TEST 1- 2020

Subiectul I

1.URSS sau Uniunea Sovietică

2.Modelul chinez era întemeiat pe un regim autoritar
Sau ...era axat pe cultul liderului suprem
3. în A :Stalin,
În B : Nicolae Ceaușescu
4.B
5. cauză: Acest organism, ca și plenul Comitetului Central, nu mai sunt convocate în mod
regulat.......sau în timpul reuniunilor consiliilor restrânse
Efect: În consecință, Stalin adoptă singur deciziile și partidul trebuie să fie devotat și să-l
asculte.
Cauză : Întrucât sunt singurele capabile să asigure dezvoltarea țării
Efect:Stalin ridică în slăvi mai mult decât oricând planificarea și puterea statului.
6. În a doua jumătate a secolului al XX-lea asistăm la consolidarea democrației în Europa .
O caracteristică a regimurilor politice democratice în secolul XX este reprezentată de
consemnarea principiilor de organizare a statului în cadrul unor legi fundamentale numite
constituții. Există și excepții de la regulă, spre exemplu Marea Britanie, un model al democrației
din secolul XX, care nu are o constituție propriu-zisă, ci o serie de legi cu caracter constituțional.
Caracteristic democrațiilor este respectarea principiului suveranității, conform căruia sursa
puterii politice este națiunea (cetățenii desemnează prin vot reprezentanți care să guverneze în
numele lor).
7. Regimul totalitar din Europa a impus cenzura, cu rolul de a elimina toate informațiile din
spațiul public care contraveneau ideologiei partidului.
Sau Altă practică politică a fost dirijismul economic și social prin crearea colhozurilor, CAP-
urilor, naționalizarea băncilor, fabricilor, a mijloacelor de transport.
Subiectul II
1.Alexandru cel Bun
2.sec al XV-lea
3.bătălia de la Grunwold
Alexandru cel Bun a trimis corpuri de oaste, care au luptat alături de forțele polone.
4. O primă informație : Domnul Moldovei a acceptat dubla suzeranitate polono-ungară
A doua informație: Alexandru cel Bun a dat prioritate regelui polon.
5. Putem spune că tratatul de la Lublau a fost nefavorabil Moldovei.
Acest tratat amenința Moldova cu împărțirea teritorială în caz că domnitorul Alexandru cel
Bun nu își respecta obligațiile. Îmi susțin afirmația cu următoarea informație din sursă ,, în cazul
neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma
să fie împărţită între cei doi suverani de-a lungul unei diagonale de la nord-vest la sud-est, care
lăsa Poloniei Suceava şi Cetatea Albă”
A fost primul tratat de acest tip din istoria spațiului românesc, după cum reiese și din sursa
dată ,, Era pentru prima dată când teritoriul românesc, în cazul de faţă, partea sa dintre Carpaţi şi
Nistru - făcea obiectul unui acord de împărţire între mari puteri”

1
6. Constituirea statelor medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare
desfășurate în secolul al XIV-lea. Un fapt istoric care susține această informație este bătălia de la
Posada.
Țara Românească s-a format în secolul XIV prin unificarea formațiunilor prestale
existente la sud de Carpați de către Basarab. La început Basarab a recunoscut suzeranitatea
regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Dar pretențiile teritoriale ale ungurilor, doreau să ocupe
Banatul de Severin, au dus la izbucnirea unui conflict.
În 1330 ungurii pătrund în Țara Românească. Basarab adoptă o tactică defensivă,
hărțuiește oastea maghiară pustiind totul în calea lor, apoi îi atacă într-un loc îngust, la Posada.
Bătălia de la Posada se încheie înfrângerea regelui maghiar Carol Robert de Anjou și cucerirea
independenței Țării Românești față de Ungaria.
În concluzie, baza celor prezentate mai sus, putem spune că constituirea statelor
medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-
lea.

Subiectul III

În secolul al XVIII-lea apare un nou concept privind modul de guvernare, monarhia de

origine divină este înlocuită cu monarhia despotică de tip luminat, statul ne mai fiind la
dispoziția monarhului. Un stat modern este un stat care se guvernează după o constituție ce
prevede drepturi și libertăți cetățenești precum și principiul separării puterilor în stat
În secolul al XVIII-lea, din cauza Crizei Orientale statutul juridic al Țărilor Române a suferit
modificări:în Moldova și Țara Românească s-a instaurat regimul fanariot, iar în Transilvania
regimul habsburgic.În acest context o parte a boierilor români şi-a dat seama că societatea
românească are nevoie de reforme pentru a-şi putea continua existenţa.
Boierii reformişti au alcătuit gruparea numită partida naţională deoarece se opunea domniilor
străine, dar şi boierilor greci care pătrunseseră în Ţările Române. Unii doreau chiar unirea
românilor într-un singur stat.
Boierii au început să redacteze proiecte de reformă pe care le-au înaintat domnitorilor, dar
mai ales marilor puteri străine: Turciei, Austriei, Rusiei, Prusiei(în jurul căreia se unește
Germania-1871) şi la începutul secolului al XIX-lea şi Franţei.
Un proiect politic din secolul al XVIII-lea îl reprezintă Memoriul boierilor din Ţara
Românească şi Moldova din 1772, redactate cu ocazia unor tratative de pace purtate la Focşani
(în urma unui război ruso-turc) prin care se cerea revenirea la domniile pământene, autonomia
internă şi unirea celor două ţări sub protecţia Austriei, Rusiei şi Prusiei.
În secolul al XIX-lea este înlătura regimul fanariot din Moldova și Țara Românească și sunt
numiți domni pământeni (pe Grigorie Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi Ioniţă Sandu
Sturdza în Moldova), dar în 1828, din cauza redeschiderii Crizei Orientale și a războiului ruso-
turc încheiat cu pacea de la Adrianopol, cele două țări române ajung sub protectorat rusesc.
Protectoratul rusesc a avut în primă instanţă un rol modernizator pentru ca apoi să devină o
piedică.
În calitate de putere protectoare, Rusia a convins Imperiul otoman să accepte adoptarea
unor legi cu valoare constituţională în Principatele Române. Aceste prime constituţii s-au numit

2
Regulamente organice ( Ţara Românească a intrat în vigoare în 1831, iar cel pentru Moldova în
1832).
Evoluția Țărilor Române a fost influențată de situația internațională. Războiul Crimeii din
1853-1856 și Congresul de pace de la Paris, organizat la sfârșitul conflictului, a supus atenției
Marilor Puteri problema românească. Acțiunile din anii următori :organizarea Adunărilor ad –
hoc, adoptarea Convenției de la Paris care va juca rol de constituție pentru Principate, au
culminat cu înfăptuirea unirii de la 1859. Profitând de prevederile ambiguii prevăzute în
Convenția de la Paris ( doi domni, două guverne, două capitale, două instituții comune: Inalta
Curte de Casație și Justiție și Comisia Centrală de la Focșani), adunările elective l-au ales pe
Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești la 24 ianuarie
1859. Prin această acțiune a fost pus edificiul statului român modern. Abia în 1862 la București,
capitala noului stat, s-a ținut prima ședință a guvernului unic a noului stat care a primit numele
de România.
Procesul de modernizare al României început de Alexandru Ioan Cuza prin înfăptuirea
reformelor: agrară, a instrucțiunii publice, adoptarea Codului civil și penal, a fost continuată de
Carol de Hohenzollern Sigmaringen. Principele Carol I a jucat un rol important în procesul de
modernizare al României. În iulie 1866 acesta a promulgat prima constituție din spațiul românesc
elaborată fără intervenția puterilor străine. Constituția avea ca model constituția Belgiei, a avut
caracter democratic și cuprindea principii generale precum : separarea puterilor în stat,guvernare
reprezentativă și suveranitatea națiunii.
Putem spune că modernizarea statului român în sensul în care a fost proiectată la 1848,
s-a înfăptuit în toate punctele sale în timpul domniei regelui Ferdinand I. În 1918, după
participarea României la Primul război mondial, este realizat statul naţional unitar român (Marea
Unire) prin alipirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei. În 1922 Ferdinand şi Maria au fost
încoronaţi, la Alba-Iulia, ca regi ai României Mari. În 1918 s-a dat şi legea care introducea votul
universal, iar în 1919 au fost organizate primele alegeri pe baza sa. În 1921 s-a realizat o nouă
reformă agrară, mai amplă decât cea a lui Cuza, prin care România devine un stat în care
predomină proprietatea mică şi mijlocie. În 1923 a fost adoptată o constituţie democratică.
În secolul al XIX-lea, denumit ,,secolul națiunilor , crearea statului român modern a avut
menirea de a împlini visul de veacuri al românilor. Unirea din 1859 a fost dovada eforturilor
conjugate ale tinerei clase politice românești și a avut o urmare firească prin obținerea
independenței statale în 1878, iar ceea ce a încununat toate demersurile a fost realizarea Marii
Uniri din 1918.