Statul român de la 1859 la 1916.

Proiecte și realizări

Obiectivul principal(proiect politic și național) al elitei românești

după formarea statului național român a fost independența statului.
Pentru realizarea acestui proiect era nevoie de consolidarea unirii(noului
stat) și reformarea societății în vederea modernizării.

 Domnia lui Cuza(1859-1866). Consolidarea unirii și începuturile

statului național român modern.
 Obiectivele domniei lui Cuza:
a.)Interne: - unirea deplină administrativă și legislativă;
- reforme pentru modernizarea statului.
b.) Externe: - recunoașterea de către Marile Puteri a dublei alegeri
și unificării depline;
- întărirea autonomiei.

Domnia lui Cuza poate fi împărțită în 3 etape:

1.) Etapa 1859-1861: - se consolidează unirea;
- se realizează activități diplomatice ..........
pentru recunoașterea dublei alegeri de către Marile Puteri. Acesta este
recunoscut în perioada 1859 – 1861.
- se realizează și este recunoscută unificarea
deplină administrativă și legislativă.
2.) Etapa 1862-1864: - se realizează reformele constituționale(în
timpul conducerii constituționale)
3.) Etapa 1864-1866: - se realizează reforme în timpul regimului
autoritar.

Deci, conducerea lui Cuza: - constituțională 1859 – 1864.

- autoritară 1864 – 1866.
 2 mai 1864: Cuza organizează lovitura de stat, prin care dizolvă
Adunarea legislativă dominată de cei care se opuneau politicii de
reformă(conservatori)
 Cuza elaborează o nouă constituție „Statutul dezvoltator al Convenției
de la Paris” prin care introduce regimul de
autoritate, ........................... marilor reforme.
(....................................................................)
 Cele mai importante reforme adoptate în timpul lui A. I. Cuza:
1.)Secularizarea averilor mănăstirești – 1863(confiscarea lor și
trecerea în proprietatea statului a pregătit reforma agrară);
2.)Codul Civil, Codul Penal.
3.)Reforma învățământului, introduce învățământul primar
obligatoriu și gratuit, înființează Universitățile de la Iași în 1860
și București în 1864.
4.)Reforma agrară – 26 august 1864 – cea mai importantă reformă
a lui Cuza, prin care desființează claca și împroprietărește
țăranii cu pământ în funcție de numărul de vite.

Prin politica de reformă, Cuza a pus bazele României moderne,

dotând statul cu instituții moderne.
Datorită politicii sale autoritate, Cuza va fi înlăturat printr-o lovitură
de stat – 11 februarie 1866, organizată de „monstruoasa coaliție” (alianță
a liberalilor radicali și conservatori).

 Instaurarea dinastiei străine.

 După abdicarea silită a lui Cuza, clasa politică românească l-a adus la
conducerea României pe principele Carol I de Hohenzollern-
Sigmaringen(10 mai 1866).
 Un prinț străin era necesar pentru:
a.)A menține unirea; a consolida autonomia sau ________
b.)A opri amestecul Marilor Puteri în politica internă românească.
c.)A pune capăt luptelor interne pentru domnie.
 Constituția elaborată după venirea prințului Carol I a instaurat
monarhia constituțională(1 iulie 1866 - ........ intră în vigoare).
 În timpul lui Carol I este consolidat statul modern român în baza
Constituției din 1866.
 Este instaurată Monarhia.
 Este consolidat Parlamentul
 Se asigură un echilibru politic intern.
 Apar partidele politice: PNL – 1875 și Partidul
Conservator în 1880, care au jucat un rol cheie în politica
de modernizare.
Conducerea lui Carol I a oferit cadrul necesar românilor de a obține
independența României.
 CUCERIREA INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI.

 Proiectul politic pentru obținerea independenței României a devenit o

prioritate după unirea din 1859.
 Suzeranitatea otomană împiedica dezvoltarea economiei și ____
demnitatea națională.
 Context: - 1875 – 1876 – redeschiderea „crizei orientale”, mai multe
popoare balcanice s-au ridicat la luptă împotriva dominației turcești.
- Rusia, sub pretextul protecției ortodocșilor
din Balcani, dorea un război cu Turcia pentru dominație în Balcani.
 În acest context România a început tratative cu scopul obținerii
independenței.
 1876 – la Livadia(Crimeea), tratativele româno-ruse pentru un
tratat antiotoman – eșuează.
 14 aprilie 1877 – Convenția româno-rusă de la București.
 Se permitea trecerea armatei rusești prin spațiul României spre
Balcani în vederea unui război cu Turcia;
 Rusia promitea să respecte integritatea teritorială a României.
 16 aprilie 1877 – România a decretat mobilizarea generală.
 12 aprilie 1877 – a început trecerea armatei ruse prin România spre
Balcani.
 Turcia, înțelegând că între România și Rusia a existat un acord, a
început bombardarea orașelor românești de la Dunăre.
 Românii au replicat bombardând Vidinul, se instalează starea de
război nedeclarată între Turcia și România.
 9 mai 1877 – Proclamarea Independenței României.
 Mihail Kogălniceanu(ministru de externe) a făcut o declarație de
independență a României în fața Camerei Deputaților.
 Camera Deputaților a votat „independența absolută a României” și
starea de război cu Turcia.
 10 mai 1877 – principele Carol I proclamă independența României
+ Senatul.
 Participarea României la războiul de independență din Balcani(1877
– 1878)
Independența proclamată la 9 mai 1877, a fost consfințită pe câmpul
de luptă în Balcani.
Rusia a respins o colaborare militară româno-rusă în Balcani dar
înfrângerile armatei rusești la Plevna în fața fortificațiilor
otomane(orașul fortificat sub conducerea Osman-Pașa) au dus la
solicitarea ajutorului militar al armatei române de către ruși.
 August 1877 – armata română a trecut Dunărea.
 La Plevna, trupele româno-ruse comandate de principele Carol I.

Armata română a obținut victorii mari în luptele de la Plevna(Grivița,

Rahova), Smârdan, Vidin.
 Războiul se încheie după armistițiul ruso-otoman din ianuarie 1878.

Independența României obținută pe câmpul de luptă din Balcani va fi

recunoscută pe plan internațional prin două tratate încheiate la San
Stefano(19 februarie 1878 și Berlin la 13 iulie 1878)
Prin aceste tratate se primește Dobrogea, dar România este silită să
cedeze Rusiei trei județe din sudul Basarabiei: Belgrad, Cahul și Ismail,
pe care Moldova le primise de la ruși în 1856.

Concluzie: Cucerirea și recunoașterea independenței României a sporit

prestigiul internațional al statului, a stimulat progresul general și a grăbit
procesul de unitate națională.

România după independență:

 Continuă proiectele de consolidare și modernizare a statului.
 Pe plan extern: -14 martie 1881 – se proclamă Regatul României.
-10 mai 1881 – Carol I proclamat primul rege al
României.
 Pe plan intern: - sunt create și consolidate instituțiile pentru
modernizarea statului.
 - prin activitatea celor 2 partide(P.N.L și P.
Conservator) care au alternat la conducere, au fost adoptate legi de
maximă importanță pentru modernizarea țării.
Ex: - înființarea Băncii Naționale.
- legi pentru dezvoltarea industriei naționale.