STATUL ȘI POLITICA

STATUL ROMÂN MODERN:

DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
(SECOLELE XVIII-XX) – partea a II-a

CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN

1. Acțiuni care au contribuit la formarea statului român modern:

- pe plan internațional, între 1853-1856 s-a desfășurat Războiul Crimeei, o nouă etapă
a ,,Crizei Orientale”. Acest război s-a desfășurat între Rusia și Imperiul Otoman. Rusia
a fost înfrântă. În urma înfrângerii Rusiei, în 1856, Marile Puteri (Anglia, Prusia, Rusia,
Franța, Sardinia, Turcia, Austria) au organizat Congresul de Pace de la Paris.

- Odată cu organizarea Congresului de Pace de la Paris, problema românească a

devenit o problemă europeană și este dezbătută de Marile Puteri. Acestea, prin
semnarea Tratatului de la Paris, adoptă o serie de prevederi referitoare la Principatele
Române.

Prevederi:
1. introducerea garanției colective a celor șapte Mari Puteri;
2. desființarea protectoratului rus;
3. menținerea suzeranității otomane;
4. Rusia cedează Moldovei sudul Basarabiei: cele trei județe, Cahul, Ismail și Bolgrad;
5. se hotărăște convocarea în Principate a unor adunări Ad-Hoc (Adunări reprezentative
și consultative care urmau la 1857 să se pronuțe asupra unirii Țărilor Române).

Adunările Ad-Hoc
- au fost convocate în 1857;
- erau alcătuite din reprezentanții tuturor categoriilor sociale;
- și-au desfășurat activitatea în Moldova și Țara Românească;
- au elaborat rezoluții (hotărâri luate în urma în urma unei dezbateri colective) pe
care le vor înainta Marilor Puteri.
Rezoluțiile cereau:
1. Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat;
2. Numele statului să fie România;
3. Statul să fie condus de un prinț străin, dintr-o familie domnitoare aEuropei;
4. Moștenitorii să fie crescuți în religia țării;
5. Respectarea autonomiei sub garanția colectivă a Marilor Puteri.
 În 1858, în cadrul unei noi Conferințe de la Paris, Marile Puteri au emis
Convenția de la Paris, act cu valoare de Constituție pentru Principatele
Române (Țara Românească și Moldova).

Prevederi:
1. Unirea Principatelor Române într-un singur stat cu numele de ,,Principatele
Unite ale Moldovei și Valahiei”.
2. Alegeri separate pentru funcția de Domn și pentru Adunarea Electivă;
3. Singurele instituții comune erau: Comisia Centrală de la Focșani (elaborează
proiectele de legi) și Înalta Curte de Casație și Justiție (cea mai înaltă instanță
de judecată);
4. Domnul era ales de către Adunarea Electivă, care era aleasă prin vot; cenzitar
(dreptul de vot este acordat în funcție de avere);
5. Desființarea privilegiilor;
6. Drepturi și libertăți cetățenești.
- în textul Convenției nu era stipulat ca persoana care candida pentru funcția de domn în
ambele Pricipate să fie diferită, iar românii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza, domnitor
unic.
- La 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Moldova îl alege domn pe Al. I. Cuza,
iar la 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Țara Românească, cu unanimitate de
voturi, îl alege ca domn tot pe Alexandru Ioan Cuza.
- Unirea s-a realizat prin dubla alegere a lui Cuza, profitând de un context
internațional favorabil, urmând calea plebiscitar-diplomatică și impunând ,,politica
faptului împlinit”.

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN

1. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN SUB ALEXANDRU IOAN

CUZA (1859-1866)

- Domnia lui Cuza a cunoscut trei etape:

a. 1859-1862 = recunoașterea internațională a Unirii
b. 1862-1864 = încercări de realizare a reformelor
c. 1864-1866 = perioada marilor reforme

a. 1859-1862
- Această etapă se caracterizează prin efortul depus pe plan internațional pentru a obține
recunoașterea externă a dublei alegeri;
- Pe plan intern se depun eforturi în vederea unificării legislative și administrative
- În 1861, în cadrul Conferinței de la Constantinopol, Marile Puteri au acceptat unirea
administrativă și legislativă, numai pe timpul domniei lui Cuza;
- Pe plan intern, Cuza a urmărit unificarea legislativă, care trebuia să fie baza unității
politice a statului;
- Pe plan administrativ, programul lui Cuza a urmărit unificarea serviciilor vamale, a
telegrafului și a poștelor, desființarea graniței dintre Moldova și Țara Românească;
- București a fost declarat capitală;
- Cuza înfiinnțează consulate în principalele capitale europene.
- s-a format primul guvern unic (1862), condus de conservatorul Barbu Catargiu.

b. 1864-1866
- În această etapă, Cuza a încercat rezolvarea marilor probleme ale societății românești;
- În lumea politică românească se conturau două grupări politice: conservatorii și
liberalii; gruparea conservatoare grupa marii proprietari de pământ și era împotriva
împărțirii marilor proprietăți funciare; gruparea liberală dorea găsirea de soluții,
cuprinzând tinerii burghezi, boierimea mică și mijlocie;
- Problema împroprietăririi țăranilor se acutizează odată cu asasinarea lui Barbu
Catargiu;
- Domnitorul îl numește prim-ministru, în octombrie 1863, pe liberalul Mihail
Kogălniceanu.

- Primul pas spre realizarea reformei agrare a fost realizat în decembrie 1863, când este
votată Legea secularizării averilor mănăstirești. Această lege prevedea că toate averile
mănăstirești sunt și rămân averi ale statului român, iar călugărilor greci li s-au oferit
despăgubiri, pe care Patriarhia de la Constantinopol le-a refuzat. Astfel, pământurile
mănăstirilor au fost trecute în proprietatea statului român. Tot acum sunt secularizate și
averile mănăstirilor românești, care nuțineau de greci. Astfel, intrau în stăpânirea statului
român 25% din teritoriul țării (păduri și pământ arabil), formându-se un fond funciar
imporatnt și un punct de pornire pentru împroprietărirea ulterioară a țăranilor;

- Tot în 1863, s-a hotărât ca limba de oficiere a slujbelor bisericești să fie limba română;
- La cererea domnitorului, Mihail Kogălniceanu a elaborat un proiect de reformă agrară,
care va fi înaintat Adunării Legislative. În 1864, Adunarea Legislativă, dominată de
conserrvatori respinge proiectul de reformă agrară și cere demisia premierului;Cuza
refuză demisia; acest lucru a echivalat cu o lovitură de stat; Cuza dizolvă Adunarea
Legislativă.

3. 1864-1866
- Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost urmată de elaborarea unui act constituțional,
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris;
- Actul constituțional a modificat Convenția de la Paris, a sporit puterile domnitorului în
detrimentul legislativului;
- Noua Constituție a fost însoțită și de o lege electorală, prin care crește corpul electoral
prin scăderea censului;
- Astfel, în august 1864, Cuza a sancționat (a confirmat) și promulgat Legea Rurală.
Prin aceasta se desființa claca, iar foștii clăcași erau împroprietăriți. Aceștia erau împărțiți
în funcție de numărul de vite pe care le dețineau în:
a. fruntași - dețineau 4 boi și o vacă;
b. mijlocași- dețineau 2 boi și o vacă;
c. codași sau pălmași- dețineau o vacă;
- Prin lege au fost împroprietărite aproximativ 500000 de familii de țărani cu o
suprafață de circa 2 milioane de hectare. Împroprietărirea s-a făcut prin plata unei
despăgubiri către foștii proprietari (boieri sau statul român) eșalonată pe o perioadă de
15 ani. Timp de 30 de ani, țăranii nu puteau vinde sau ipoteca pământul.

- În decembrie 1864 este emisă Legea Instrucțiunii Publice, prima lege modernă a
învățământului din Principate, care reglementa atât învățământul public, cât și cel
privat, de la cel primar la cel superior. Sistemul de învățământ era structurat pe trei
cicluri:
a. primar- 4 ani;
b. secundar- 7 ani;
c. universitar- 3 ani;
- Învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit. Legea prevede obligativitatea
învățământului primar și gratuitatea acestuia, precum și egalitatea sexelor la învățământ
precum și laicizarea lui. Consacra liceul de 7 clase, cu o pondere mai mare acordată
disciplinelor umaniste.
- În 1860 a fost înființată Universitatea de la Iași, iar în 1864 este înființată și
Universitatea de la București.
- Alte măsuri reformatoare:
1. Emiterea Codului Civil, elaborat pe baza codului lui Napoleon și a celui italian;
2. Biserica Ortodoxă este declarată autocefală (se putea conduce singură);
3. Este emisă Legea Organizării Judecătorești;
4. S-au înființat bursele de comerț și C.E.C-ul.
- Cu toate aceste reușite, domnia autoritară instaurată odată cu lovitura de stat i-a
îndepărtat pe oamenii politic de domnitor. S-a constituit astfel, o alianță politică
îndreptată împotriva lui Cuza, ,,monstruoasa coaliție”, formată din conservatori și
liberali radicali, cu scopul înlăturării domnitorului.
- Astfel, la 11 februarie 1866, Cuza este obligat să abdice. În locul său, la conducerea
României a fost numită o Locotenență Domnească, care va conduce țara până la găsirea
unui prinț străin care să preia conducerea statului.

- Domnia lui Cuza a realizat trecerea spre regimul politic modern. Unirea și reformele
lui Cuza au pus bazele statului român modern.

2. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN SUB CAROL I (1866-1914)

- în urma abdicării lui Cuza din 11 februarie 1866, se formează o Locotenență
Domnească, care va prelua puterea până la aducerea în țară a unui prinț străin care să
preia tronul României;
- Parlamentul României oferă tronul prințului Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei.
Acesta a refuzat propunerea. Prin activitatea diplomatică și prin sprijinul împăratului
Franței, Napoleon al III-lea, s-a obținut acordul regelui Prusiei pentru aducerea în țară a
unui prinț străin, în persoana principelui german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

-Aducerea lui Carol este aprobată printr-un plebiscit (consultarea cetățenilor, care sunt
solicitați de șeful statului să-și exprime poziția, prin da sau nu, asupra unui act
important).
- La 10 mai 1866, prințul Carol ajunge la București și depune jurământul de
credință față de țară. Domnia lui Carol a reprezentat momentul de maturitate
politică a României.

CONSTITUȚIA DIN 1866

- Una dintre marile probleme pe care Carol I a dorit să le rezolve a fost promulgarea (a da
caracter executiv unei legi) unei Constituții moderne.
- Noua Constituție a fost adoptată în iulie 1866 și a fost inspirată de cea belgiană din
1830, cea mai modernă Constituție a vremii.
- Potrivit noii Constituții, numele statului devenea oficial România, un stat organizat ca o
monarhie constituțională ereditară.
- Constituția presupunea separarea puterilor în stat, realizându-se unechilibru stabil între
puterea executivă și cea legislativă.

PARTIDELE POLITICE MODERNE

- Din punct de vedere politic, în România, datorită Constituției din 1866, se proclamă
principii politice moderne, pe baza cărora vor funcționa instituțiile statului:
a. parlament bicameral;
b. monarhie constituțională ereditară;
c. crearea primelor partide politice;
d. lărgirea dreptului de vot;
e. consolidarea instituției monarhiei (au apărut domeniile regale, titlul de Alteță Regală,
Rege, este stabilită succesiunea la tron).

-pe scena politică a României moderne au apărut două orientări politice de orientare
conservatoare și liberală. Aceste orietări politice au dat naștere a două partide ce au
guvernat alternativ România modernă.

1. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

- a fost întemeiat în 1875, în urma Coaliției de la Mazar-Pașa, hotelul ,,Concordia”;
- i-a avut ca reprezentanți de seamă pe: Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion
I.C.Brătianu (Ionel Brătianu), C.A. Rosetti, Dimitrie A. Sturdza;
- membrii Partidului erau reprezentanți ai burgheziei (industriași, comercianți, bancheri),
liber-profesioniștilor;
- Proiectul de modernizare liberal promova constituționalismul și pluralismul politic. Se
baza pe libertatea de exprimar, spiritul de toleranță;
- Printre marile obiective liberale se numără:
a. dezvoltarea industriei naționale cu intervenția statului;
b. lărgirea dreptului de vot;
- deviza liberală a fost:,,prin noi înșine”, ceea ce presupunea valorificarea resurselor
naturale ale țării pentru dezvoltarea societății românești, fiind vizate: capitalul, comerțul,
proprietatea privată, industria.

2. PARTIDUL CONSERVATOR
- Înființat oficial în 1880;
- a avut ca reprezentanți pe :Lascăr Catargiu, P.P.Carp, Titu Maiorescu;
- Partidul era format din marii proprietari funciari, intelectuali , burghezi;
- conservatorii erau adepții unei modernizări treptate, progresive și oevoluție specifică
societății românești;
- îi criticau pe liberali în sensul în care aceștia adoptau odele politice și culturale
occidentale( formele), pe care le impun în societatea românească;
- a elaborat ,,teoria formelor fără fond”. Prin aceasta, membrii grupului
literar ,,Junimea”, condus de Titu Maiorescu, considerau că România are o tradiție
instituțională, peste care se pot implementa instituțiile moderne preluate din Occident. În
același sens, în concepția conservatorilor, dezvoltarea economică a României moderne
trebuia să se axeze pe dezvoltarea agriculturii.

LEGI IMPORTANTE
1. În 1884 este emisă o nouă Lege electorală, prin care se lărgește baza electorală, astfel
încât puteau vota toți cei care plăteau u impozit către stat.

2. În 1895 este introdus Principiul ”rotativei guvernamentale”, ceea ce presupune,

după modelul politic britanic, alternanța la guvernare a celor două partide politice.

3.Proiectul modernizării instituției monarhice s-a realizat prin elaborarea Constituției din
1866, care a pus bazele regimului monarhiei constituționale și a sistemului parlamentar
modern.

4. Instituția monarhiei în România modernă se consolidează în urma cuceririi

Independenței de Stat din 1877-1878.
5. În 1878, Carol I primește titlul de Alteță Regală, iar în 1881 titlul de Rege.
România devine Regat și se stabilește succesiunea la tron, prin persoana lui Ferdinand,
nepotul de frate al lui Carol.
- Regele Carol a reprezentat un factor de stabilitate politică, fiind un mediator în viața
politică românească.
MODERNIZAREA ECONOMICĂ
- a avut la bază legislația economică liberală și conservatoare:

1. Legislația economică liberală:

a. În 1867 este adoptată moneda națională: Leul (Lowenthaler, moneda bătută în
Țările de Jos în secolul al XVI-lea, care circulase în pricipate până în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea).

b. În 1868, s-au pus bazele unei rețele moderne de drumuri naționale.

c. În 1880 a fost înființată Banca Națională a României.

d. În 1881 s-a înființat Creditul Agricol pentru acordarea de credite țăranilor și

a”băncilor populare”.
e. În 1886 s-a adoptat Legea Tarifelor, care impune taxe vamale protecționiste pentru
economia românească.

f. În 1887 s-a adoptat Legea de încurajare a industriei care prevedea scutiri de taxe și
tarife vamale, acorda reduceri costurilor de transporturi pe calea ferată, oferea terenuri de
construcție gratuite pentru cetățenii români sau străini care înfiițează întreprinderi cu cel
puțin 25 de muncitori.

g. În 1908 s-a adoptat Legea Casei Rurale prin care se crea un fond din care li se
permitea țăranilor să cumpere terenuri.

2. Legislația economică conservatoare

a. În 1889 s-a adoptat Legea vânzării unor proprietăți ale statului către țărani.

b. În 1892 s-a adoptat Legea privind reorganizarea Creditului Agricol pentru a

asigura o participare mai mare a țăranilor

c. În 1895 s-a adoptat Legea Minelor care proclama dreptul statului asupra resurselor
subsolului, cu excepția petrolului. De asemenea, permitea străinilor dreptul de a deține
proprietăi funciare.

-În ceea ce privește învățământul, în1883 s-a înființat Casa Școalelor, s-a reorganizat
Instrucțiunea Publică, crește numărul școlilor. Se remarcă activitatea ministrului Spiru
Haret. Sunt puse bazele Academiei Române, cunoscute sub numele de Societatea
Literară Academică Română.
CONSOLIDAREA STATULUI PRIN CÂȘTIGAREA INDEPENDENȚEI

- Pe plan extern, Carol I a acționat pentru cucerirea independenței și pentru creșterea

prestigiului internațional al Românie
- Independența a fost obținută prin participarea la războiul împotriva Imperiului Otoman,
între 1877-1878.
- Independența a fost recunoscută internațional în cadrul Congresului de Pace de la
Berlin din 1878.

CONSOLIDAREA STATULUI PRIN UNIREA DIN 1918.

CONSTITUIREA ROMÂNIEI MARI.

- Înfăptuirea Marii Uniri s-a realizat în contextul izbucnirii Primului Război

Mondial, 1914-1918. România participă la război (1916-1918) cu scopul
recunoașterii dreptului asupra teritoriilor din afara Regatului (Basarabia,
Bucovina, Transilvania).

Factorii externi favorabili Unirii

1. Destrămarea Imperiului Țarist (Rus) odată cu izbucnirea revoluției bolșevice (1917);
2. Sfârșitul Primului Război Mondial;
3. Destrămarea Imperiului Austro-Ungar;
4. Afirmarea principiului autodeterminării;
5. Principiul naționalităților (W.Wilson, 1918).

AFIRMAREA ROMÂNIEI ÎN PLAN INTERNAȚIONAL

1. În 1881, România devine Regat.

2. Între 1916-1918, România participă la Primul Război Mondial, obținând dreptul
legitim asupra provinciilor românești. La sfârșitul războiului, România s-a aflat în tabăra
învingătorilor.

MAREA UNIRE (1918)

- În procesul de unificare al provinciilor românești, au fost parcurse trei etape:

1. Autonomia
2. Independența
3. Unirea

I: BASARABIA

a. Autonomia:
- În martie 1917 s-a format în Basarabia, Partidul Național Moldovenesc.
- În octombrie 1917, odată cu organizarea Congresului Ostașilor Moldoveni, se
iau o serie de măsuri:
1. se proclamă autonomia Basarabia;
2. se constituie Sfatul Țării condus de Ion Inculeț și ca organ executiv se formează
Consiliul Directorilor Generali;
3. La 2 decembrie 1917 se proclamă Republica Democratică Moldovenească.
b. Independența
- în plan intern, situația era dezastruoasă, din cauza dezordinii provocate de armata
bolșevică. Românii basarabeni cer ajutorul României. Astfel, în ianuarie 1918, armata
română intervine în Basarabia, restabilind ordinea.
- La 13 ianuarie 1918, Rusia rupe relațiile diplomatice cu România. Rusia confiscă
tezaurul.
- La 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării din Basarabia proclamă independența Basarabiei.
c. Unirea
- La 27 martie 1918, Sfatul Țării decide unirea Basarabiei cu România.

II: BUCOVINA

a. Autonomia
- Asupra Bucovinei emitea pretenții de anexare Ucraina, în timp ce nordul ei era în
pericol de a fi alipit Galiției.
- În octombrie 1918, se constituie Consiliul Național Român Central (făceau parte
deputații români din parlamentul de la Viena). La 9 octombrie 1918, Consiliul Național
Român exprimă dorința de separare și dreptul de a invoca principiul autodeterminării
(principiu conform căruia o națiune are dreptul de a-și alege statutul politic și modul de
dezvoltare conform propriei voințe).
- La 14/27 octombrie 1918, Adunarea Națională de la Cernăuți se proclamă ca Adunare
Națională Constituantă. Aceasta hotărăște unirea Bucovinei cu celelalte provincii
românești din imperiu într-un stat național.
- Ca organ executiv, se formează Consiliul Național, condus de Ion Inculeț.
b. Independența
-Adunarea Ucraineană realiza presiuni pentru încorporarea Bucovinei în Ucraina. În
aceste condiții, Consiliul Național Român solicită ajutorul armatei române. Armata
română restabilește ordinea.
- La 12 noiembrie 1918, Consiliul Național Român stabilește instituțiile de conducere
ale Bucovinei: Comitetul Executiv (guvernul), condus de Iancu Flondor.
c. Unirea
- La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea
Bucovinei cu România.

III: TRANSILVANIA

a. Autonomia
- În Transilvania, mișcarea pentru autodeterminare și unire a avut un caracter de masă.
- În toamna anului 1918 își reiau activitatea partidele politice Partidul Național Român
și Partidul Social Democrat.
- La 29 septembrie 1918 a fost elaborată ,,Declarația de la Oradea”.
Prevederi:
1. afirmarea principiilor autodeterminării și suveranității naționale;
2. libertatea națiunii române;
3. separarea de Ungaria;
4. plebiscit (acțiune de consultare a cetățenilor, care sunt solicitați de șeful statului să-și
exprime poziția, prin ,,da” sau ,,nu” , asupra unui act important).
- Declarația a fost prezentată în Parlamentul de la Budapesta de către Al. Vaida Voevod
și Curții de la Viena de către Iuliu Maniu.

b. Independența
- La 3/16 octombrie1918, Imperiul Austro- Ungar (prin împăratul Carol X de Habsburg)
lansează apelul ,,Către popoarele mele credincioase”, o încercare de a salva integritatea
imperiului. A fost un eșec.
- La 5/18 octombrie 1918 se constituie CNRC (Consiliul Național Român Central),
format din 6 membri ai Partidului Național Român și 6 membri ai Partidului Social
Democrat. Acesta devine organismul politic al românilor din Transilvania, conducător al
luptei de eliberare națională a românilor.
- În noiembrie 1918 se formează consilii în plan local (după modelul CNRC) și gărzi
naționale. Au avut rol de organisme politice în plan local (asigurau conducerea
administrativ-politică).
- La 9 noiembrie 1918 printr-o notă ultimativă adresată guvernului maghiar de către
CNRC, prin care s-a solicitat cedarea puterii de guvernare.
- La 13-14 noiembrie 1918, în urma Tratativelor de la Arad, nu s-a ajuns la o înțelegere
între români și maghiari, partea maghiară oferea doar autonomia Transilvaniei.
c. Unirea
- În Transilvania se dezvoltă o puternică mișcare unionistă, mai ales prin activitatea de
presă: ,,Românul”, ”Drapelul”, ,,Glasul Ardealului”, ,,Adevărul”, ,,Gazeta
poporului”, ,,Telegraful român”, ,,Unirea”.
- La 5 noiembrie 1918 se lansează manifestul ,,Către popoarele lumii”, prin care se arăta
altor popoare voința românilor din Transilvania de a se uni.
- La 16/29 noiembrie 1918, CNRC lansează convocarea pentru ,,Adunarea Națională de
la Alba-Iulia”- ,,Istoria ne cheamă la fapte”.
- La 18 noiembrie/1 decembrie 1918 se desfășoară Marea Adunare Națională de la
Alba –Iulia. Au participat 100000 de oameni și 1228 de delegați. Adunarea a fost
prezidată de octogenarul Gheorghe Pop de Băsești. Rezoluția unirii a fost citită de
Vasile Goldiș. S-au ales două organe de conducere:
1. Marele Sfat Național, cu rol legislativ;
2. Consiliul Dirigent, cu rol executiv, condus de Iuliu Maniu.

CONSFINȚIREA UNIRII

- La 22 decembrie 1919, Parlamentul român adoptă Legea de ratificare a Unirii.

- La 15 octombrie 1922 are loc încoronarea de la Alba-Iulia a regelui Ferdinand și a
reginei Maria.
- La Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) s-a hotărât:
1. Tratatul de la Saint-Germain cu Austria, prin care se recunoștea unirea Bucovinei
cu România (10 septembrie 1919);
2. Tratatul de la Trianon cu Ungaria, prin care se recunoaște unirea Transivaniei cu
România ( 4 iunie 1920).
3. Tratatul de la Versailles cu Anglia, Franța, Italia, Japonia, prin care se recunoștea
apartenența Basarabiei la România ( 28 octombrie 1920).