan cu creterea n lungime, prin activitatea periostului (periost= membran conjunctiv de la exteriorul osului ); - este un proces de osificare de membran.

Zone de cretere osoas: 1 - cartilaj articular; 2 - epifiza; 3 - diafiza; 4 - os spongios; 5 - os compact; 6 - cartilaj de cretere; 7 - foia osteogen a periostului.

- procesul de formare a osului se numete osteogenoz; - dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteogenez, care const n transformarea esutului cartilaginos (sau esut conjunctiv semidur) sau conjunctivo-fibros al embrionului n scheletul osos al adultului; - dup originea lor, oasele se pot mpri n: oase de membran care sunt dezvoltate prin osificare desmal (sau endoconjunctiv, sau de membran); oase de cartilaj care sunt dezvoltate prin osificare edocondral.

6. Osteogeneza:

- procesul de formare a osului se numete osteogenoz; - pentru a ajunge la scheletul cartilaginos si conjunctiv fibros al embrionului la scheletul osos al adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce incepe nc din a patra saptamn a vieii embrionare i se ncheie n jurul vrstei de 25 de ani; - cnd osteogeneza se realizeaz prin nlocuirea unui esut conjunctiv se numete endoconjunctiv (sau de membran), iar cand se realizeaza prin osificarea unui esut cartilaginos se numete endocondral (sau de cartilagiu); - osteogeneza are loc sub influena sistemului nervos, care coordoneaz aciunea mai multor factori: mecanici, endocrini (prin hormoni hipofizari, tiroidieni, paratiroidieni, sexuali), vitamine (mai ales D i A), enzime i ali factori metabolici; Osificarea endocondral (sau de cartilagiu): - d natere majoritii oaselor: lungi ale corpului (a membrelor), oaselor scurte i oaselor bazei craniului; - ea determin creterea n lungime a osului la nivelul cartilajului de cretere, cartilajul diafizo-epifizar; - n modelul cartilaginos al unui os lung apar centre de osificare, mai nti n diafiz (adic lungimea osului lung) ulterior i n epifize (adic capetele oaselor lungi). Aceste centre de osificare se numesc puncte de osificare primitiv (sau primar) Osificarea endoconjunctiv (sau de membran, sau desmal): - formeaza oasele late numite i oase de membran; - prin aceast metod de osificare se osific: oasele bolii cutiei craniene; o parte din oasele feei;

6. Osteogeneza:

Osificarea epifizelor (capetele oaselor lungi) ncepe mai trziu, dup ce ele au ajuns aproape de dimensiunile definitive. Rmn cartilaginoase, pn n jurul vrstei de 20 de ani, doar cartilajele de cojugare diafizoepifizare sau de cretere. Celulele acestor cartilaje prolifereaz numai spre diafiz, realiznd astfel procesul de cretere n lungime a osului. Creterea n grosime este realizat de zona intern, osteogen, a periostului. Dup ce procesul de cretere a ncetat, epifizele rmn acoperite cu un strat subire de cartilaj hialin, numit cartilaj articular. n jurul vrstei de 20-25 de ani, cartilajele de cretere sunt nlocuite de esut osos, iar epifizele se

Osteogeneza se realizeaza in doua etape: 1 - etapa de osificare primara, in care predomina procesele constructive, si care se finalizeaza cu formarea osului primar, brut nefunctional. 2 - etapa de osificare secundara in care procesele constructive se desfasoara concomitent cu cele de distrugere si care se finalizeaza cu formarea osului secundar functional. Procesele de osteogeneza si de crestere sunt influentate de enzime cu rol de calcifiere (fosfataze), de vitamine (A, C, D) , de hormoni (hipofizari, tiroidieni, parati-roidieni, sexuali).

7. Clasificarea articulatiilor:
- articulaiile sunt formaiuni structurale de legtur dintre oase; - oasele se leag ntre ele prin articulaii; - n funcie de mobilitatea pe care o permit, aticulaiile se clasific n: - articulaii fixe; - semimobile; - mobile.

articulaiile fixe: - nu permit micarea oaselor sau permit micri reduse (exemple: articulaiile oaselor cutiei craniene, articulaiile osului coxal etc.); - de exemplu, oasele cutiei craniene au marginea alctuit din nite diniori ce se mbin strns ntre ei. articulaiiile semimobile: - se ntlnesc ntre corpul a dou vertebre, unde se afl discul cartilaginos (sau inel cartilaginos); - aceste discuri cartilaginoase permit mobilitate redus (adic micri limitate ale celor dou

articulaiile mobile: - permit micri de flexie (flexie=ncovoiere, ndoire;), extensie (extensie=micare prin care un membru se ntinde sau se alungete), abducie (abducie=micare de ndeprtare a unui membru de planul de simetrie a corpului; micare produs de muchiul abductor), rotaie sau micri combinate.; - capetele oaselor au cartilaje articulare hialine. ntre ele exist o cavitate articular cu lichid sinovial. La unele articulaii, n cavitatea articular exist discuri sau meniscuri articulare din cartilaj fibros. - un exemplu l constituie articulaia femurului n osul bazinului, unde captul rotunjit al unui os i captul mobil al celuilalt sunt acoperite cu un cartilaj de articulaiie, iar totul este prins ntr-o capsul protectoare. n aceste articulaii se afl un lichid numit lichid sinovial care permite

muschi

ligament, tendon cartilaj de articulatie capsula protectoare lichid sinovial


-permite alunecarea oaselor unul fata de celalalt

os

os

cartilaj de articulatie

Structura articulaei mobile de tip sinovial: 1 - periost; 2 - cartilaj articular; 3 - os; 4 - membran sinovial; 5 - capsul fibroas; 6 - cavitate sinovial

Clasificarea oaselor: - oasele se deosebesc nu numai prin pozitia i mrimea lor, ci i prin form i structur; - pot fi: a) oasele lungi unde predomin lungimea, cum sunt femurul i humerusul, au capetele bombate (epifize), acoperite de cartilaj de articulaie, iar partea central, mai lung (diafiza), acoperit de o membran vascularizat, numit periost. Alete exemple de oase lungi: radiusul, ulna (sau cubitusul), tibia, fibula (sau peroneul). b) oase late - unde predomin limea i nlimea; sunt omoplatul, sternul, oasele cutiei craniene (osul parietal, frontal, occipital), sternul, scapula (sau omoplatul), osul coxal. c) oase scurte unde cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale; sunt cele de la ncheietura minii (Ex: carpienele) i piciorului (Ex: metatarsienele), ct i vertebrele. Alte tipuri de oase sunt: a) oase pneumatice - n jurul foselor nazale; b) oase situate n grosimea unui tendon (Ex: tendonul cvadricepsului femural) Ex: rotula (sau patela). Acest tip de oase (adic aflate n grosimea unui tendon) se numesc oase sesamoide. c) Exist, de asemenea, i oase alungite, cum ar fi coastele i clavicula, la care predomin lungimea, dar care nu prezint diafiz (lungimea osului lung) i epifize (capetele oaselor lungi), aa cum au oasele lungi.

Osul lung:

- este format din: - diafiza (portiunea mijlocie, adic lungimea osului); - epifize (cele doua extremitati, adic capetele osului lung). - intre fiecare dintre epifize si diafize se afla cte un cartilaj de crestere; - diafiza este strabatuta de canalul medular care contine: maduva rosie, cu rol hematogen, la fat; maduva galbena, cu substante lipidice, de rezerva, dupa nastere; maduva cenusie, fara rol biologic, la batrni. - diafiza este acoperita la exterior de periost (membrana conjunctiva vascularizata) format din trei straturi: - extern, alcatuit din tesut conjunctiv, cu rol nutritiv si protector; - intermediar, fibros; - intern, care contine osteoblaste. - diafiza este formata din tesut osos compact; - epifizele: - contin: - tesut osos compact la periferie; - tesut osos spongios la interior. - sunt acoperite de periost, n portiunea care nu

Osul lat:
- este format din doua lame de tesut osos compact care cuprind intre ele un strat de tesut osos spongios. Osul scurt: - structura osului scurt este asemanatoare cu cea a epifizei osului lung: tesut osos compact la exterior si tesut osos spongios la interior. Reparaia osoas: - la maturitate cartilajele de crtere i periostul i nceteaz activitatea; - n caz de fractur, periostul se reactiveaz, asigurnd sudarea oaselor prin formarea de calus.

epifiza
- alcatuita din tes. spongios, lame osoase incrucisate intre ele

cartilaj de articulatie

- oasele sunt organe vii

diafiza
- alcatuita
dintr-un canal medular in care se afla maduva

periost
- asigura cresterea in grosime a osului

epifiza

cartilaj de articulatie

Canale Havers

tesut osos compact tesut osos spongios

periost

-asigura rezistenta osului

vase sangvine

maduva osoasa
-in oasele late si scurte exista doar maduva rosie

celule osoase

vertebre cervicale vertebre toracice vertebre lombare sacrum

craniu mandibula clavicula omoplat, scapula stern coaste humerus radius ulna, cubitus pelvis carpiene metacarpiene falange femur patella, rotula tibia peroneu, fibula tarsiene metatarsiene falange