Sunteți pe pagina 1din 1

Prof.

Elena Nistor
Liceul Teoretic „Ovidius”
DOMNIA LUI CAROL I (1866-1914)

Instaurarea principelui străin pe tronul României


 După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866) s-au creat condiţiile instalării pe
tronul României a unui principe străin (idee exprimată și în rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din Ţara
Românească şi Moldova, din 1857).
 Aprilie 1866, s-a organizat un plebiscit prin care populaţia cu drept de vot a acceptat venirea
principelui străin în fruntea statului.
 10/22 mai 1866, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul
solemn, la Bucureşti, ca monarh al României (1866-1914). Prin aducerea principelui străin pe
tronul României s-a urmărit:
- consolidarea unirii Principatelor Române (deoarece aceasta fusese recunoscută de marile
puteri doar pe durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza);
- consolidarea autonomiei şi pregătirea obţinerii independenţei;
- creşterea prestigiului extern al statului român;
- încetarea rivalităților politice dintre diversele grupări interne (principele urmând să joace rolul
de „arbitru” al vieţii politice).
 CONSTITUȚIA din 1866 instituia monarhia constituțională ereditară.

Cucerirea independenţei de stat a României


 Cadrul extern favorabil cuceririi independenţei de stat a României a fost reprezentat de
reizbucnirea „crizei orientale” (1875-1876), ca urmare a declanşării revoltelor din provinciile
stăpânite de Imperiul Otoman: Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Serbia.
 România a făcut demersuri, fără succes, pe lângă guvernul otoman pentru a i se recunoaşte
independenţa pe cale diplomatică (Noua Constituţie otomană din 1876 considera România
„provincie privilegiată a imperiului”).
 Rusia intervine pentru „protecția” ortodocșilor din imperiu, ceea ce a dus la aproprierea României
de Rusia
 După semnarea la Bucureşti a Convenţiei privind tranzitul trupelor sale către sudul Dunării (4/16
aprilie 1877), Rusia a declarat război Imperiului Otoman.
 9/21 mai 1877, în Parlamentul României, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a citit
Declarația de independenţă a României.
 Armata română participă, alături de armata rusă, la luptele din Balcani (Grivița, Rahova, Vidin,
Smârdan, Belogradcik)
 1878-ca urmare a înfrângerii Imperiului Otoman se semnează tratatele de pace de la San
Stefano şi Berlin:
- recunosc independenţa României
- Dobrogea şi Delta Dunării revin României
- România cedează sudul Basarabiei Rusiei
 1881-România s-a proclamat regat, Carol I fiind încoronat ca rege.

S-ar putea să vă placă și