TEMA 3 – Statul Român Modern

de la proiect politic la realizarea României Mari

La inceputul secolului al XVIII-lea in Tarile Române au fost impuse

domniile fanariote, domnii fiind vazuți ca funcționari imperiali. In aceasta
perioada și în secolul următor au fost cristalizate si primele proiecte politice
referitoare la statul român modern.

Proiecte politice din secolul al XVIII-lea:

Memoriile boierilor români inaintate Marilor Puteri cu ocazia Tratativelor

de Pace de la si Focsani din 1772 și Șiștov din 1791, prin care se cerea
inlaturarea domniilor fanariote, revenirea la domnii pământene, autonomia
Principatelor, modernizarea institutionala si unirea celor doua Principate sub
protectia marilor puteri. Doua obiective din aceste proiecte au fost atinse in 1822
cand s-a revenit la domnii pamanteni si in 1829, cand a fost recunoscuta
autonomia Moldovei si a Tarii Romanesti prin Tratatul de la Adrianopol.

Proiecte politice din prima jumatate a secolului al XIX-lea:

În 1838, Ion Câmpineanu a elaborat în Țara Românească, proiectul politic

numit ,,Act de unire și independență” care susținea unirea Principatelor
române într-un regat al Daciei și independența față de Turcia și Rusia

In contextul Revolutiei de la 1848, liderii din Moldova au elaborat două

programe politice intitulate “Dorintele Partidei Nationale din Moldova” si
“Principiile noastre pentru reformarea patriei”, prin care se cerea autonomia
politica a celor doua Principate, modernizarea institutional, reforma agrara si
unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un singur stat.

Proiecte politice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Tratatul de Pace de la Paris din 1856, semnat in contextul incheierii

Razboiului Crimeei (1853-1856), o noua faza a “Problemei Orientale”. S-a adus
in discutie si “problema românească” si anume unirea Principatelor, care
reprezentau o “zona-tampon” intre marile puteri rivale din zona. Pentru
Principate s-a stabilit ca acestea sa ramana sub suzeranitate otomana, dar ies de
sub protectorat rusesc si intra sub garantia a sapte Mari Puteri europene (Anglia,
Franta, Rusia, Prusia, Austria, Turcia, Sardinia), Moldova primeste de la Rusia
trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail) si s-a stabilit infiintarea
la Iasi si la Bucuresti a unor Adunari Ad-hoc care sa decida in problema unirii
Principatelor.

Rezolutia Adunarilor Ad-hoc din 1857 solicita puterilor garante unirea

Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un stat cu numele de “Romania”, sub
autoritatea unui print strain, intr-un regim constitutional bazat pe separarea
puterilor in stat, autonomie și neutralitate.

Conventia de la Paris a puterilor garante din 1858 a propus o unire

partială a celor doua Principate cu doi domni, doua guverne si doua adunari
legislative. Se stabilea infiintarea la Focsani a doua institutii comune: Comisia
Centrala (cu atributii legislative) si Inalta Curte de Casatie si Justitie (cu rol
juridic). Noul stat urma sa se numeasca “Principatele Unite ale Moldovei si
Valahiei”. Textul conventiei urma sa joace rol de constitutie in noul stat.

Constituirea Statului Român Modern. Proiectul 1859

Anul 1859 a marcat formarea Statului Roman Modern, cand Adunarile

Elective de la Iasi si Bucuresti au votat in unanimitate dubla alegere a lui
Alexandru Ioan-Cuza la 5 ianuarie in Moldova si 24 ianuarie in Tara
Romaneasca.

Dupa recunoasterea internationala a unirii, intre 1859-1862 au fost

adoptate masuri de consolidarea unirii: unificarea administrativa, unificarea
armatei, a telegrafului, a postei, a guvernului si adunarii legislative, stabilirea
capitalei la Bucuresti si adoptarea tricolorului ca drapel national.

Drept consecinta a acestor masuri, la 24 ianuarie 1862 a fost adoptata

titulatura de “Romania”.
 Consolidarea Statului Roman Modern s-a făcut prin:

a)măsuri interne

1.In anul 1863 este adoptata Legea Secularizarii prin care pamanturile ce
apartineau manastirilor grecesti au fost trecute in proprietatea statului;
2.In anul 1864 a fost adoptata Legea Rurala, conform careia taranii au
fost eliberati de obligatiile boieresti (claca) si improprietariti cu pamant
prin despagubire in functie de numarul de vite avute. In acelasi an este
adoptata Legea Instructiunii Publice, prin care invatamantul era
structurat in trei trepte: primar, care devenea obligatoriu si gratuit, din
dorinta de a combate analfabetismul, secundar (liceal) si superior
(universitar). In aceasta perioada au fost infiintate Universitatile de la Iasi
(1860) si Bucuresti (1864).
3.La 11 februarie 1866 Al. I. Cuza a abdicat si a parasit tara, context in
care liderii romani au reluat ideea aducerii pe tron a unui print strain. Asadar,
coroana Principatelor a fost oferita printului Carol I de Hohenzollern-
Sigmaringen. El a continuat procesul de consolidare a statului prin adoptarea
Constitutiei din 1866 care prevedea organizarea statului ca monarhie ereditara
si separarea puterilor in stat.

b)acțiuni de politică externă:

1) Cucerirea independentei de stat prin implicarea alaturi de Rusia în criza

orientală 1877-1878.
-la 4 aprilie 1877, semnată Convenția politică româno-rusă prin care era
garantată integritatea teritorială a României
-La 10 mai 1877, in Parlament a fost adoptata ”Declaratia de
Independenta a Romaniei fata de Turcia”.

-Deoarece ofensiva rusa de la Plevna a esuat in vara lui 1877, a fost

solicitata (de catre Rusia) printr-o telegrama, interventia armata a Romaniei si,
drept consecinta, in august 1877, Romania se implica, alaturi de Rusia in
actiunile militare de pe teritoriul Bulgariei, care vor lua sfarsit in februarie 1878.

Cele mai importate victorii au fost obtinute la Rahova, Grivița, Plevna

Imediat dupa obtinerea acestor victorii, a fost semnat in 1878 Tratatul de

la Berlin, prin care era recunoscuta independenta Romaniei cu 2 conditii:
 → modificarea articolului 7 din constitutia statului, prin care evreii sa
primeasca cetatenie romana;
→ cedarea Rusiei a 3 judete din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail) si
primirea la schimb a Dobrogei, Deltei Dunarii si Insulei Serpilor;
Dupa recunoasterea independentei, in 1881 Romania a devenit Regat (ca
o consecinţa a cuceririi independentei).

2) In 1883 Romania a semnat un Tratat secret de Alianta cu Puterile

Centrale pentru a se apara de Rusia, intrucat relatia cu aceasta devenise
incordata, in dorinta de a tempera tendintele hegemonice ale acesteia si de
a iesi din izolarea diplomatica.

Formarea Romaniei Mari

-Pentru atingerea obiectivelor nationale, in 1916 Romania s-a aliat cu

Antanta in Primul Razboi Mondial. Cu ajutorul Antantei a obținut în 1917
victoriile de la Mărăști, Mărășești, Oituz

-In 1918, ca urmare a victoriei Antantei si a infrangerii Puterilor Centrale,

Romania s-a unit cu Basarabia la 27 martie, cu Bucovina la 28 noiembrie si cu
Transilvania la 1 decembrie. Astfel, s-a format Statul National Unitar Roman,
recunoscut pe plan extern cu ocazia semnarii tratatelor de pace de la Paris.

MareaUnire s-a realizat datorita unei serii de factori favorizanti:

→ victoria Antantei in război si infrangerea Puterilor Centrale;

→ dorinta de unire a romanilor din aceste provincii (Transilvania, Basarabia

si Bucovina);
→ dezintegrarea imperiilor multinationale (Tarist, Austro-Ungar si Otoman)

→ recunoasterea dreptului popoarelor la autodeterminare;

Dupa declararea autonomiei si independentei, in cadrul unor adunari
reprezentative cu caracter plebiscitar, a avut loc unirea cu România:
 → la 27 martie 1918, Sfatul Tarii a proclamat la Chisinau unirea
Basarabiei cu România;
→ la 28 noiembrie 1918, Congresul General a proclamat la Cernauti
unirea Bucovinei cu România;
→ la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia a
proclamat unirea Transilvaniei cu România.

Prin realizarea României Mari s-au dublat teritoriul si populatia României

si a crescut numarul minoritatilor nationale.

Pentru a evidentia noua realitate politica si istorica au fost initiate mai

multe masuri cu caracter democratic:

→ Adoptarea votului universal in 1918;

→ Reforma agrara radicala in perioada 1919-1920;

→ Adoptarea Constitutiei din 1923 care garanta drepturile politice indiferent

de origine sau religie .