PROIECTE POLITICE IN ROMANIA

In secolul al XVIII-lea a inceput procesul de modernizare al spatiului romanesc care a avut loc
prin reformele domnilor fanarioti de inspiratie iluminista si prin intermediul proiectelor politice
realizate de boierimea pamanteana. Acestea au fost realizate si in secolul urmator, avand
revendicari cu caracter politic, social, economic si national.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea a fost creat statul national roman, modernizat prin
intremediul reformelor elaborate in timpul domnilor Alexandru Ioan Cuza si Carol I. La inceputul
secolului al XX-lea, romanii au reusit indeplinirea unui alt obiectiv politic si anume constituirea
statului national unitar roman(Romania Mare).

PROIECTE POLITICE BOIERESTI

Memoriul de la Focsani a fost elaborat in 1772 de catre boierii din Tara Romaneasca si Moldova
si prezentat marilor puteri care s-au intrunit in Focsani cu ocazia incheierii unui razboi
ruso-otoman. Acesta prevedea alungarea domnilor fanarioți, respectarea autonomiei
Principatelor Romane si unirea Tarii Romanesti cu Moldova intr-un stat aflat sub protectoratul
imperiului Rus, imperiului Hapsburgic si regatului Prusiei.

Memoriul de la Sistov a fost redactat in 1791 de catre boierii din divanul Tarii Romanesti si
adresat marilor puteri intrunite cu ocazia incheierii unui razboi ruso-austro-otoman. Acesta
prevedea mentinerea autonomiei si neutralitatii Tarii Romanesti, desfiintarea obligatiilor catre
imp Otoman cu exceptia tributului, libertatea comertului

PROIECTE POLITICE DIN PRIMA JUMATATE A SEC 19

Cererile norodului Romanesc a fost elaborat in 1821 de catre Tudor Vladimirescu in contextul
revoltei pe care a condus-o impotriva fanariotilor. Acesta prevedea ca in divan sa fie acceptati
cel mult 4 boieru de origine greaca, preotii grecu sa nu aiba acces la inalte functii
bisericesti(caracter antifanariot), reinfiintarea armatei nationale, libertatea comertului. Ca urmare
a actiunilor lui Tudor Vladimirescu, in 1882 s-a revenit la domniile pamantene.

Constitutia carvunarilor a fost elaborat in 1822 de catre boierul moldovean Ionica Tautu si
reprezenta un proiect politic de constitutie care avea la baza principii moderne de organizare ale
statului si anume separarea puterilor in stat si garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.
Conform prevederilor, puterea domnului urma sa fie limitata, conducerea efectiva urmand a
apartine unui sfat condus de marii boieri.

Actul de unire si independenta a fost redactat in 1838 de Partida Nationala din jurul lui Ion
Campineanu si prevedea unirea Tarii Romanesti cu Moldova, obtinerea independentei noului
stat prin inlaturarea suzeranitatii otomane si a peotectoratului rusesc si instaurarea unor
monarhii ereditare
PROIECTE POLUTICE REALIZATE IN 1848

Petitiunea procalmatiune a fost redactat in martie 1848 de catre Vasile Alecsandri in cadrul
adunarii revolutionarilor moldoveni. Avea caracter moderat, deoarece cuprindea ca prevederi:
siguranta personala, imbuatatirea situatiei taranilor(adica improprietarirea cu pamant), educatie
pt ambele sexe, contributie generala la plata taxelor. Proeictul a fost adresat domnitorului
Moldovei Mihail Sturza care a respins proiectul de teama unei interventii militare.

Printipiile noastre pentru reformarea patriei a fost redactat in mai 1848 in Brasov de catre
revolutionarii moldoveni refugiati in Transilvania in frunte cu Costache Negrii si Alexandru Ioan
Cuza. Acesta avea un caracter radical deoarece prevedea desfiintarea privilegiilor feudale,
improprietarirea taranilor cu pamant, infiintatea institutiilor statului pe baza principiului libertate,
egalitate, fraternitate si unurea Tarii Romanesti cu Moldova intr-un stat independent romanesc.

Dorintele partidei nationale din Moldova este un proiect politic redactat de revolutionarii
moldoveni in frunte cu Mihail Kogalniceanu. A fost elaborat in August 1848. Cuprindea
revendicari precum unirea Tarii Românești cu Moldova, improprietarirea taranilor cu
despagubire, emanciparea evreilor si libertatea de exprimare

Proclamatia de la Islaz a fost redactata de catre revolutionarii munteni si propusa in cadrul

adunarii de la Islaz. Acesta prevedea improprietarirea taranilor cu pamant prin despagubire,
desfiintarea predepselor cu batalia, dezrobirea taranilor, realizarea unei constitutii a Tarii
Romanesti, respectarea autonomiei Tarii Romanesti fata de imp Otoman.

CONSTITUIREA STATULUI NATIONAL ROMAN

Context: A fost reprezentat de razboiul Crimeei, conflict purtat intre 1853-1856 intre Imperiul
Rus, Imperiul Otoman sustinut de Franta, Marea Britanie si Regatul Sardiniei si al Piemontului.

Tratatul de pace de la Paris a fost incheiat la 18/30 martie 1856 si avea prevederi legate de
spatiul romanesc. A fost modificat statutul politico-juridic al principatelor romane, fiind mentinuta
suzeranitatea otomana, desfiintat potectoratul rusesc si prevazut faptul ca incepea garantia
colectiva a celor 7 mari puteri europene. Astfel, imperiul Rus trebuia sa cedeze Moldovei
judetele Cahul, Izmail si Bolgrad, pierzand accesul la gurile Dunarii.

Imperiul Otoman, in calitate de putere suzerana, a primit din partea marilor puteri misiunea de a
organiza alegerile pentru intrunirea Adunarilor Ad-hoc.

Adunarile Ad-hoc si-au desfasurat activitatea incepand cu septembrie 1858, iar discutiile au
durat pana la sfarsitl anului. Au fost organizate doua adunari, una la Iasi si una la Bucuresti, cu
rol consultativ si avea ca scop aflarea dorintei romanilor referitoare la unirea celor doua
principate. Adunarile erau formate din reprezentantii marii boierimi, micii boierimi, clerului,
burgheziei si taranimii cu privire la dorintele lor. Activitatea celor doua adunari s-a concretizat in
redactarea Rezolutiilor Ad-hoc.

Rezolutiile Adunarilor Ad-hoc au fost elaborate in octombrie 1857. Acestea prevedeau faptul ca
cele doua principate romane urmau sa se uneasca intr-un stat cu numele de Romania, iar
conducerea acestuia ar reveni unui print strain dintr-o dinastie europeana care sa creasca copii
in religia tarii. De asemenea, rezolutiile prevedeau constituirea unor institutii politice
reprezentative, precum guvernul sau adunarea.

Rezolutiile au fost prezentate in cadrul Conferintei de la Paris, unde a fost elaborata Conventia
de la Paris intre 7-19 august 1858.

Conventia de la Paris a fost in vigoare pana in 1864 si prevedea constituirea Principatelor Unite
ale Moldovei si Valahiei aflate sub suzeranitate otomana si garantia colectiva a marilor puteri.
Noul stat era era organizat pe principiul separarii puterilor in stat, formate din puterea
executiva(domn+guvern), puterea legislativa(domn+adunare) si cea judecatoreasca(institutie
comuna+ Curtea de Casatie si Justitie). Conventia prevedea existenta a doi domni, doua
guverne, doua adunari legislative si doua capitale. Conventia de la Paris a inlocuit
Regulamentele Organice, devenind constitutia Principatelor Unite si nu putea fi modificata fara
acordul celor sapte puteri.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a avut loc la finalul anului 1858 si inceputul lui 1859
cand viata politica din cele doua Principate Romane era concentrata pe alegerea domnilor. In
urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza in functia de domn al Moldovei de la 5 ianuarie 1859, a
fost creata o comisie care sa se deplaseze la Constantinopol pentru a-i prezenta sultanului
rezultatul alegerii. In drumul spre Imperiul Otoman, membri comisiei traverseaza Bucurestiul
unde intra in legatura cu reprezentantii factiunilor politice. Deoarece; la momentul respectiv, se
alegeau candidatii pentru functia de domn al Tarii Romanesti, membrii comisiei il propun pe
domnul Mondovei. Astfel, la 24 ianuarie 1859, Adunarea Electiva de la Bucuresti l-a ales ca
domnitor al Tarii Romanesti pe Alexandru Ioan Cuza. Romanii pun Marile Puteri in fata faptului
implinit, deoarece realizasera unirea celor doua Principate, folosindu-se de o omisiune din
Conventia de la Paris.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Unirea administrativa(ian 1859-dec 1861)- a fost unificat serviciul postei, al telegrafului,
serviciile sanitare, au fost desfiintate granitele dintre cele doua principate si au fost numiti
funtionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers.

Unirea politica(ian 1862-mai 1864)- a fost format primul guvern si adunarea unica a
statului. Capitala a fost stabilita la Bucuresti.
- Legea secularizarii averilor manastiresti(1863) prevedea trecerea in proprietatea statului
a pamanturilor si altor bunuri detinute pana atunci de manastirile romanesti inchinate
muntelui Athos. Reforma urmarea micsorarea influentei bisericii in viata politica si
 sociala a statului roman si, totodata, crearea unui font funciar pe baza caruia sa fie
realizata reforma agrara.
- In martie 1864 a inceput discutia legat de reforma agrara.

Domnia autoritara(mai 1864-feb 1866)- baza fundamentala a noului regim a fost sabilita
prin elaborarea unei noi legi cu rol de constitutie si anume Statutul Conducator al Conventiei de
la Paris
- Reforma agrara, adoptata in august 1864, prevedea improprietarirea taranilor cu pamant
in functie de numarul de vite detinute prin despagubire din partea acestora. Pamantul nu
putea fi vandut sau arendat timp de 30 de ani si urma sa fie rascumparat in decurs de 15
ani. Totusi, problema agrara nu a fost pe deplin rezolvata, deoarece unele loturi de
pamant se aflau in zone care nu puteau fi exploatate agricol.
- Reforma instructiunii publice a fost adoptata in decembrie 1864 si fixa treptele de
invatamant. Acestea erau invatamantul primar(gratuit si obligatoriu), invatamatul
secundar si invatamantul universitar. Astfel, invatamantul era laicizat, deoarece era
realizat de catre profesori cu pregatire pedagogica si era valabil pentru ambele sexe.

Sfarsitul domniei lui Cuza si venirea printului strain

Inca din 1863 a fost creata “Monstruasa coalitie”, adica o alianta intre liberalii radicali si
conservatori. In noaptea de 10-11 februarie a fost organizata lovitura de stat a Monstruasei
coalitii care l-a alungat pe Alexandru Ioan Cuza sa abdice. Domnul a semnat pe 11 februarie
actul si a fost proclamat in locul acestuia Filip de Flandra, fratele regelui din Belgia. Filip refuza
sa ia tronul statului, asa ca a fost propus Carol de Hohenzoller Sigmaringen, un print prusac. La
10 mai 1866, Carol a ajuns la Bucuresti unde a depus juramantul de credinta fata de noua
patrie.

Consolidarea statului national in timpul lui Carol I

Constituția din 1866 a fost elaborata in contextul venirii la tronul Principatelor Unite a
unui print strain, adica Carol de Hohenzoller Sigmaringen. Aceasta a fost prima constitutie
interna romaneasca, fiind creata dupa modelul constitutiei belgiene. Actul fundamental avea la
baza principii liberale de conducere a statului precum suveranitatea statului, guvernarea
reprezentativa si responsabila, separarea puterilor in stat, garantarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti si domnia ereditara. Conform acestei constitutii, Principatele Unite formau un singur
stat numit Romania. Una dintre cele mai importante prevederi se referea la puterile statului,
respectiv puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Puterea legislativa apartinea
domnului si unui parlament numit Reprezentatiunea Nationala. Deoarece domnul avea drept de
initiativa legislativa, acesta promulga legi, aplica santiuni si avea drept de veto. Parlamentul
discuta si vota legile, controla consiliul de ministrii si votau pe model cenzitar deputatii si
senatorii. Puterea executiva apartinea domnului si guvernului. Domnul avea atributii precum
desemnarea prim-ministrului, batea moneda si era comandant suprem al armatei. Guvernul era
format dintr-un prim-ministru si ministrii adunati cu scopul de a pune in aplicare legile. Nu in
ultimul rand, puterea judecatoreasca apartinea Curtii de Casatie si Justitie si, la nivel local,
curtilor de judecata si tribunalelor.
 Modificarile constituției: 1879- cetatenia romana putea fi acordata indiferent de etnie,
limba si religie.
1884- Romania devine regat si se micsoreaza numarul colegiilor
electorale pentru deputati, de la 4 la 3
1917- au fost realizate proiectele de reforma agrara si electorala

Partidul national liberal a fosr format in 1875 in unirii factiunii liberalilor liberali cu cei
moderati. La baza constitutiilor acestuia a stat idologia liberala. Liberalii sustineau separarea
puterii in stat si garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Printre membrii fruntasi erau Ion
C. Bratianu, C.A Rosetti, Dimitrie Alexandr Sturdza, Ion I.C. Bratianu.
Partidul conservator a fost format in 1880 si era un sustinator al sistemului separarii
puterilor in stat , iar membrii acestuia doreau o modernizare latenta graduala a statului roman.
La baza formarii acestui partid a stat ideologia conservatoare. Membri acestuia sustineau o
politica a partilor deschise in vederea acceptarii capitalului si resurselor straine pt modernizarea
spatiului romanesc. Baza electorala a conservatorilor era reprezentata de marii proiprietari
funciari si imobile.