Structuri şi personalităţi implicate în înfaptuirea politicii externe a României

- Seful statului:- domnitor,1866- 1881;

- rege,1881-1914;

- Primul ministru,prin:

-MAS;

-reprezentantii diplomatici acreditati in strainatate;

-trimisi speciali;

-MAN-prin atasatii militari

LEGISLATIE

- 15/27 martie 1873, se promulga Legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Externe:-
fixeaza atributiile reprezentantilor diplomatici ai Romaniei in strainatate;

- 7/19 septembrie 1878, Legea privind stabilirea noilor ranguri diplomatice ale
reprezentantilor Romaniei in strainatate:

- -trimisi extraordinari;

- - ministri plenipotentiari;

- -ministri rezidenti;

- -insarcinati cu afaceri.

- 9/21 februarie 1879, Legea de instituire a primelor 9 legatii ale Romaniei la : Atena,Belgrad,
Berlin, Istambul,Londra, Paris, Roma,Petrograd si Viena;

- 25iunie/7 iulie 1880, Lege privind stabilirea ierarhiei si atributiilor personalului diplomatic.

- OBIECTIVELE POLITICII EXTERNE ALE ROMANIEI

- -Obtinerea prerogativelor suveranitatii:

- -moneda nationala;

- - conferirea decoratiilor;

- - incheierea de conventii cu alte state;

- -reprezentanti in capitale straine;

- -abolirea jurisdictiei consulare;

- - recunoasterea numelui de Romania.

- Obtinerea independentei de stat:

- -prin declaratie de independenta;

- -pe calea armelor intr-un context favorabil;

- Obtinerea recunoasterii independentei de stat, din partea statelor europene si de pe alte

continent

- Consolidarea statului pe plan exten,prin tratate bi si multilaterale, pe plan politic,

economic,comercial,financiar si militar;

- Incheierea aliantei politice si militare cu Austro-Ungaria ,Germania si Italia,pentru a preveni

un atac din partea I. Tarist;

- Medierea conflictelor din Peninsula Balcanica;

- Sprijinul romanilor din Imperiul Austro-Ungar si de la Sud de Dunare,pentru obtinerea

revendicarilor nationale

• PREVEDERI CONSTITUTIONALE IN DOMENIUL POLITICII EXTERNE

• REGELE

• - numeste si revoca ministri sai ;

• - confera decoratii romanesti;

• - incheie cu alte state conventii necesare pentru comert,navigatiesi alte asemenea;

• -pentru aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare,trebuie sa fie supuse mai intai puterii
legislative si aprobate de ea.

• REPREZENTANTE DIPLOMATICE IN ROMANIA PANA IN 1878

• -13/25 februarie 1867, consulat SUA ;

• -6/18 ian. 1869, Rusia ridica gradul de reprezentare la agentie diplomatica si consulat
general;

• -1870, Belgia creaza agentie diplomatica si consulat general;

• -Ian.1876,Grecia creaza agentie diplomatica si consulat general.

• REPREZENTANTE DIPLOMATICE IN ROMANIA DUPA CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT

• 15/28 octombrie 1878,Baronul D.F. Stuart-ministru rezident al Rusiei la Bucuresti;

• 21oct./2 nov.1878, Ladislau Hoyos- trimis extraordinar si ministru plenipotentiar la

Bucuresti;
• 6/18 dec.1879, Italia numeste trimis exraordinar si ministru plenipotentiar pe Giuseppe
Torinelli;

• 12/24 ian. 1880, consulatul Olandei ridicat la rang de agentie diplomatica;

• 11/23 feb. 1880, Grecia transforma consulatul general in agentie;

• 19feb./2 mart.1880,Anglia numeste TE si MP la Bucuresti ;

• 7 feb./11mart. 1880,Germania numeste TE si MP la Bucuresti;

• 28 feb./ 12 mart. 1880, Franta TE si MP la Bucuresti;

• 13/25 mart.1880, Belgia numeste un ministru rezident la Bucuresti;

• 23 iun./5 iul.1881, Spania numeste un insarcinat cu afaceri la Bucuresti

• REPREZENTANTE DIPLOMATICE ALE ROMANIEI IN STRAINATATE PANA IN 1878

• 2/24 dec. 1869, agentie diplomatica ,cu caracter oficios , la Viena- I. Steege;

• 6/18 mai1872, agentie diplomatica la Berlin-Th. Rosetti;

• 16/28 mai 1875,agentie diplomatica oficiala la Viena- Ion Balaceanu;

• 12/23 sept.1875, legatia de la Viena,I. Balaceanu –primul TE si MP al Romaniei in strainatate.

• REPREZENTANTE DIPLOMATICE ALE ROMANIEI IN STRAINATATE DUPA 1878

• 30 sept./12 oct,1878, Ion Ghica- TEsi MP la Petrograd;

• 4/16 nov.1878, D. Bratianu – TEsi MP la Istambul;

• 14/26 apr. 1879, legatia de la Belgrad;

• 21 iul./2 aug. 1879, Alex. Sturdza –agent diplomatic si consul general la Sofia;

• 21 feb./5 mart. 1880, C, Esarcu- ministru rezident la Atena , din august TEsi MP;

• 19/31 iul. , N. Calimachi numitTEsi MP la Londra;

• 1,19 mai 1880, Varnav Liteanu numit TEsi MP la Berlin;

• 24 iul./5aug. 1880, M. Kogalniceanu numit TEsi Mp la Paris;

• 27 aug./ 8 sept. 1881, ministru rezident la Haga;

• Aug.1884, Th. Vacarescu- TEsi MP in Belgia si Olanda cu resedinta la Bruxelles;

• 1/14 apr. 1906, agentie diplomatica la Cairo;

• 6/19 iul 1909, legatia Romaniei la Sofia;

• 26 apr./9 mai 1911, relatii romano-elvetiene,TE-N.B. Cantacuzino.

 • INTRERUPERI SI RELUARI DE RELATII DIPLOMATICE INTR ROMANIA SI ALTE STATE

• 10/22 apr. 1877, intreruperea relatiilor cu I. Otoman;reluate la 4/16 nov. 1878;

• 21 oct./2 nov.1887 , intreruperea relatiilor de catre Grecia cu Romania, reluate la 28 feb./12

mart.1888;

• 3/15 oct,1892,Grecia rupe relatiile diplomatice cu Romania, reluate la 1/15 iul.1896;

• 31 mai/13 iun.1906,Grecia rupe relatiile diplomatice cu Romania, reluate la 3/15

iul.1911,Alex. Florescu numit TEsi MP la Atena;

• 27iun./10 iul.1913 Romania declara razboi Bulgariei, reluarea relatiilor la 17/30 aug. 1913

• CONCLUZII

• Activitatea diplomatica a Romaniei s-a desfasurat in acord cu normele internationale si

legislatia interna;

• Sunt trei etape distincte in activitatea diplomatica :- pana la Razboiul de Independenta;

• - pana la proclamarea Romaniei ca regat;

• - dupa aderarea la Tripla Alianta;

• Obiectivele politicii externe au avut continuitate si o relativa coerenta;

Schimbarea excesiv de frecventa a ministrilor afacerilor straine nu a fost benefica

DEMERSURI PENTRU OBTINEREA RECUNOASTERII INDEPENDENTEI

Notele diplomatice transmise marilor puteri

• -La 2/14 februarie 1878 sunt prezentate lui Carol I;

• - marilor puteri:-reaminteste continutul notei din 22mai/3 iunie 1877- angajarea in razboi; -
proclamarea independentei;- independenta a fost sigilata cu arma in mana;- romania este
demna sa intre in marea familie europeana;-guvernul roaga Puterile sa admita participarea
unui delegat roman la conferinta ce va avea loc ,pentru a prezenta in fata Areopagului
european noile necesitati ale Romaniei,nascute prin transformarea ei politica;

• -Portii otomane – dorinta de restabilire a a relatiilor amicale cu Sublima Poarta;

• - arata cauzele care au impins Romania la actiunea armata;

• - prin recunoasterea independentei Romaniei s-ar crea o legatura intre cele

doua tari care ar fi mult mai tare si mai pretioasa decat aceea care s-a desfacut acum si care
deja apartine trecutului;
Rusiei- in preoblemele teritoriale- sudul Basarabiei

Relatia cu Germania

• 12/24 iunie 1878, Memoriul inaintat cancelarului O. von Bismarck:

• - integritatea teritoriala a Romaniei;

• - Romania sa nu constituie zona de tranzit pentru trupele tariste din Bulgaria;

• - Romania sa primeasaca insulele si gurile Dunarii si I. Serpilor;

• - Romania sa primeasca o despagubire proportionala cu efortul de razboi facut si

pierderile inregistrate;

• - INDEPENDENTA ROMANIEI VA FI SOLEMN RECUNOSCUTA SI TERITORIUL EI DECLARAT

NEUTRAL

• Recunoasterea Independentei 24 mart./ 5 apr.1879 , Suedia si Norvegia recunosc

independenta Romaniei;

• 24 iun./6 iulie 1879-guvernul german conditioneaza recunoasterea independentei de`

solutionarea` problemei rascumpararii caii ferate Roman, Bucuresti,Varciorova, conditie
acceptata de partea romana la`7/24 sept. 1879;

• 24 nov./6 dec. , Italia recunoaste ind. Romaniei;12/24 ian. 1880, Olanda rec. ind. Roamaniei;

• 8/20 febr. 1880, Germania ,Franta si Marea Britanie recunosc ind. Romaniei;

• 9/21 febr. 1880.Belgia rec. Ind. Romaniei

• 8/20 aprilie1880,Carol I notifica prin scrisori ind. Romaniei: San Marino, Liberia, Madagascar,
Maroc, Orange,Zanzibar, Argentina, Bolivia, Chile ,Columbia, Costa Rica, R. Dominicana ,
Ecuador, Guatemala, China, Japonia, Siam, care au confirmat recunoasterea ;

• 2/14 iunie 1880, SUA recunoaste ind. Romaniei;

POLITICA EXTERNA A ROMANIEI IN CONTEXTUL RAZBOIULUI RUSO-OTOMAN DIN 1877-1878

SITUATIA INTERNATIONALA IN PERIOADA PREMERGATOARE RAZBOIULUI

-Dualismul austro-ungar,1867-Transilvania inglobata la Ungaria;
-Izbucnirea Crizei orientale:
-Ian.- mart. 1871, Londra-Conferinta celor sapte puteri europene, la cererea Rusiei,se
hotaraste:
-anularea clauzei de neutralizare a navigatiei in Marea Neagra si pe Dunare;
-autorizaea prezentei navelor de razboi ruse in M.N. si pe Dunare.

-rascoala din Hertegovina- 27iunie/9iulie1875;

-18/30 iunie 1876,stare de razboi intreSerbia ,Muntenegru si I. Otoman;
-vara anului 1876, Bosnia si Hertegovina hotarasc unirea cu Serbia si Muntenegru
 -divergente in cadrul” Aliantei celor trei imparati” cu privire la solutionarea crizei orientale:
- Franta , Italia si Anglia se implica in gestiomarea crizei ,manifestand dorinta de pastrare a
balantei de putere in Europa;
-Acordul verbal secret intre Rusia si Austro-Ungaria ,din 26 iunie/8 iulie 1876,privind
solutionarea crizei:
- statu-quo-ul teritorial in balcani ,cu obligatia Portii de a infaptui reforme pentru
ameliorarea situatiei populatiei de diferite nationalitati;
- in caz de infrangere a I.O., rectificari teritoriale in favoarea Serbiei si Muntenegrului, Bosnia
si parte din Hertegovina inglobate de catre A.U.;
-Conferinta preliminara de la Istambul, 29 nov./11 dec. 1876:
-se lanseaza constitutia liberala elaborata de catre Midhat-pasa;
-esecul conferintei deschide calea spre razboi.
- Conventia secreta intre Rusia si AU din 3/15 ian. 1877 incheiata la Budapesta:
- neutralitatea AU intr-un eventual razboi ruso-otoman;
-AU sa ocupe Bosnia si Hertegovina;
- Rusia isi rezerva dreptul de a reincorpora judetele din sudul Basarabiei;
-Conventia semnata la 6/18 martie 1877 de catre G. Andrassy si Evgheni P. Novicov.
-Pacea dintre Serbia si I.O. la 18/30 martie 1877;
-Protocolul de la Londra ,19/31 mart.1877, ultima tentativa diplomatica de prevenirea
razboiului ruso-otoman( Rusia ,Germania,AU, Franta ,Italia,Anglia):
-incercare de a determina I.O. sa amelioreze situatia popoarelor din Balcani;
- incheiere unui acord ruso-otoman in aceasta privinta.
-12/24 aprilie 1877, Rusia declara razboi Portii

Masuri intreprinse de Romania pana la izbucnirea razboiului

• 25 mai/6 iun. 1866- guvernul roman trimite pe D. Bratianu la Belgrad pentru a cunoaste
pozitia Serbiei in caz ca am fi atacati de catre I.O.- Mihail Obrenovici: “Daca turcii trec
Dunarea , Serbia nu va ramane indiferenta”;

• Nov. 1866, un emisar al guvernului grec sosit la Bucuresti proune incheierea unei aliante
antiotomane- partea romana respinge ideea ,in conditiile in care I.O.,recunoscuse pe Carol I
ca principe al Romaniei;

• Febr. 1867,Ion Balaceanu discuta la Atena cu regele George I despre posibilitatea incheierii
unei aliante romano-grecesti , menita sa duca la o alianta balcanica, la care sa mai adere
Serbia si Muntenegru;

• Aprilie –mai 1867, guvernul roman autorizeaza constituirea unor structuri luptatoare bulgare
;

• 1/13 aprilie 1867,vizita in Romania a principelui M. Obrenovici,se discuta despre o posibila

alianta romano-sarba ;

• - 20 ian./1 febr. 1868, la Bucuresti se incheie un Tratat de alianta secret,cu caracter

defensiv,intre Romania si Serbia, care a prevazut:

• -alianta este perpetua;

• -scop- salvgardarea intereselor reciproce ,acordarea de ajutor si asistenta;

• - evitarea situatiilor conflictuale;

• asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale;

• Mai 1869,Grecia reia initiativa unei aliante antiotomane cu Romania,idee respinsa din
motive de nepregatire militara a statelor din balcani pentru o confruntare cu I.O.

• 13/25 mai 1873, Guvernul roman dezbate problema proclamarii independentei, la

propunerea lui Carol I ,fara a se lua o decizie;

• Iun.1873, Viena- Carol I discuta problema ruperii legaturilor cu Poarta si proclamarii

independentei, G. Andrassy respinge ideeea;

• Nov. 1875, Guvernul roman discuta problema atitudinii Romaniei in caz de razboi intre Rusia
si I. O. ,in contextul crizei orientale- SE HOTARASTE MENTINEREA NEUTRALITATII.

ACTIVITATI SI ACTIUNI PE PLAN EXTERN PANA LA INTRAREA ROMANIEI IN RAZBOI

• -4/16 ian. 1876, Lascar Catargiu- ministrul de externe,transmite o circulara agentilor

diplomatici din strainatate:

• simpatia Romaniei fata de lupta antiotomana de la Sud de Dunare;

• -hotararea de a “”lua armele pentru a ne face respectata neutralitatea si a interzice

beligerantilor sa patrunda pe teritoriul nostru”;

• -dorinta Romaniei de a coopera cu puterile aliate, cu conditia ca acestea sa garanteze

integritatea teritoriala a tarii;

• Revendicarile Romaniei,transmise prin nota circulara de catre M. Kogalniceanu- ministrul de

externe, Portii si puterilor garante ,la 16/28 iun.1876:

• -recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania;

• - admiterea reprezentantilor Romaniei in Corpul diplomatic;

• - drepturi egale pentru supusii romani din I.O.;

• - inviolabilitatea teritoriului Romaniei si delimitarea insulelor de pe Dunare;

• -incheierea conventiilor cu I.O. : comerciale, de extradare, postale si telegrafice;

• -recunoasterea pasaportului roman si abtinerea consulilor turci in a reprezenta pe romanii

din strainatate;

• - stabilirea frontierei intre Romania si I.O.pe Bratul Sulina si talvegul Dunarii.

 • Iun. 1876, guvernul roman permite tranzitarea teritoriului Romaniei de catre voluntari rusi ,
cu armament, in Serbia;

• M. Kogalniceanu solicita puterilor garante sa ontervina la Istambul pentru oprirea

masacrelor otomane impotriva crestinilor din imperiu;

• 22 aug./9 sept. 1876 intalnire la Sibiu intre I.C. Bratianu si imparatul Franz Iosif ,se tatoneaza
pozitia AU fata de criza orientala si Romania

• MAS al Romaniei propune Greciei incheierea unei aliante pe baza urmatoarelor prevederi:

• - Romania nu doreste vreo expansiune teritoriala sau protectie speciala asupra

conationalilor din I.O.;

• - recunoaste ca Grecia urmareste expansiunea teritoriala si exercitarea protectiei asupra

conationalilor;

• - Grecia se angajeaza sa respecte libertatile civile ale comunitatilor romanesti de pe

teritoriul sau;

Grecia nu a dat curs propunerilor partii romane.

INTALNIREA ROMANO-RUSA DE LA LIVADIA

• - 29 sept./11 oct.- 30 sept./12 oct. 1876,I.C. Bratianu , are intrevederi cu tarul Alexandru II si
cancelarul A.M. Gorceacov;

• Baza discutiilor:

• -posibilitatea unui razboi ruso-otoman;

• - libera trecere a trupelor ruse pe teritoriul Romaniei.

• Concluzie:

• - partea rusa- necesitatea unei conventii militare intre cele doua state privind trecerea
trupelor sale prin Romania;

• -partea romana- evenimentele evoluau spre razboi ruso-otoman, moment favorabil

obtinerii independentei prin cooperare politica si militara cu Rusia.

VIZITA LA BUCURESTI A EMISARULUI TURC ALI BEI

• - nov.1876, in scopul unei intelegeri cu guvernul roman impotriva Rusiei;

• - Poarta era dispuna sa puna sub comanda lui Carol I 40 000 de militari care sa lupte
impreuna cu armata romana impotriva rusilor;

• - oferta este refuzata ,firesc si necesar,in acord cu obiectivele Romaniei;

• -Poarta nu oferea Romaniei nimic in schimbul acestei participari.

• Concluzie- decizie justa,corecta,in acord cu scopul politicii externe.

TRATATIVE ROMANO- RUSE PENTRU INCHEIEREA CONVENTIEI MILITARE

• 16/28 nov.-23nov./5 dec.1876,la Bucuresti tratative secrete intre I.C.Bratianu si consilierul

de legatie rus Al.I. Nelidov;

• Se incheie un proiect de conventie privind conditiile trecerii trupelor ruse prin Romania;

• Semnarea conventie este amanata pana in momentul deciziei intrarii Rusiei in razboi.

• 16/28 ian. 1877, Marele Duce Nicolae transmite lui Carol I propunerea sa accepte trecerea
trupelor ruse prin teritoriul Romaniei, in baza unei intelegeri pur militare,fara nici un
caracter politic- propunere respinsa,fiind in dezacord cu proiectul de conventie convenit
anterior;

• 4/16 aprilie 1877, Bucuresti, se semneaza Conventia romano-rusa privind trecerea trupelor
rusesti pe teritoriul Romanie.

PREVEDERI ALE CONVENTIEI POLITICE

• -libera trecere a armatei ruse pe teritiriul Romaniei si tratamentul rezervat armatelor amice;

• - guvernul rus se obliga sa sa respecte drepturile politice ale statului roman,astfel cum
rezulta din legile interioare, tratatele existente, precum si a mentine si a apara integritatea
teritoriala a Romaniei;

• -detaliile relative la trecerea trupelor ruse,la relatiile lor cu autoritatille locale, vor fi
consemnate intr-o conventie speciala ,care va fi incheiata de delegatii ambelor guverne si
ratificata in acelasi timp ca si cea de fata;

- guvernul roman se obliga sa obtina ratificarea conventiei ,conform legii romane si a face
imediat executorii prevederile acestora.

CONVENTIA SPECIALA RELATIVA LA TRECEREA TRUPELOR RUSE PRIN ROMANIA

• Contine 26 de articole cu prevederi concrete privind obligatiile si raspunderile partilor

semnatare in legatura cu trecerea si stationarea trupelor ruse pe teritoriul Romaniei;

• Prevederi:

• -punerea la dispozitia armatei ruse a cailor de comunicatii,postei si telegrafului, resursele

de aprovizionare conform nevoilor armatei ruse;

• -legatura dintre autoritatile militare ruse si cele locale romane ,prin intermediul comisarilor
speciali romani;

• - aprovizionarea armatei ruse se va face cu preturile convenite, prin cumparare directa;

• - acelasi procedeu se aplica pentru nevoile de campare,bivuac,transportul trupelor si
materialelor, furniturile spitalelor;

• -guvernul roman acorda reduceri de 40% pentru cheltuieli de transport;

• -trenurile militare vor avea prioritate in traficul feroviar;

• - un specialist in transporturi militare al armatei ruse va lucra pe langa ministerul Lucrarilor

Publice pentru coordonarea transporturilorcheltuielile ocazionate de transport vor fi
suportate de catre partea rusa;

• - partea rusa putea construi pentru nevoi militare tronsoane de cale ferata pe cheltuiala
proprie;

• -toate documemtele in legatura cu trecerea trupelor ruse vor fi inheiate de catre comisarii
stabiliti;

• - orice sabotaj se pedepsea conform legii romane;

• - transmisiunile telefonice si telegrafice militare vor avea prioritate;

• - bolnavii si ranitii armatei ruse vor fi tratati si ingrijiti in locurile stabilite de comun acord,cu
exceptia Bucurestiului;

• - partea romana se obliga sa asigure nevoile de trecere cu mijloace navale;

• -calculele financia re se vor face in moneda romaneasca sau franceza;

• - dezertorii rusi prinsi de catreautoritatile romane vor fi predati autoritatilor militare tariste;

• - toate neclaritatile si diferendele aparute vor fi rezolvate de catre de catre comisarii speciali
numiti de catre comandantul armatei ruse si comisarul general roman.

RELATII CU POARTA IN PRIMAVARA ANULUI 1877

• 5/17 aprilie 1877, M. Kogalniceanu cere puterilor garante sa intervina pe langa Poarta
pentru ca armata otomana sa nu mute teatrul de operatii la nord de Dunare;

• 10/22 aprilie, ruperea relatiilor diplomatice dintre Romania si I.O.;

• 29 apr./ 11 mai 1877, Camera Deputatilor adopta o motiune prin care se recunoaste starea
de razboi ce este creata Romaniei de catre insusi guvernul otoman;

• 30 apr./12 mai ,Senatul adopta o rezolutie cu acelasi continut;

• 9/21 mai 1877, proclamarea independentei de stat a Romaniei,prin raspunsul la interpelarea

facuta in Parlament de catre N. Fleva lui M. Kogalniceanu;

RELATII POLITICE SI MILITARE CU RUSIA IN CONTEXTUL DESFASURARII RAZBOIULUI DIN

BALCANI
• 17/29 mai 1877, cancelaria diplomatica a MCG rus transmite guvernului roman o nota prin
care anunta ca respinge repetatele cereri ale partii romane privind cooperarea militara la
sud de Dunare, dar solicita cooperarea la nord de fluviu prin punerea trupelor romane in
subordinea Marelui Duce Nicolae;

• 24mai/5 iunie 1877,la Ungheni,M.Kogalniceanu intampina pe tarul Alexandru II,cancelarul

A.M. Gorceacov, generalul D. Miliutin- ministrul de razboi;

• 26mai/7 iun. , intalnire la Ploiesti intre Alexandru II si Carol I, se evita un raspuns al tarului in
legatura cu participarea armatei romane la operatii militare la sud de Dunare;

• 2/14 iun. 1877, intalnire la Ploiesti intre Carol I si cancelarul Gorceacov- se respinge ideea
participarii armatei romane la operatii militare la Sud de Dunare. Cu acel prilej partea rusa
aduce in discutie intentia unei rectificari de frontiera pe Bratul Chilia;

19/31 iul.1877,pe fondul infrangerii trupelor ruse la Plevna, Marele Duce Nicolae solicita
interventia armatei romane la Sud de Dunare

POLITICE RELATII SI MILITARE ALE ROMANIEI IN PERIADA PARTICIPARII LA OPERATII

MILITARE LA SUD DE DUNARE

• 20 iul/1 aug. 1877, I.C.Bratianu si seful M.St. M. roman-generalul G. Slaniceanu pleaca la

MCG rus,la Gorni-Studen, pentru discutii cu partea rusa privind conditiile trecerii Dunarii de
catre Armata romana de operatii;

• 9/21 august 1877,partea rusa accepta conditiile partii romane:

• - armata romana sa aiba conducere si baza de operatii proprie;

• - trecerea Dunarii sa se realizeze la Corabia(Silistioara-Magura);

• - participare la lupte in zona Plevna;

• - trupele romane si ruse se constituie in Armata de vest,sub comanda lui Carol I,sef de stat
major-generalul rus Pavel Zotov.

• 16/28 aug. 1877, Gorni- Studen,discutii intre Alexandru II,Carol I si Marele Duce Nicolae
privind viitoarele operatii militare – Carol I la comanda trupelor din zona Plevna;

• Dupa capitularea Plevnei agentii diplomatici romani in strainatate actioneaza pentru

obtinerea recunoasterii independentei Romaniei;

15/27 dec.1877, Milan Obrenovici trimite o scrisoare lui Carol I in legatura cu viitoarea
cooperare militara romano-sarba in vestul Bulgariei

Romania si pacea de la San Stefano

• 2/14 ian.1878, colonelul Eraclie Arion trimis la Kazanlak pentru a participa la negocierile
pentru incheierea armistitiului si preliminariilor pacii cu I.O.;
• 6/18 ian. 1878, Carol I scrie tarului Alexandru II despre asigurarile primite privind apararea
intereselor Romaniei,cere ca delegatul Romaniei sa participe la negocierea armistitiului si
pacii;

• 19/31 ian.1878, Gl. N. Ignatiev comunica oficial lui Carol I intentia tarului de a anexa judetele
din sudul Basarabiei;

• 23 ian./4 febr. 1878,armistitiul de la Adrianopol intre Rusia si I.O.,fara acceptarea delegatului

roman;

• 28 ian/9 febr. 1878, D. Bratianu trimis la Istambul pentru a participa la dezbaterile privind
stabilirea frontierei Romaniei la incheierea razboiului;

• 3/15 febr.1878,Romania solicita Rusiei sa fie admisa la Conferinta de Pace

PACEA DE LA SAN STEFANO

• 19febr./ 3martie 1878, incheierea Tratatului de pace de la San Stefano, fara participarea
Romaniei,Serbiei si Muntenegrului:

• -I.O. recunoaste independenta Romaniei,Serbiei si Muntenegrului, cat si autonomia

Bulgariei;

• -Dobrogea, Delta Dunarii si I.Serpilor sunt cedate Rusiei,care isi rezerva dreptul de a le
schimba cu sudul Basarabiei;

• - fortificatiile de pe ambele maluri ale Dunarii vor fi distruse;

• - Rusia va mentine comunicatiile prin Romania si porturile de la Marea Neagra;

• Guvernul roman nu a recunoscut tratatul deoarece:

• -nu a fost admis ca parte semnatara;

• -prevederile privind reincorporarea sudului Basarabiei.

Sub presiunea Angliei si A.U. , Rusia a acceptat revizuirea Tratatului de la San Stefano de
catre un congres al celor sapte mari puteri europene

CONGRESUL DE PACE DE LA BERLIN

• 1/13 martie 1878, M. Kogalniceanu cere agentului diplomatic la Viena sa insiste pe langa
reprezentantii marilor puteri pentru obtinerea admiterii la congres;

• 3/15 martie1878, cancelarul Rusiei da o interpretare proprie prevedeilor Conventiei din

aprilie 1877;

• 16/28 martie 1878, M. Kogalniceanu adreseaza o nota diplomatica reprezentantilor marilor

puteri,prin care cere: dreptul legitim de a-si reprezenta ea insasi interesele inaintea
congresului, iar nu sa i se dezbata si hotarasca soarta in lipsa ei;
• 30 martie/11 aprilie 1878, M. Kogalniceanu cere ,din nou, acceptarea Romaniei la congresul
de pace, fara rezultate pozitive.

• 1/13 iun.-1/13 iul.1878, Congresul de pace de la Berlin, cu participarea celor sapte mari
puteri;

• Tratatul de pace de la Berlin-1/13 iul. 1878:

• -se recunoaste independenta Romaniei;

• - sudul Basarabiei incorporat de catre Rusia;

• - impune acordarea cetateniei romane tuturor locuitorilor care nu se afla sub protectia altor
state;

• - Dobrogea ,Delta Dunarii si I. Serpilor sunt acordate Romaniei;

• -frontiera romano-bulgara urma sa fie stabilita de catre o comisie speciala;

• -Romania membra a CED;

• -Romania nu va incasa drepturi de tranzit pentru marfurile care sunt transportate pe

teritoriul ei;

8/20 octombrie 1878, Dobrogea intra in componenta statului roman

CONCLUZII

• Politica externa in aceasta perioada a vizat:

• - obtinerea si recunoasterea independentei de stat;

• - participarea la procesul de luare a deciziilor in perioada negocierii armistitiilor si tratatelor;

• - respectarea angajamentelor asumate de catre semnatari.

• Esecurile s-au datorat:

• - lipsei experientei diplomatice in relatiile internationale;

• - angajarii armatei in razboi de alianta fara a semna documente oficiale privind obligatiile
partilor;

• - aceste lacune au fost exploatate din plin de catre diplomatia marilor puteri.

POLITICA ROMANIEI IN BALCANI IN PERIOADA 1878-1886

• cresterea numarului statelor independente la 4(Grecia,Muntenegru,Romania ,Serbia),care

capatau egalitate juridica cu toate statele suverane;
 • Relatiile cu I.O. si Grecia trebuiau sa fie cele mai facile,avand in vedere lipsa
vecinatatii,eventuale dispute teritoriale,singurele probleme fiind legate de tratamentul
populatiei aromane de pe teritoriul celor doua state;

• Politica promovata de Romania fata de statele balcanice s-a caracterizat prin:

• -intelegerea situatiilor si realism;

• -populatia de la sud de Dunare manifesta o oarecare simpatie fata de Romania avand in

vedere sprijinul in lupta pentru eliberare nationala;

• -relatiile economice au inceput sa capete o pondere din ce in ce mai mare;

• Fiecare stat isi avea propriile interese in politica externa,s-a cooperat si colaborat pe
diferite planuri,s-au manifestat contradictii si dispute teritoriale ,care au evoluat pana la
starea de conflict armat;

• Romania a cautat sa fie un mediator in disputele dintre statele balcanice,atat cat si-a putut
permite , incontextul apartenentei la Tripla Alianta;

• Romania a adoptat o pozitie de neutralitate fata de conflictele militare dintre statele sud-
dunarene.

PROBLEME TERITORITORIALE IN BALCANI

• Rumelia Orientala revendicata de Bulgaria;

• 80.000 de bulgari din Rumelia Orientala au fost instruiti de armata rusa,in ideea alipirii prin
forta a acestui teritoriu la Bulgaria;

• In iunie 1878 a luat fiinta Liga Albaneza,cu scopul declarat de a uni toti albanezii intr-un stat;

• I.O. a iesit zdruncinat din razboi,cu efecte politice,economice si financiare

delicate,problemele teritoriale cu Grecia,Bulgaria si Muntenegru ramanand in actualitate;

ASPECTE ALE RELATIILOR ROMANIEI CU STATELE DIN BALCANI PANA LA CRIZA DIN ANII1885-1886

• 14/26 apr.1879, agentia diplomatica a Romaniei la Belgrad a fost ridicata la rangul de

legatie:

• -primul titular-Lascar Catargiu,din martie 1882 trimis special si ministru plenipotentiar;

• 21 iul./2 aug.1879,Carol I a numit pe A. Sturdza agent diplomatic si consul general al

Romaniei la Sofia,care si-a prezentat scrisorile de acreditare principelui A. de Battemberg;

• 18/30sept.-25sept/7 oct.1879,vizita lui A.deBattemberg la Bucuresti;

 • Guvernul grec transforma consulatul general de la Bucuresti in legatie,Carol I numeste pe
C.Esarcu ministru rezident la Atena in dec.1880;

• 25 iul./6 aug.1881,sultanul Abdul Hamid II confirma printr-o iradea frontiera romano-

bulgara;

• 9/21-15/27 sept.1882,vizita in Romania a principelui A. de Battenberg , la invitatia regelui

Carol I;

• 18/30 aug.-19/31 aug.1884,vizita regelui Carol I la Belgrad;

CRIZA BALCANICA DIN ANUL1885

• La 18/30 sept.1885 a izbucnit o rascoala la Filipopoli,capitala Rumeliei Orientale,din care

guvernatorul turc si functionarii sai au fost alungati;

• Bulgarii au proclamat unirea Rumeliei cu Bulgaria,iar Principele Battemberg s-a proclamat

principe al Bulgariei unite;

• Atitudinea principelui atrage reactia Rusiei,care vede in evenimente o incalcare a

Tratatului de la Berlin,Alexandru III il radiaza din cadrele armatei ruse,a rechemat toti
ofiterii in tara;

• Evenimentele din Bulgaria a trezit dorinta Serbiei de a solicita compensatii teritoriale pe

seama Bulgariei,solicitand sprijinul AU:

• -guvernul sarb a testat pozitia Romaniei fata de evenimentele din Bulgaria,raspunsul partii
romane fiind rezervat,asteptand pozitia puterilor europene;

• -sarbii au propus o demonstratie fe forta sarbo-romana fata de Bulgaria,Romania sa ocupe

Silistra si aliniamentul Rusciuk-Varna;

• In media europeana a fost lansat zvonul in legatura cu o interventie comuna

greco,sarba,romana impotriva Bulgariei,dezmintit de catre diplomatia romana.

RASPUNSUL PUTERILOR EUROPENE LA CRIZA BALCANICA

• Pentru solutionarea problemei Rumeliei Orientale s-a hotarat convocarea la Istambul a unei
conferinte a ambasadorilor tarilor participante la Congresul de la Berlin;

• La 5 nov.1885 a avut loc prima sedinta a conferintei,Romania a cerut luarea in discutie a

problemei demantelarii fortificatiilor de la Dunare din Bulgaria;

• Cererea Romaniei a fost respinsa pe motiv ca nu era pe ordinea de zi,guvernul turc

exprimandu-si regretul fata de situatia de a refuza partea romana;

• In timp ce la Istambul se desfasura conferinta,Serbia ,sprijinita politic si moral de catre AU,a

atacat Bulgaria-2/14 nov.1885
 POZITIA ROMANIEI FATA DE DECLANSAREA RAZBOIULUI SARBO-BULGAR

• Sedinta a Consiliului de ministri in cadrul caruia s-a discutat situatia la sud de Dunare ,fara a
fi dat un comunicat;

• Romania a adoptat o pozitie de neutralitate,apreciata in toate mediile politice europene,mai

ales in Bulgaria:

• -a trimis ambulante in Serbia si Bulgaria;

• Pe timpul evolutiei conflictului primul ministru a anuntat ca daca va exista pericolul

extinderii conflictului,va solicita convocarea Parlamentului si va lua masurile care se
impuneau;

DESFASURAREA RAZBOIULUI SARBO-BULGAR DIN ANUL 1885

• 2/14 nov.1885,armata sarba ataca trupele bulgare;

• Trupele Bulgare au respins atacul sarbilor la Slivnita,au contraatacat si au provocat

infrangerea armatei sarbe la Pirot;

• AU a intervenit pe cale diplomatica la A.de Battemberg,solicitand ultimativ oprirea operatiilo

militare;

• La 18/30 nov.1885,ostilitatile au fost oprite pe toata linia frontului;

• La 10/22 dec.1885,a fost semnat armistitiul dintre sarbi si bulgari, a fost fixata o zona neutra
,larga de 6 km.;

DEMERSURI PENTRU INCHEIEREA PACII

• La propunerea Rusiei ,marile puteri au intervenit la Belgrad,Atena si Istambul, pentru a

propune dezarmarea generala a Serbiei si Bulgariei,ca si a celorlalte state mici din Balcani;

• Reprezentantul Romaniei la Belgrad a anuntat ca guvernul roman se pronunta pentru ca

Serbia sa incheie o pace onorabila,statul vecin avand toata disponibilitatea in acest sens;

• Bulgaria era dispusa sa ordone demobilizarea armatei,daca marile puteri ii garantau ca nu

va mai fi atacata;

• Germania a solicitat celor doua state sa inceapa negocieri de pace,se pronunta pentru o
pace care sa nu dezavantajeze pe nimeni;

• Bismarck a cosiderat Bucurestiul ca locul cel mai indicat pentru desfasurarea

tratativelor,avand in vedere pozitia de neutralitate adoptata ,in general pozitia Romaniei
fata de problemele Balcanice;
 • La 5/17 ian.1886,Germania ,AU si Amglia au propus ca tratativele de pace sa se desfasoare
la Bucuresti,desi I.O. insista ca tratativele sa se desfasoare la Isiambul-in cele din urma a
acceptat propunerea anterioara;

• Rusia cerea ca tratativele sa aiba in vedere respectarea statu-quo-ului.

• Anglia a solicitat I.O. sa incheie un acord cu Bulgaria in privinta Rumeliei Orientale, fapt ce
a determinat pe A.de Battemberg sa incerce sa tratezedirect cu Sultanul.

• Grecia insista sa obtina teritorii care sa-I asigure iesirea la Marea Egee,sa obtina teritorii im
Macedonia;

• Atitudinea I.O. a fost una corecta ,concilianta,trupele otomane concentrate in Macedonia

avand un comportament corect fata de autoritati si populatie;

• In februarie 1886 a fost incheiat acordul bulgaro-otoman prin care Rumelia Orientala
ramane sub suzeranitate otomana,iar A.de Battemberg numit guvernator al provinciei;

• A fost o forma mascata de unire a Rumeliei cu Bulgaria ,fara a rani orgoliul otomanilor;

• La 4/16 aprilie1886,Poarta a emis firmanul de recunoastere a principelui bulgar ca

guvernator al R.O.

TRATATUL DE PACE DE LA BUCURESTI

• Tratativele au inceput la 23 ian./4 febr.1866,in saloanele Ministerului de Finante;

• Reprezentare:

• -Sultanul-Midjid-Pasa,prim delegat,directorul serviciului de presa din MAE al I.O.;

• -Battemberg,G.G.Nechoff,ca delegat doi,guvernatorul Bancii Nationale a Bulgariei;

• -regele Serbiei,Mijatovic-ministrul plenipotentiar al Serbiei la Londra;

• Din partea Romaniei a participat,Al.Lahovary-director in MAE,bun cunoscator al situatiei

din Balcani;

• Desfasurarea lucrarilor:

• -participantii au evidentiat locul si rolul Romaniei in solutionarea crizei;

• -tratativele s-au desfasurat in cadrul a 9 sedinte- 8 de lucru,una pentru semnarea

tratatului;

• Tratatul de pace:

• -semnat la 19 febr./3 mart.1886,avea articol unic;

• -pacea a fost restabilita pe baza statu-quo-ului;

• -tratatul urma sa fie ratificat in 15 zile de la data semnarii;

 • -delegatul I.O. si-a xprimat satisfactia fata de restabilirea pacii si a multumit Romaniei
pentru rolul avut in medierea conflictului;

• -delegatul sarb si bulgar au exprimat aceleasi sentimente;

• Pe 20 febr./4 mart.1886,ministrul roman de externe a oferit un banchet,unde s-a baut

vinul pacii.

• Nemultumit de activitatea lui A.de Battemberg ,Rusia a actionat pentru inlaturarea

acestuia, pe tronul de la Sofia fiind adus Ferdinand de Saxa Coburg in anul 1887,CAND SE
CONSIDERA INCHEIATA CRIZA.

POZITII SI ACTIUNI ALE GUVERNELOR DE LA BUCURESTI FATA DE SITUATIA ROMANILOR DIN

AFARA TARII

ASPECTE GENERALE

• Lucrarile stiintifice ,din diverse

domenii(istorie,sociologie,lingvistica,antropologie,demografie,s.a.),evidentiaza aspecte
generale si specifice in legatura cu spatiul etnic romanesc;

• Gh.Bratianu a definit spatiul etnic ca fiind “ zona geografica in care traieste acelasi
neam,acelasi popor,cu aceeasi limba,cu aceeasi constiinta de origina,cu tot ce defineste,in
termeni moderni ai cuvantului,o natiune”;

• Spatiul etnic este o stare de fapt variabila,avand in vedere transformarile in timp de

potential demografical unui popor,de forta de expansiune a constiintei si culturii sale,care
poate creste sau scadea;

• Cresterile sau scaderile au fost si sunt determinate de actiuni expansioniste care se

manifesta in toate planurile ,prin diferite cai si mijloace,avand ca obiectiv final diminuarea
spatiului etnic al unui popor in favoarea celui puternic,care a luat in stapanire un teritoriu:

• Expansiunea a fost ,din totdeauna,insotita de:

• - masacre in masa:

• -deportari ale populatiei autohtone;

• - colonizari;

• -introducerea in administratie ,invatamant,serviciul religios,justitie,s.a., a limbii statului

cuceritor;

• -limitarea accesului autohtonilor la actul de cultura;

• -interzicerea sau limitarea la maximum a manifestarilor nationale.

• Acest deziderat nu a fost decat in rare cazuri realizat,temporar,pentru scurta durata privit
la scara istoriei.
CARACTERISTICI ALE SPATIULUI ETNIC

• Se discuta si analizeaza-vezi Gh. Bratianu in raport cu :

• -spatiul vital-pus in legatura cu colonizarea,care apartine marilor puteri cu forta de

patrundere si expansiune mondiala;

• -spatiul de securitate-este o notiune care include agresiunea,are caracter ofensiv,porneste

de la o unitate realizata,doreste cuprinderea de noi teritorii-se invoca ,sub diferite formule
lipsa acestui spatiu;

• -spatiul de securitate-notiune cu caracter defensiv,vizeaza pastrarea vietii unui neam;

• Raportul spatiul de securitate –spatiu etnic:

• -spatiul etnic constituie pozitia cea mai tare,nediscutabila,morala si incontestabila

juridic,dar nu totdeauna si politic;

• -in cazul romanilor si Romaniei ,se aprecia ca sunt spatii etnice romanesti care nu intra in
compunerea spatiului de securitate;

• -exista spatii etnice romanesti,care nu intra in alcatuirea acestui spatiu de securitate:

• -romanii din Timoc;

• -romanii din lungul Dunarii;

• -aromanii din Macedonia,Epir sau Albania;

• -istro-romanii-vlahii din Croatia;

• -romanii de dincolo de Nistru ,de Bug,chiar de Nipru ,pana la Marea de Azov.

• CONCLUZII:

• - spatiul etnic roamnesc are caracter unitar in zona carpato-danubiano –pontica,cu

elemente de discontinuitate la est de Nistru;

• -romanii din Valea Timocului,cei din Bulgaria,din zona Vidin si din lungul Dunarii pana la
Oreahovo,nu sunt considreati a face parte din spatiul etnic romanesc-aspect
incorect,determinar de considerente politice;

• -aromanii,vlahii si istro-romanii,au elemente lingvistice ,etnice si culturale apropiate de

cele ale romanilor,dar nu pot fi considerati ca facand parte din spatiul etnic romanesc.

ROMANII DIN BASARABIA

• Datele statistice sunt diferite de la o sursa la alta,in multe cazuri falsificate cu buna
stiinta,pentru justificarea dreptului de stapanire pe baza principiului etnic;

• In 1812, erau 95% romani;

 • In 1834-86%;

• In 1862-66,4%;

• In1871-67,4%;

• In1897- 47,6;

• Populatia:

• -1812-300.000;

• -1814-482.630;

• -1856- 990.247-736.000 romani,254.000 alte nationalitati(ucraineni-12%,evrei-8%,bulgari

si gagauzi-4,8%,germani-2,4%;tigani-1,1%);

• 1912- 2.496.054 locuitori,romanii-48%.

MASURI ALE AUTORITATILOR RUSE PENTRU DEZNATIONALIZAREA ROMANILOR

• Introducerea administratiei ruse ,incepand cu anul 1818;

• Regimul autocrat al tarului Nicolae I,incepand cu anul 1825;

• 29 ian. 1829,se introduce Regulamentul lui Vorontov:

• -administratie dupa modelul tarist;

• -functionari rusi numiti,autohtonii doar daca cunosteau lb.rusa;

• din 1854 lb. romana este scoasa definitiv din administratie;

• Colonizare rusi,ucraineni ,germani,s.a.;

• Lb.rusa in scoli si biserica;

• Stimularea plecarii romanilor la est de Nistru ,dar si sosirea rusilor si ucrainenilor in

Basarabia;

• In privinta situatiei romanilor:

• -cel mai scazut grad de scolarizare-10%;

• -cel mai mic numar in administratia locala si centrala;

• -cel mai mare grad de analfabetism;

• Recrutari masive in armata tarista si trimiterea romanilor in teatrele de operatii din

Europa,Asia si Extremul Orient;

• Preocuparea autoritatilor tariste era diminuarea pomderii romanilor in populatia

Basarabiei sub 64%, deziderat realizat,chiar depasit;
 • Romanii din Basarabia au fost total izolati in contextul miscarilor de renastere nationala
din Principatele Romane din anii 1848-1849 si 1859, teritoriul fiind suprasaturat de forte
ala armatei tariste, concentrate pe Prut.

Mentinerea constiintei romanesti

• A fost un deziderat greu de realizat ,pe fondul masurilor de deznationalizare;

• Era intr-o oarecare masura mentinuta si stimulata prin:

• -contactele inevitabile dintre romanii de la est si vest de Prut;

• -invaziile militare rusesti in Principatele Romane au fost un prilej pentru basarabeni sa

constate ca vorbeau aceeasi limba cu romanii de la vest de Prut-parte erau folositi ca
translatori in relatiile cu autoritatile ruse;

• -Teatrul din Iasi avea reprezentatii in Lb. romana la Chisinau si alte orase din Basarabia;

• - unirea din anul 1859 a produs emotie si emulatie nationala ,cu manifestari discrete,in
randul intelectualitatii basara bene indiferent unde s-a aflat;

• -in anul 1906,in contextul miscarilor revolutionare din Rusia,al alegerilor pentru
deputati in Duma de la Petrograd a aparut revista “Basarabia”;

• -colaborari ale ziaristilor ,scriitorilor si poetilor dim Basarabia la reviste si presa din
Romania;

-Liga culturala a romanilor de pretutindeni a trimis in Basarabia carti pentru copii,scolari si

studenti;

• In anul 1912 rusii au sarbatorit cu fast 100 de ani de la anexarea Basarabiei,fara

participarea romanilor,considerati de autoritati-nerecunoscatori,inculti si salbatici;

• In anul 1912 N. Iorga a scris si tiparit “Basarabia noastra”.

• NICIO SURSA NU INDICA O IMPLICARE A STATULUI ROMAN IN SPRIJINUL ROMANILOR

BASARABENI , DIN CONSIDERENTE DE SECURITATE,IN CONDITIILE IN CARE PERICOLUL
RUSESC ERA PERCEPUT CA IMINENT.

ROMANII DIN BUCOVINA

• 26 apr./7mai 1775,Conventie intre I.H. si I.O.,prin care nordul Bucovinei este cedat Curtii de
la Viena,in ciuda protestelor lui Grigore Ghica III;

Grigore Ghica a fost ucis de catre turci in anul 1777 pentru proteste fata de cedarea unei parti din
teritoriul Moldovei

POPULATIA BUCOVINEI

• Pavel Tugui,invocand o statistica rusa din 1772-1773,84.514 loc.=54.284 romani-64,23%;

17.125 ruteni-20,26%;
 • 1776,catagrafia austriaca=71.750 loc.-55.485 romani-77,33%;16.265 ruteni-22,67%;

• 1848, 337.571 loc., 209.293 romani-64%; 108.907ruteni-36%;

• 1910, 798.355 loc,;romani= 273.354=34,24%; ruteni= 305.101- 38,22%.

• Schimbarea raportului s-a datorat colonizarii Bucovinei cu

ruteni,germani,polonezi,unguri,evrei,s.a.

COLABORAREA ROMANILOR DIN PRINCIPATE CU CEI DIN BUCOVINA IN ANII 1848-1849

• Revolutionarii din Moldova s-au refugiat la Cernauti;

• La Cernauti M. Kogalniceanu a formulat sau definitivat:

• -Principiile noastre pentru reformarea patriei;

• -Dorintele Partidei Nationale din Moldova;

• La Cernauca,la mosia Hurmuzachestilor au fost gazduiti 50 de refugiati din Moldova care

au desfasurat o laborioasa activitate de desteptare nationala a romanilor bucovineni;

• S-a incercat o colaborare a romanilor din Imperiul Habsburgic pentru unirea teritoriilor din
monarhieintrun singur Ducat;

• In perioada 1848-1850 la Cernauti a aparut “Gazeta de Bucovina”;

• Legaturi intre studentii romani aflati la studii la Viena,Berlin ,Budapesta,Paris;

Aderarea Romaniei la Tripla Alianta a diminuat implicarea statului in sprijinul romanilor

bucovineni ,problemele acestora in raporturile cu Viena nu au facut obiectul discutiilor romano-
austriece

ACTIVITATI POLITICE SI CULTURALE ALE ROMANILOR DIN BUCOVINA

• Martie 1865,apare la Cernauti-Foaia societatii pentru literatura si cultura romani in

Bucovina;

• Ian. 1866,M. Eminescu debuteaza la Cernauti cu La moartea lui Arune Pumnul;

• 8 febr.1869,Legeprivind invatamantul primar in AU, scos de sub controlul bisericii si

etatizat-grav pentru invatamantul in lb. romana;

• 14-15 aug.1871,la Putna mare sarbatoare nationala-400 de ani de la tarnosirea Manastirii;

• 2 aprilie 1875,autoritatile AU interzic conducerii scolilor primare primirea ajutoarelorde la

state straine,de la domnitorii straini sau de la guvernele lor;

• 30 sept.1875-fundarea Universitatii din Cernauti;

• 10 dec.1875 –infiintarea SocietatiiAcademice Studentesti “Arboroasa”-tine legaturi cu

studentii romani de pretutindeni;
 • 1881,apare la Cernauti revista teologica “Citadela”;

• 2 mai 1891,apare la Cernauti bisaptamanalul “Gazeta Bucovinei”-promovarea literaturii

romane;

• 1 febr.1892,Cernauti,revista”Incercari literare’-promovarea drepturilor nationale ale

romanilor;

• Infiintarea PNR din Bucovina-24 febr.1892-mentinerea autonomiei Bucovinei in cadrul AU,

in 1910 se divizeaza in 3 fractiuni;2 iul.1897,la Cernauti apare gazeta politica si culturala
“Patria”;

• 1 ian .1901,la Cernauti-”Junimea literara”-cultivarea ideii nationale,-din anul 1904 apare

la Suceava.

ROMANII DIN UNGARIA

• Problema romanilor poate fi discutata si analizata din perspectiva Imperiului AU sau al

locului spatiilor de locuire in raport cu guvernele de la Viena si Budapesta;

• La 5/17 febr.1867 s-a incheiat pactul austro-ungar,se creaza statul dualist AU:

• -Transilvania este incorporata Ungariei;

• -Transilvania pierde autonomia;

• Dualismul A-U a avut urmari negative pentru romanii transilvaneni prin politica de
discriminare si deznztionalizare promovata de catre autoritatile de la Budapesta;

• Romanii transilvaneni s-au dovedit a fi cei mai activi si intransigenti luptatori pentru
drepturile lor legitime,fiind cei mai afectati de masurile guvernelor de la Budapesta;

• Masurile impotriva romanilor erau cele mai dure,deoarece era populatia nemaghiara cea
mai numeroasa din Ungaria,ale carei drepturi istorice erau incontestabile si recunoscute
pe plan international;

• In pofida statutului de tara membra a Triplei Aliante,regele si reprezentantii guvernelor de

la Bucuresti au sprijinit pe diferite cai lupta de emancipare si drepturi legitime de catre
romanii transilvaneni;

• Miscarea romanilor transilvaneni era privita cu simpatie in regat si sprijinita moral si

material.

MASURI ADOPTATE LA VIENA SI BUDAPESTA PENTRU DEZNATIONALIZAREA ROMANILOR SI

INGRADIREA LIBERTATILOR(1)

• 18/20 iun.1867,abrogarea de catre Franz Iosif a:

• - Legii pentru egala indreptatire a natiunii romane cu celelalte nationalitati si religii;

• -Legii despre oficialitatea limbii romane in Transilvania;

 • 7 dec.1868,Parlamentul maghiar-promulga legea votata de catre Dieta de la Cluj in 1865
privind incorporarea Transilvaniei la Ungaria-in Dieta erau doar 48 de romani,din 292,in
timp ce maghiarii aveau 196 deputati;

• In aceeasi zi a fost votata la Budapesta:

• - Legea nationalitatilor –toti cetatenii Ungariei formeaza o singura natiune,natiunea

maghiara; limba maghiara singura pentru deliberari si discutii in
Parlament,guvern,tribunale;

• -Legea invatamantului-la universitate singura limba de predare este maghiara;

• 26 nov.1874,la Budapesta se voteaza legi electorale ,prin ale caror prevederi se asigura
dreptul de vot doar pentru 75.000 de romani -3,3%;

• 22 mai1879,se voteaza Legea Trefort:

• -viza maghiarizarea fortata a natiunilor nemaghiare;

• -obligativitatea lb.maghiare in toate scolile elementare,inclusiv in cele confesionale

romane;

• 23 ian 1891, Parlamentul maghiar voteazao noua Lege scolara-lb. maghiara obligatorie in
gradinite si leagane de copii;

• 16 iul.1894,guvernul maghiar emite ordinul de interzicere a activitatii PNR,iar in 6 ian.1895

de dizolvare a partidului;

• Decembrie 1897,guvernul de la Budapesta voteaza legea de maghiarizare a numelui

localitatilor-instrument in politica de maghiarizare fortata;

• 19 martie 1907,Parlamentul maghiar voteaza Legile Apponyi:

• -desfiintarea scolilor confesionale romanesti,slovace si sarbe;

• -inlocuirea acestor scoli cu cele de stat cu limba de predare maghiara;

• -au fost desfiintate 420 scoli romanesti;

• Tratative intre guvernul ungar si PNR privind situatia romanilor din Ungaria si modalitati
de imbunatatire a situatiei lor-fara rezultate pozitive

REACTIA ROMANILOR TRANSILVANENI FATA DE MASURILE PARLAMENTULUI SI GUVERNULUI

MAGHIAR(1)

• Reactia romanilor transilvaneni fata de masurile guvernului maghiar au fost constante,in

acord cu duritatea si inechitatea acestora:

• -3/15 mai 1868,Conferinta de la Blaj-protest fata de dualism,suprimarea autonomiei si

alipirii Transilvaniei la Ungaria;
• -16/28 sept.1868,Congresul national bisericesc al romanilor ortodocsi-adopta statutul
organic care definea principiile fundamentale ale Mitropoliei ortodoxe romane din
Transilvania si Ungaria;

• -23 febr.1869,se infiinteaza PNR din Transilvania-proclama “pasivismul”-interzis de

autoritati;

• -21 iun.1872,Memoriu fruntasilor romanilor,se cere:

• -recunoasterea lb.romane ca a doua limba oficiala;

• -reorganizarea adm.-teritoriala in functie de distributia pe nationalitati a populatiei;

• - o noua lege electorala;

• -autonomia scolilor confesionale;

• - invatamant in lb.romana la Universitatea din Cluj;

• 30 apr. 1881, Conferinta Nationala de la Sibiu a cercurilor electoraleale romanilor ,se

hotaraste crearea PNR si proclama principiul activismului;

• 25 febr.1883,adunare de protest la Sibiu,blaj si Deva,impotriva Legii Trefort;

• Mai 1887,PNR revine la tactica pasivismului.

• 8/20 ian.1892,Sibiu-Conferinta extraordinara a PNR hotaraste intocmirea unui

Memorandum catre Franz Iosif,care sa cuprinda revendicarile romanilor din monarhie si
politica antiromaneasca a guvernului de la Budapesta;

• 13 martie 1892,se definitiveaza Memorandumul,F.Iosif ,la cererea guvernului ungar refuza

primirea delegatiei ,fara sa ia cunostinta de continutul documentului il trimite la
Budapesta;

• 11 iul.1893,Conf. Nat. a PNR-216 delegati si 3000 de participanti-se adopta o motiune de

solidaritate cu revendicarile cuprinse in Memorandum,se protesteaza impotriva procesului
politic intentat conducatorilor politici romani;

• 25 apr.-7 mai 1894,Cluj-proces intentat de catre guvernul maghiar memorandistilor,14

membrii din conducerea PNR condamnati la 2-5 ani inchisoare;

• 16 nov.1894,la Sibiu o adunare nationala protesteaza impotriva desfiintarii PNR;

• 29 iul.1895,Budapesta-alianta romano-slovaca de lupta impotriva politicii de maghiarizare

fortata;

• 9 iun.1896, Viena- miting de protest al nationalitatilor din AU,impotriva sarbatoririi

mileniului ungar;

• 10 iun.1905,Conferinta PNR la Sibiu,se voteaza programul luptei politice ,revine la ideea

activismului politic;
 • Toamna 1908,proteste in orase din Transilvania impotriva proiectului ungar de reforma
electorala;

• 13 sept.1910,Memoriu al fruntasilor romani ,in 23 de puncte,privind revendicarile

nationale;

• 29 mai 1912,Congres la Alba Iulia-rezolutie de protest impotriva proiectului de infiintare a

Episcopiei greco-catolice maghiare,considerat un instrument de deznationalizare a
romanilor.

ATITUDINI SI ACTIUNI ALE AUTORITATILOR ROMANE SI POPULATIEI FATA DE SITUATIA

TRANSILVANENILOR

• S-au manifestat tarziu,timid si ineficient;

• 23 dec.1893,cu ocazia intalnirii de la Budapesta dintre Carol I ,F.Iosif si premierul

maghiar,regele roman conditioneaza reinoirea Tratatului de aliantacu AU de incetarea
politicii de deznationalizarea romanilor;

• 1 nov.1894,Al. Lahovari adreseaza guvernului german o nota secreta in care arata efectele
politicii antiromanesti a guvernului maghiar in privinta colaborararii in cadrul aliantei in
caz de razboi;

• 25 apr.1894,regele Carol I cere si obine de la F.Iosif gratierea memorandistilor aflati in

inchisoare

• 13 oct.1895,din motive de diplomatie sau convingere,primul; ministru DA Sturdza arata la

Iasi ca problema romanilor transilvaneni este o problema interna a AU-proteste si
nemultumiri in randul fruntasilor transilvaneni;

• 15 ian.1910,i.I.C.Bratianu avertizeaza pe ministrul de externe al AU ca persecutiile

indreptate impotriva romanilor transilvaneni de catre autoritatile maghiare vor avea
consecinta politice in defavoarea Imperiului AU;

• 23 nov.1913,regele Caril I declara ministrulu german la Bucuresti ca poporul roman nu va

voi sa lupte alaturi de AU intr-un eventual conflict intre Puterile Centrale si Antanta.

• Intelectualitatea din regat ,prin toate mijloacele a sprijinit revendicarile romanilor din
Transilvania;

Intelectualii transilvaneni au gasit loc de refugiu si manifestare in regat.

ROMANII SI AROMANII DE LA SUD DE DUNARE

• S-au aflat raspanditi initial pe teritoriile imperiilor bizantin si otoman,apoi a teritoriilor

autonome si statelor independente care au obtinut acest statut in diferite conditii;

• Au constituit o populatie sedentara,in cadrul careia s-a manifestat fenomenul

transhumantei;
 • Au locuit si trait dispersat ,in comunitati relativ mici,cu lideri locali,fara mare influenta la
nivelul administratiei centrale;

• Nu au avut lideri care sa le reprezinte cu fermitate si convingere interesele in raport cu

guvernele de la Istambul ,Atena ,Sofia si Belgrad;

• Conditiile dificile de relief in care au tait a determinat o relativa izolare a comunitatilor de

la sud de Balcani,astfel ca legaturile erau rare,interesele diferite si uneori contradictorii;

• Statele pe teritoriul carora s-au aflat au refuzat sistematic sa le recunoasca

identitatea,dreptul la invatamant si serviciul religios in limba proprie,cu exceptia unor
situatii temporare, determinate de presiuni externe sau interese politice de moment;

• Serbia si Bulgaria nu au recunoscut minoritatea romaneasca de pe teritoriul lor,compacta

in Valea Timocului si in zona Vidin,probabil si din motive de securitate,avand in vedere
prezenta acestora in apropierea frontierei cu Romania ,desi guvernele de la Bucuresti nu
au exprimat vreodata pretentii teritoriale fata de aceste teritorii sud –dunarene.

Situatia demografica a romanilor si aromanilor de la sud de Dunare

• In anul 1838,francezul Ami Bone scria despre existenta in Balcani a circa 300.000 de
aromani(tantari);

• In Bulgaria si Serbia,in zona Vidin si V.Timocului exista o populatie romaneasca care a

trecut la Sud de Dunare in evul mediu si in prima jumatate a sec.XIX=circa 300.000
locuitori;

• In 1913 G. Valsan atragea atentia ca la sud de Dunare in Bulgaria si Serbia un grup compact
de 300.000 de romani este supus tot mai mult deznationalizarii:”Avem o adevarata
Bucovina de Sud,mult mai primejduita si de ea nu am vrut sa stim nimic;

• In 1884 statistica sarba dadea prezenti in teritoriul tariilor a circa 150.000 de romani;
filologii germani estimau in 1888-123.000;G.Weigand estima in 1900 existenta in Serbia a
circa 150.000-200.000 romani;

• Recesamantul din Bulgaria da in 1887 cifra de 71.699 de romani; la sfarsitul secolului al

XIX-lea prof. Ichircov estima la 88.109 numarul romanilor in Bulgaria; la 1900,filologul
german G. Weigand estima la 86.000numarul romanilor,dintre acestia 1409 avand
cetatenia romana.

Incercari de desteptare a constiintei aromanilor

• S-au manifestat la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputil sec. al XIX-lea,prin

carturariiromani si aromani stabiliti in Europa Centrala si Occidentala,”care au compus
lucrari in graiul macedo-roman destinat sa inlesneasca conationalilor din
Macedonia,Albania,Epir si Tesalia,instructiunea in idiomul lor propriu”;

• In prima jumatate a sec.XIX I.H. Radulescu,N. Balcescu,I.Ionescu de la Brad,Cezar Boliac,au

raspandit lucrari romanesti in zonele locuite de aromani:
 • -in octombrie 1849 N. Balcescu ii scria lui Ion Ghica la Istambul ca doreste “de a ma aseza
intre cuto-vlahi,caci socot de neaparatde a developa nationalitatea intr-acest avampost al
romanismului”;

• -In 1856,a publicat o carte desprecalatoria sa la vlahii din Macedonia,aratand ca “nu este
ideea noastra a-I uni cu noi,ci sa aiba constiinta nationalitatii sale”;

• -In 1860 la Bucuresti a luat fiinta un comitet macedo-roman,cu scopul pregatirii terenului
pentru infiintarea de scoli si biserici in limba aromana;

Activitati ale diplomatiei si statului roman pentru sprijinul aromanilor(1)

• Au fost concentrate in directia obtinerii dreptului de a dispune de scoli si biserici in care sa

se invete si sa se utilizeze limba materna;

• 1863, M. Kogalniceanu a hotarat crearea unui fond din bugetul statului pentru a ajuta
bisericile si cultura macedo-romana din P.Balcanica:

• -in 1864 s-a deschis in Macedonia prima scoala pentru aromani,la Tarnova,langa Bitolia;

• -dupa 1878 Marele vizir recunoaste prin ordin dreptul aromanilor de a infiinta scoli si de a
se bucura de protectia stapanirii otomane:

• -se infiinteaza in1860 un liceu aroman la Bitolia;

• - ginmaziu la Ianina in 1887;

• -Scoala normala de la Bitolia-1888;

• -Gimnaziul de la Berat -1894;

• -Scoala comerciala de la Salonic-1899;

• -scoli inmediul rural;

• Numarul institutiilor de invatamant ale aromanilor erau reduse in raport cu celelelte

nationalitati ale I.O. ;

• La sfarsitul secolului al XIX-lea diplomatia romana a incercat sa valorifice conjunctura unor

relatii bune cu I.O.,pentru ca acestia sa acorde libertati populatiei aromane:

• -noiembrie 1891,I.O. promite acordarea statutului juridic aromanilor din imperiu,dar

conditioneaza aceasta de o alianta intre Romania si I.O.;

• -1897 , I.O. reia discutia si insista ca Romania sa incheie un tratat d alianta cu

I.O.,reconfirmand promisiunile anterioare;

• In acelasi an partea romana propune guvernului de la Istambul acordarea de drepturi

aromanilor,angajandu-se sa acorde mai multe libertati musulmanilor din Dobrogea si
exprima disponibilitatea acordului pentru construirea unei moschei la Bucuresti;
1897,reprezentantul roman la Istambul solicita recunoasterea unui mitropolit pentru
aromani,I.O.pune aceleasi conditii-alianta;

• Tendinta I.O. este de a lasa problema mitropolitului pentru aromani in seama Patriarhului
grec,total impotriva acestei cereri;

• Incepand cu anul 1900 diplomatia romaneasca intampina greutati mai mari in obtinerea
drepturilor pentru aromani,I.O. adaugandui-se Greci si Bulgaria,care considerau
Macedonia ca zona de interes propriu:

• -regele Greciei a refuzat o intalnire cu Carol I in anul 1898 la Petersburg,tocmai pentru a

evita o discutie pe tema drepturilor aromanilor;

• -pe fondul rascoalei antiotomane din Macedonia,la care aromanii participa si suporta
consecinte grave,guvernul roman a alocat o suma de bani pentru ajutorul familiilor care au
suferit material de pe urma rascoalei, cate 350 lei pentru 236 persoane;

• In 1903 a fost alocata suma de 600.000 lei pentru construirea de scoli si biserici in I.O.;

• La insistentele guvernului roman,la 9 mai 1905 sultanul a emis iradeaua prin carese
recunoaste si se permite constituirea comunitatilor aromane in I.O.-a produs nemultumire
in cercurile din Grecia;

• Revolutia junilor turci ,acordarea independentei Bulgariei si crizele de la sud de Dunare au

anulat in mare perte eforturile diplomatiei si statului roman pentru sprijinul aromanilor;

• Nicio activitate diplomatica nu indica actiuni in favoarea sau in legatura cu romanii din
Serbia si Bulgaria in aceasta perioada.

RELATII DE COLABORARE SI COOPERARE ALE ROMANIEI CU TRIPLA ALIANTA

CONTEXTUL GENERAL

• Desi problemele coloniale l-au preocupat pe Bismarck,cancelarul Germaniei nu s-a lasat

cuprins de patima coloniala,care sa-l faca sa se dezinteresezede problemele europene,in
care isi asumase rol de arbitru;

• Germania a evitat conflictul cu Anglia pe tema coloniala ,dar a exploatat conflictul anglo-
rus in Afganistan si Iran,determinand tarul sa reinoiasca ,in martie 1884,Pactul celor trei
imparati;

• Criza din Bulgaria din anul 1885 si razboiul sarbo-bulgar au fost marcate de amestecul
Rusiei si AU,care au asigurat un relativ echilibru la sud de Dunare,prin stoparea tendintelor
expansioniste bulgare;

• Turcia a acceptat unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria ,semnand in anul 1886 un tratat cu
Bulgaria,impotriva vointei tarului Alexandru III-Rumelia sub suzeranitate
otomana,guvernator-A.de Battemberg;
• Lovitura de stat din Bulgaria 1886,aducerea lui Ferdinand de Saxa Coburg,sprijinit de
Austria;

• 1887-criza franco-germana,stopata prin moderatia guvernului francez si medierea

Angliei,evitandu-se un conflict european;

• 20 febr.1887,reinoirea tratatului Triplei Aliante,la care s-au adaugat conventiile italo-AU si

Italo-germana:-AU nu va ocupa teritorii in Balcani fara acordul Italiei; dreptul Italiei de a
ataca Franta ,daca isi extinde influenta in Africa

• 18 iun.1887,Tratatul ruso-german-Tratatul de reasigurare,neutralitate binevoitoare in caz

de confilict ruso-austriac,franco-german;-Germania recunoaste drepturile istorice ale
Rusiei in Bulgaria si de aparare a intrarilor in Marea Neagra;

• Venirea pe tronul Germaniei a lui Wilhelm II=politica expansionista a Germaniei:

• -vizita lui Wilhelm II in Rusia in 1888,urmata de raspunsul partii ruse in 1889,prezentate ca

dovezi de prietenie intre cele doua imperii;

• 1889,vizita lui Wilhelm II la Londra,propune aderarea Angliei la Tripla Alianta-refuz din

partea M.B.;

• 18 martie 1890,demisia lui Bismarck a marcat sfarsitul unei eopci in politica externa a
Germaniei;

• Germania cunostea o dezvoltare economica fara precedent,depasind in multe domenii

Anglia-fapt ce o determina sa-si asume responsabilitati in politica mondiala,generand
contradictii cu Anglia,Rusia si Franta;

• Apropierea franco-rusa determinata de izolarea economica si financiara a Rusiei de catre

Germania,de refuzul cancelarului german de a reinoi tratatul de reasigurare;

• 1891,Franta si Rusia convin sa se consulte in problemele care pot ameninta pacea

generala; august 1892- conventie militara franco-rusa = colaborare in caz de atac din parte
adversarilor probabili,unul fiind Germania.

• Imbunatatirea relatiilor ruso-germane ca urmare a incheierii in anul 1894 a unui tratat

comercial pe termen de 10 ani;

• 1897. Rusia si AU au revenit la intelegere in legatura cu interesele lor in Balcani,convenind

asupra respectarii statu-quo-ului teritorial;

• Desi ultimii ani ai secolului al XIX-lea au fost marcati de amplificarea contradictiilor anglo-
franceze,in anul 1904 cele doua state au incheiat Antanta cordiala;

• Italia cauta o rezolvare a problemelor litigioase cu Franta,acorda atentie sporita zonei

adiacente a Marii Adriatice,unde se ciocneau interesele sale cu ale AU;

• SUA si Japonia devin puteri coloniale;

 • Razboiul Ruso-Japonez din anul 1905 a avut ca o consecinta sfarsitul politicii expansioniste
ruse in Extremul Orient,o apropiere intre Rusia si Anglia,pentru contracararea expansiunii
gemane in Orientul Mijlociu;

• 8 aprilie 1904 si 31 august 1907,acorduri intre Franta si Anglia,Rusia-Anglia,care au

reglementatdiferendele coloniale dintr acestea,s-au pus bazele Antantei;

• Anexarea Bosniei si Hertegovinei de catre AU in anul 1908,criza in relatiile dintre Rusi si AU

in legatura cu influenta in Balcani;

• Criza balcanica din anii 1912-1913;

• Izbucnirea Primului Razboi Mondial.

RELATIILE ROMANIEI CU AUSTRO-UNGARIA SI GERMANIA IN ANII 1884-1885

• Marcate de problemele in legatura cu miscarea nationala a romanilor din

Transilvania,desfasurata si pe teritoriul Romaniei;

• Problemele restrictiilor vamale inpuse de catre AU la importul de vite si cereale au

influentat relatiile dintre cele doua state;

• Reactii la Viena si Bucuresti fata de articolele sovine din presa romaneasca;

• Incercarea partii romane de a aplana disputa prin convorbiri cu autoritatile AU si masuri

interne ,invocandu-se implicarea agentilor rusi ,pentru deteriorarea relatiilor dintre cele
doua state;

• 25-27 septembrie 1884, vizita in Romania a mostenitorului tronului AU- arhiducele

Rudolf,marcata de masuri de siguranta pentru evitarea manifestarilor antiungare;

• Intalnirea celor Trei Imparati a generat ingrijorare la Bucuresti, ilaturata de unele explicatii
neconvingatoare a ministrului AU la Bucuresti;

• Primavara 1885,pe fondul tensiunilor ruso-britanice,la solicitarea AU I.C.Bratianu raspunde

ca in caz de razboi omania va merge alaturi de AU,desi nu ar dori sa fie fortat sa o faca;

• Vara anului 1885,noi manifestari anti AU in Romania atrag protestul guvernului de la Viena
,inclusiv acuze nefondate despre un atac asupra Ungariei de catre bande romane
inarmate;

• Septembrie 1885,guvernul roman hotaraste expulzarea din Romania a transilvanenilor

acuzati de manifestari anti AU,decizie primita cu proteste in tara.

RAZBOIUL VAMAL DINTRE ROMANIA SI AUSTRO-UNGARIA

• 1882-1884,interdictie totala a AU privind importurile de vite din Romania,granele

importate supuse unor taxe suplimentare;

• Denuntarea de catre parti,de comun acord,a prevederilor Conventiei comerciale din anul
1875;
 • 27 febr. 1885,I.C.Bratianu informa autoritatile AU ca daca exportul de vite continua sa fie
interzis,guvernul roman va fi nevoit sa caute alte cai comerciale,care vor impune o
schimbare a atitudinii politice a tarii;

• Reinoirea conventiei comerciale romano-AU:

• -discutata in mai multe runde in cursul anului 1886 la Viena ,Budapesta si Bucuresti;

• -in mai 1886 guvernul AU a adpotat masuri de interzicerea importului si tranzitului unor
produse din Romania;

• -reactia partii romane- elaborarea si aplicarea Tarifei generale a drepturilor de vama la

importuri si exporturi, prin care se stabileau tarife vamale mai mari la unele produse
importate;

• Consecinte ale razboiului vamal:

• -deplasarea exporturilor romanesti de pe piataAU sprea cea

britanica,franceza,germana,belgiana si partial rusa;

• -incheierea de conventii comerciale cu Elvetia si Rusia,prevazind acordarea clauzei natiunii

celei mai favorizate;

• Tratative romano-germane pentru incheierea unui tratat comercial suplimentar,finalizate

prin incheierea acordului la 17 febr.1887.document respins de catre Camera Deputatilor=
esec politic pentru I.C.Bratianu si regele Carol I

PRELUNGIREA TRATATULUI DE ALIANTA ,ADERAREA ITALIEI

• La inceputul anului 1887 la Bucuresti existau temerile izbucnirii unui razboi intre AU si
Rusia,pe fondul situatiei din Bulgaria,fapt ce a determinat partea romana:

• -sa solicite AU achizitionarea pentru armata a armei Mannlincher pentru fortele terestre;

• -sa invite pe generalul belgian Brialmont sa proiecteze si sa realizeze sistemul de fortifcatii

al Bucurestiului;

• Reactia Rusiei- insarcinatul cu afaceri i-a declarat unui reprezentant al guvernului roman ca
Romania duce o politica de ruinare financiara pentru sarcini militare,in conditiile in care nu
o ameninta nimeni;

• AU- guvernul roman trebuie sa fie convins ca daca AU ar avea temei de ingrijorare pentru
securitatea Romaniei,ar face demersurile care se impun;

• Vizita neoficiala regelui Carol I la Berlin si Viena a linistit spiritele la Bucuresti;

• Negocierea prelungirii aliantei:

• -septembrie 1887,vizita arhiducelui Albert la Sinaia,discutii cu regele Carol I referitor la

prelungirea tratatului;
 • Propunerea partii romane de aderare a Italiei la Tratatul Ro.-AU acceptat la Viena si
Berlin;-15/28 mai 1888 semnarea documentelor de aderare ,18/30 mai ratificate de Carol
I;

• In aceeasi zi Germania ratifica tratatul;

INNOIREA TRATATULUI SECRET DE ALIANTA AL ROMANIEI CU AUSTRO-UNGARIA IN 1892

• A avut loc pe fondul inaintarii de catre fruntasii romanilor din Transilvania a Memoradului
catre imparatul de la Viena si a urmarilor acestui gest;

• Vizita generalului Manu la Viena,in iamuarie 1891,discutii in legatura cu necesitatea

semnariiTratatului comercial dintre cele doua state,prin inlesniri la importul de animale si
cereale din Romania;

• Numirea generalului Florescu prim ministru genera temeri la Viena in legatura cu

prelungirea tratatului;

• Guvernul AU cerea ca regele Carol I sa se oblige in scris fata de Imparat sa mentina

valabilitatea tratatului pentru inca 3 ani;

• Cancelarul german sugera Vienei ca regele Carol I putea fi ajutat sa raspunda acestei
cerinte prin schimbarea atitudinii conducerii de la Viena si Budapesta fata de romani;

• 4 mai 1891,moare I.C.Bratianu,manifestarile de 10 mai 1891 umbrite de acest eveniment si

proteste fata de rege;

• Sept.-Oct. 1891,vizita regelui Carol I in Italia si Germania,promite ca va face tot ce-I sta in
putinta pentru semnarea tratatului;

• Dec.1891 , vizita la Budapesta a regelui Carol I,discuta cu Franz Joseph dificultatile

incheierii unui nou tratat de alianta;

• Guvernul Al.Lahovary s-a pronuntat pentru incheierea tratatului;

• Tratatul a fost semnat la Sinaia,la 13/25 iul.1892,cu acelasi continut,exceptie art.5 care
prevedea valabilitatea de 4 ani,de catre Al. Lahovary si contele Agenor Goluchowsski si
ratificat de Carol I la 4 august 1892.

PRELUNGIREA ALIANTEI ROMANIEI CU AUSTRO-UNGARIA. ADERAREA GERMANIEI SI ITALIEI

• Procesul Memorandistilor din mai 1894 a avut efecte negative asupra relatiilor dintre
aliati,pe fondul manifestarilor de solidaritate cu partea invinuita;

• Guvernul D.A. Sturdza a dat asigurari reprezentantilor Vienei ca orientarea politica a

Romaniei va ramane neschimbata;

• Prelungirea tratatului:

• -cu ocazia vizitei lui Franz Joseph in Romania,16-18 sept. 1896;

 • -18/30 sept.1896 tratatul se semneaza la Sinaia de catre D.A. Sturdza si contele
Gouchowsky,cu valabilitate panain 1903(era valabil pana in 1899);

• Conventia militara ,incheiata in aceeasi zi prevedea:

• -probarea de catre ofiterii romani a pustii de 6,5 mm si a prafului de pusca utilizat de catre
armata AU;

• -terminarea grabnica a fortifibatiilor de pe linia FNG si capul de pod fortificat Cernavoda;

• -terminarea caii ferate Ghimes-Palanca;

• -pregatirea si specializarea ofiterilor romani in AU;

• La inceputul anului 1897,in Germania,D.A.Sturdza a discutat cu imparatul,cancelarul si

seful M.St.M. probleme de cooperare militara,facea urmatoarele propuneri:

• -venirea in Romania a unui corp de armata austro-ungar,intre Iasi si Galati;

• -locuri mai multe pentru scolarizarea ofiterilor romani in Germania;

• -trimiterea de ofiteri germani in Romania pentru a se pronumta in privinta cooperarii

militare romano-AU.

1899 – Germania si Italia au confirmat adeziunea lor la tratatul dintre Romania si AU din 1896

TRIPLA ALIANTA LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

• Se manifesta noi evolutii in raporturile dintre statele membre ale Aliantei:

• -incheierea tratatului comercial franco-italian,la 21 nov. 1898,prin care se pune

capatrazboiului vamal dintre cele doua state,resimtit din plin de catre italieni;

• -intelegerea franco-italiana din decembrie 1900 privind delimitarea zonelor de influenta in

nordul Africii;

• -acordul franco-italian din 10 iunie 1902,statele semnatare se angajeaza sa pastreze o

stricta neutralitate in cazul in care una din parti va face obiectul unei agresiuni;

• Acordul franco-italian a coincis cu anul negocierilor TA de prelungire a tratatului ;

• AU nu agrea noua actiune politica a Italiei pe plan international,dar a acceptat situatia

,avand temeri in privinta ocuparii Albaniei si inchiderii marii Adriatice;

• Oct.1903,AU si Rusia au incheiat acordul dela Murzsteg,prevedea intocmirea unui program

de pacificare a Macedoniei sub controlul Vienei si Petersburgului;

MENTINEREA ROMANIEI IN TRIPLA ALIANTA. REINOIREA TRATATULUI IN ANUL 1902

 • Politica externa romaneasca la inceputul secolului al XX-lea a promovat ideea
compensatiilor teritoriale,pentru a preintampina modificarea statu-quo-ului la sud d
Dunare;

• Problema compensatiilor:

• -a fost ridicata pentru prima data de catre P.P.Carp,cu ocazia unei vizite la Viena si
Berlin,la inceputul anului 1901;

• Ministrul roman de externe Al. Marghiloman adusese anterior in atentie problema

autoritatilor de la Berlin si Viena,sondand opinia acestora in legatura cu un eventual sprijin
din partea acestora in caz de interventiei a Rusiei dupa o intrare a Romaniei in raboi
,impotriva Bulgariei,ca urmare a invadarii Macedoniei;

• Cu ocazia vizitei la Viena si Berlin Carp a adus in atentie si problema unor modificari a
frontierei de sud a Romaniei in Dobrogea,idee respinsa de catre ministrul de externe AU;

• La inceputul lunii aprilie 1901 au inceput la Berlin negocierile de prelungire a tratatului,

luandu-se in discutie:

• -introducerea clauzei de extindere a casus foederis pentru eventualitatea unui razboi

romano-bulgar;

• -incercarea de a obtine acordul Berlinului pentru incheierea unor tratate separate cu

AU,Germania si Italia;

• -Berlinul a respins ideea ,nedorind sa creeze un precedent;

• Incercari ale regelui Carol I de a convinge Viena in legatura cu incheierea tratatelor

bilaterale a esuat;

• 4/17 aprilie 1902, reinnoirea aliantei pe baza vechilor prevedri:

• -Germania a aderat la 12/25 iulie 1902;

• Italia a aderat la 30 nov./12 dec.1902.

RELATIILE ROMANIEI IN CADRUL ALIANTEI DUPA 1902

• Intelegerea ruso-austro-ungara din octombrie 1903 reprezenta,teoretic o garantie a

mentinerii statu-quo-ului in Balcani;

• Rascoala din Macedonia din acelasi an a produs ,totusi , ingrijorare la Bucuresti,pe fondul:

• -cresterii in intensitate a actiunilor comitetului macedo-bulgar;

• -represiunii otomane si concentrarea trupelor bulgare la frontiera ci I.O.;

• -posibilitatea izbucnirii unui razboi intre Bulgaria si IO;

• Conducerea Romaniei a atentionat ministrii AU si germaniei la Bucuresti ca tara noastra nu

va ramane indiferenta fata de eventuale modificari teritoriale in Balcani;
 • Infrangerea Rusie in EO,era vazuta ca o dininuare a capacitatii sale de implicare in Balcani;

• In conceptia Vienei,care reusise sa impuna un guvern favorabil politicii sale,o Bulgarie

Mare era “cel mai sigur remediu impotriva iredentismului romanesc”;

• Pozitia puterilor fata de acordarea de catre IO a unor drepturi aromanilor dim Macedonia:

• -Viena-atitudine rezervata ,chiar cu accente de impotrivire;

• Germania ,Rusia si Italia au sprijinit acest demers;

• Germania a fost favorabila Romaniei din motive de pragmatism economoco-financiar;

• In concluzie,in perioada 1902-1907 statele TA nu au sprijinit demersurile de politica

externa ale Romaniei in Balcani,lucru de inteles in disputa pentru un spatiu care prezenta
interes geopolitic si geostrategic.

RELATIILE ROMANIEI CU TRIPLA ALIANTA IN CONTEXTUL CRIZEI BOSNIACE

• Crza bosniaca este considerata un succes al TA,pe linia intaririi sale;

• Diplomatia romaneasca milita pentru mentinerea statu-quo-ului in Balcani;

• Relatiile romano-AU influentate de masurile antiromanesti luate de Budapesta ,pe care

Viena le considera o problema interna a Ungariei;

• Pe fondul pericolului unui atac al AU asupra Sebiei,diplomatia romaneasca a actionat

pentru evitarea conflictului;

• Dec.1909,partea romana se pronunta pentru :

• -recunoasterea independentei Bulgariei;

• -statu-quo-ul teritorial in Balcani;

• -neangajarea tarii intr-un conflict sarbo-AU;

ROMANIA SI TRIPLA ALIANTA PANA LA IZBUCNIREA RAZBOAIELOR BALCANICE

• Rezolvarea crizei bosniace=victorie a PC,in raport cu Antanta inca neconsolidata;

• Orientarea politicii externe romanesti:

• -alaturi de PC,fara implicare in politica AU in Balcani;

• -mentinerea echilibrului politic si teritorial la sud de Dunare;

• Conventia comerciala romano-AU din 10/23 apr.1909:

• -Romania acorda facilitati vamale unor produse din AU;

• -a fost reglementat exportul de animale taiate si vii din Romania in AU;

 • Budapesta a fost determinata de Viena sa retraga proiectul de lege electorala,care viza
reducerea numarului romanilor in Parlamentul de la Budapesta;

• Vizita lui Franz Ferdinand in Romania-aprilie 1909:-inmaneaza lui Carol I bastonul de

feldmaresal al armatei germane;- are o intalnirea cu o delegatie a romanilor transilvaneni;

• Revendicari bulgare asupra Dobrogei in atentia guvernului roman;

• Vizitele lui I.I.C. Bratianu la Viena si Berlin pentru a obtine sprijinul in promovarea politicii
balcanice a Romaniei= esec;

• Manifestari anti AU in Romania;

• Tendinta evidenta de indepartare de PC si pe findul masurilor anti romanesti ale

Budapestei.

Relatiile Romaniei cu statele Aliantei in contextul razboaielor balcanice.

• 4/17 oct. izbucnirea Primului Razboi Balcanic- Romania se declara neutra;

• 16 /29 oct.1912,vizita sefului M.St.M.al armatei AU,in Romania-se incheie o conventie

militara privind colaborarea militara dintre cele doua armate in caz de razboi cu Rusia;

• 23 ian/5 febr.1913,reinnoirea tratatului de alianta dintre Romania si AU:

• -Germania semneaza la 13/26 febr.1913;

• -Italia semneaza la 20 febr./5 mart.1913;

• -incordare a relatiilor romano-AU pe fondul refuzului regelui de a ratifica trataul la 11/24

febr.1913;

• Interventia Romaniei in razboiul balcanic impotriva Bulgariei era privita la Viena ca un act
contrar aliantei dintre Romania si AU;

• Intrarea Romaniei in razboi in vara anului 1913:

• -a generat o criza in relatile romano-AU;

• -a generat o atitudine proromaneasca la Berlin- singurul punct de sprijin pentru PC in

Balcani este Romania;

• Concluzie ==in anul 1913 nu se poate vorbi de o criza in relatiile dintre Romania si Tripla
Alianta ,ci de de una in cadrul Aliantei,determinata de politica externa a monarhiei
austriece.

ROMANIA SI TRIPLA ALIANTA INTRE RAZBOAIELE BALCANICE SI IZBUCNIREA PRIMEI

CONFLAGRATII MONDIALE

• Relatiile sunt dominate de atitudinea pro Antanta,in contextul politicii antiromanesti

promovate de catre guvernul de la Budapesta;
 • 11/24 sept.1913,insarcinatul cu afaceri al AU la Bucuresti avertizeaza asupra eventualitatii
reorientarii politicii externe pe fondul dorintei de realizare a unitatii nationale ;

• 30 oct./12 nov.1913,Germania acorda un imprumut de 250 mil.lei,pe timp de 40 de ani ,cu

dobanda de 4,5%;

• 23 nov./6 dec.1913,Carol I declara ministrului Germaniei la Bucuresti ca poporul roman nu

va voi sa lupte alaturi de AU in cazul unui razboi intre PC si Antanta;

• 25 nov./8 dec.1913,noul ministru al AU la Bucuresti-Ottokar Czernin,raporta la Viena ca in

curand tratatul de alianta dintre Romania si AU va fi lipsit in curand de orice
valoare,datorita situatiei romanilor din imperiu;

• A. Beldiman intervine pe langa guvernul de la Berlin pentru a obtine la Viena si Budapesta

ameliorarea situatiei romanilor din AU.

CONCLUZII

• Romania si-a respectat obligatiile care ii reveneau din prevederile tratatului de alianta;

• AU ,prin atitudinea Budapestei fata de romanii din Ungaria a intampinat dificultati in

relatiile din cadrul aliantei;

• Romania a cautat sa exploateze toate situatiile favorabile pentru obtinerea unor drrepturi
legitime si echitabile in cadrul aliantei;

• Prelungirea tratatului a fost rezultat al unor negocieri tensionate sau prin intelegeri facile;

• AU si-a urmarit propriile interese politice si economice,in detrimentul Romaniei;

• Germania s-a dorit un factor de echilibru in cadrul aliantei,in acord cu interesele sale
,bazat pe principiul echilibrului de putere pe continent;

• In nici un moment nu s-a pus problema retragerii Romaniei din alianta;

• Dupa 1913,s-au manifestat doua tendinte:

• -pastrarea structurii aliantei;

• -incercari ale Antantei de atragere a Romaniei in sfera sa de influenta.

• ALIANTA ROMANO-AUSTRO-UNGARA A FOST ,DE LA INCEPUT UN ESEC PREVIZIBIL,

INCONSISTENTA SA A FOST SESIZATA SI EXPRIMATA IN PERIOADA 1883-1914,TIMP DE 31
DE ANI.

RELATIILE ROMANIEI CU RUSIA DUPA CONGRESUL DE PACE DE LA BERLIN

CARACTERISTICI SI FACTORI DETERMINANTI

• Incordate ,avand in vedere atitudinea fata de un aliat ,demonstrata cu ocazia incheierii

armistitiului si pacii de la San Stefano si Berlin;
 • Amenintarea militara rusa din anul 1878,vazuta ca o continuare a prezentei militare ruse
in spatiul romanesc din anii: 1736-1739; 1768; 1787;1806-1812;1828-1834;18148, 1853;

• Aflata la adapostul apartenentei la Tripla Alianta ,Romania nu a incercat o apropiere

politica de Rusia;

• Reprezentarea diplomatica la nivel de ministru plenipotentiar si atasat militar,dar cu o

activitate redusa;

• Relatiile economice sub nivelul posibilitatilor si nevoilor,mai ales in conditiile problemelor

create de catre AU,Germani si Franta sub pretexte nejustificate;

• Controlul asupra evolutiilor geopolitice si geostrategice din Balcani apreciat ca factor de

risc pentru securiritatea Romaniei;

• Masuri adoptate de catre statul roman pentru aparare impotriva unui atac din partea
Rusiei:

• - construirea aliniamentului fortificat Focsani,Namoloasa, Galati;

• -elaborarea ,incepand cu anul 1900, a unor proiecte de operatiuni ,in diferite variante.

• Colaborarea in domeniul diolomatic in contextul razboaielor balcanice;

• Inbunatatirea relatiilor intre cele doua state pe fondul situatiei geopolitice si geostrategice
din Europa din anul 1914.

RELATII ROMANO-RUSE IN ANUL 1878 IN CONTEXTUL LUARII INADMINISTRARE A DOBROGEI

• 6 noienbrie 1878,Consiliul de Ministri a aprobat comisia pentru luarea sub stapanire a

Dobrogei:

• -Nicolae Catargi,plenipotentiar principal,comisar roman pe langa armata rusa;

• -Simeon Mihailescu,din partea MI;

• -Dumitru Vera –Ministerul de Finante;

• -Poenaru Bordea –MJ;

• -Col. Pilat-MR.

• 8 noiembrie ,comisia soseste in Dobrogea;

• 13 noiembrie 1878,ME comunica baronului Stuart,consulul general al Rusiei la

Bucuresti,despre modificarile produse in componenta comisiei de preluare a Dobrogei;

• 13 noiembrie 1878,Stuart comunica lui Kogalniceanu ca`a primit ordin ca Dobrogea sa fie
remisa autoritatilor romane,conform prevederilor tratatului de la Berlin,ca a numit pe
guvernatorul sangeacului Tulcea-Beloterkovici,ca delegat din partea guvernului rus;

• -autoritatile ruse au creat comisii de predare pe districte;

 • 18 nov. 1878,trupe romane au ajuns la Tulcea;

• 23 nov.1878, autoritatile romane au preluat in intregime administratia Dobrogei

NOI REPREZENTANTE DIPLOMATICE

• 15 /27 oct.1878,Baronul D.F.Stuart remite lui Carol I scrisorile de acreditare in calitate

de ministru rezident:

• -oficializeaza recunoasterea independ.;

• Generalul Iancu Ghica numit trimis extraordinar si ministru plenipotentiar la Petersburg-

prezinta scrisorile de acreditare la 29 nov/11dec.1878;

CRIZA ROMANO-RUSA GENERATA DE DELIMITAREA FRONTIEREI CU BULGARIA

• 16/28 ian.1879,schimb de note diplomatice intre MAE si ministrul plenipotentiar rus prin
care se confirma frontiera ruso - romana,stabilita prin procesul verbal al Comisiei
internationale de delimitare a frontierelor;

• Comisia de delimitare a frontierelor satisfacuse,cu majoritate de voturi,solicitarea ca

dealul Arab Tabia sa revina Romaniei;

• Rusia a contestat decizia comisiei,solicitand sa fie rediscutata de catre marile puteri;

• Ocuparea de catre armata romana a Arab Tabia a generat criza in relatiile romano-ruse:

• -recheama temporar ministrul rezident la Bucuresti;

• -miscari de trupe ruse in zona Silistra;

• Guvernul roman ordona retragerea trupelor de pe Arab Tabia,comunicand aceasta marilor

puteri la 7/19 febr.1879;

• Actioneaza pentru aplicarea tratatului de la Berlin si a hotararii comisiei;

• Disputa genereaza negocieri intre marile puteri cu Rusia , se` ajunge la un compromis.in
mai 1880;

• -Arab Tabia atribuita Romaniei;

• -Romania cedeaza un mic teritoriu in favoarea Bulgariei;

• Diferendul se incheie odata cu confirmarea de catre IO a stapanirii dealului de catre

Romania.

• CONSECINTE- diferendul a influentat negativ relatiile romano-ruse,a reorientat guvernul

de la Bucuresti catre AU si Germania,care ii sustinuse revendicarile.

RELATIILE ROMANO RUSE IN CONTEXTUL CRIZEI BALCANICE DIN 1885

 • 2/14 nov.1885,izbucneste razboiul sarbo-bulgar-Romania adopta o atitudine de
neutralitate,militeaza pentru incheierea conflictului si pastrarea situatiei teritoriale
existente;

• 24 mai/5 iun.1886 vizita neoficiala a Printulu A. Battemberg la Bucuresti,propune regelui

Carol I crearea unei federatii romano-bulgare in vederea eliberarii Macedoniei de sub
dominatie otomana si contracararea amestecului Rusiei in P. Balcanica-respinsa;

• 4/16 dec.1886, Tratat de comert intre Romania si Rusia,partile isi acorda reciproc clauza
natiunii cele mai favorizate;

• 20 mai/1 iun.1887,ministrul Rusiei la Bucuresti-Mihail A.Hitrovo, atrage atentia lui

I.C.Bratianu asupra eventualitatii interventiei trupelor imperiale in Bulgaria,prin Romania,
in urma esecului diplomatiei tariste de a determina abdicarea lui A. Battemberg si
aducerea pe tron la Sofia a unei persoane de incredere Tarului Alexandru III;

• Stefan Stambulov propusese regelui Carol I sa-si depuna candidatura pentru tronul
Bulgariei-refuz;

• Aducerea pe tronul de la Sofia a lui Ferdinand de Saxa Coburg,sustinut de catre AU,a

generat incordarea relatiilor ruso-AU,a provocat ingrijorare la Bucuresti,determinata de un
eventual conflict intre cele doua imperii.

CRIZA IN RELATIILE ROMANO-RUSE DIN ANII 1888-1890

• Nov.1888, are loc expulzarea din Romania a asa numitilor iconari si juganari,unii agenti ai
Ohranei tariste,care desfasurau la sate o actiune de subminare a regimului din Romania,in
contextul rascoalelor taranesti;

• Afacerea iconarilor a determinat asperitati in relatiile diplomatice dintre cele doua state;

• 20 ian/1 febr.1890,descoperirea in Bulgaria a unui complot inpotriva principelui si guvernului

Stambulov in care au fost implicati si membrii ai legatiei Rusiei la Bucuresti si agenti ai
Ohranei tariste care operau pe teritoriul Romaniei;

• Guvernul roman solicita Petersburgului rechemarea acestora.

RELATII ROMANO-RUSE IN ULTIMUL DECENIU AL SECOLULUI AL XIX-LEA

• Sept.1893,nou acord comercial romano –rus,convenit prin schimb de note diplomatice;

• Tatonari ale Casei imperiale ruse prntru o eventuala casatorie intre Ferdinand si o printesa
rusa-esec;

• Dupa casatoria principelui Ferdinand cu Maria de Edinborough,in anul 1893,inrudita cu

familia imperiala rusa,la nivelul Casei regale se produce o schimbare in relatiile romano-ruse:

• 1894,la Coburg ,cu ocazia logodnie tareviciului Nicolae II,familia princiara romana cunoaste
pe vitorul tar;
 • 1895,La Bucuresti,conventie romano-rusa-AU privind mavigatia pe Prut,aduce unele
modificari conventiei din anul 1866;

• Vara anului 1896,Ferdinand si Maria participa la Moscova la incoronarea Tarului Nicolae II;

• Vizita oficiala a regelui Carol I la Petersburg,marcheaza o evolutie pozitiva in relatiile dintre

cele doua state,prima vizita a unui sef de stat roman in Rusia dupa cucerirea independentei-
la 20 de ani;

RELATII ROMANO –RUSE IN PRIMUL DECENIU AL SECOLULUI AL XX-LEA

• 1901,Conventie romano-rusa cu privire la pescuitul pe Dunare,Prut si in Marea Neagra;

• 24 febr./9 mart. 1906,Conventie comerciala romano-rusa,in vigoare pana in octombrie

1917;

• 26 nov./9dec.1912,Marele Duce Nicolae Mihailovici viziteaza Romania ,cu misiunea

oficiala de a inmana regelui Carol I bastonul de feldmaresal al armatei ruse;Marele Duce
sugereaza regelui si lui Titu Maiorescu alaturarea Romaniei la Liga Balcanica;

• 17/30 ian.1913,in urma intreruperii tratativelor de pace de la Londra si a reinceperii

ostilitatilor de catre I.O. impotriva aliatilor balcanici,guvernul tarist cere guvernului
roman,prin nota diplomatica,sa nu intervina in conflict;

• 1/14 iun.1914,vizita lui Nicolae II la Constanta,la invitatia regelui Carol I;

• Discutii intre ministru de externe rus-Serghei D. Sazonov si I.I.C.Bratianu ,care declara ca

atitudinea Romaniei in caz de conflict ruso-austriac ,aceasta “va depinde de circumstantele
ce ar fi motivat trecerea Rusiei la o actiune militare contra AU si de ceea ce vor cere
interesele Romaniei”;

• 18/31 iul.1914,ministrul Rusiei la Bucuresti – Stanislas Poklevski Koziel, cere premierului

roman participarea Romaniei la razboi alaturi de Rusia,in schimbul sprijinirii de catre
aceasta a viitoarei uniri a Transilvaniei cu statul roman. Da asigurari ca Franta si Marea
Britanie vor aproba angajamenteleluate de guvernul Rusiei;

• 18 sept./1 oct.1914, Acord secret intre Romania si Rusia ,concretizat in scrisoarea oficiala
adresata de Sazonov lui C. Diamandy (acordul Sazonov-Diamandy) prin care Rusia ,in
schimbul neutralitatii Romaniei se angajeaza sa garanteze si sa apere integritatea
teritoriala a Romaniei si recunoaste drepturile acesteia asupra teritoriilor din AU locuite de
romani.

REACTIA ROMANIEI FATA DE ATITUDINEA RUSIEI

Studiul teatrelor de operatii probabile-se studia la geografie militara teatrele de operatii ale armatei
ruse;

-Teatrul de operatii de sud –vest cuprindea Basarabia,Moldova si Muntenia;

-Au fost elaborate studii,proiecte si planuri de operatii in scopul respingerii unei agresiuni externe:
 -Memoriu asupra proiectului de operatiuni in cazul unui razboi cu Rusia- Ipoteza A,in anul1900:

-Lupta pe aliniamente sucesive intre Prut si Aliniamentul fortificat Focsani,Namoloasa, Galati;

-Pozitia principala de rezistenta pe alimiamentul fortificat;

-Aparare pe aliniamente succesive pana pe raul Arges ,cu pastrarea Bucurestiului,valorificand

Cetatea Bucurestiului;

-Construirea zonelor fortificate: aliniamentul Focsani,Namoloasa,Galati si Cetatea Bucurestiului.

REORIENTARI IN POLITICA EXTERNA A ROMANIEI IN PERIOADA 1878-1883. CONSTITUIREA TRIPLEI

ALIANTE. ADERAREA ROMANIEI-MOTIVATIE SI CONSECINTE

CARACTERISTICI ALE SITUATIEI INTERNATIOMALE, 1878- 1882

• Acutizarea relatilor internationale intre marile puteri europene, pe fondul competitiei

pentru:

• -acapararea de noi teritorii,zone de influenta si piete de desfacere;

• Constituirea unui nou sistem de aliante in Europa: Tripla Alianta si Tripla Intelegere;

• Izolarea Rusiei pe continent prin:

• -restrangerea importurilor si instituirea de taxe vamale suplimentare de catre Germania;

• -incheierea Tratatului secret de alianta intre Germania si Austro-Ungaria la 7 oct. 1879.

TRATATUL GERMANO- AUSTRO-UNGAR

• Aparent defensiv,era indreptat impotriva Rusiei;

• Statele semnatare se angajau sa se ajute reciproc,cu toate fortele,in caz de atac din partea
Rusiei;

• In caz de atac din partea altui stat decat Rusia,partile isi promiteau o neutralitate
binevoitoare,daca atacatorul nu avea o intelegre cu Rusia.

• CHIAR IN ACEASTA SITUATIE ,LA 18 IUNIE 1881 RUSIA A REINOIT ALIANTA CELOR TREI
IMPARATI

CRIZA DIN MAREA MEDITERANA DIN ANUL 1881

• Incidentele de la frontiera algero-tunisiana,pretext pentru intrarea trupelor franceze in

Tunisia;

• Tratatul de la Bardo,12 mai 1881,instaurarea de facto a protectoratului francez in Tunisia;

• Reactia Italiei:

• -nemultumita de regimul rezervat prin Tratatul de la Berlin;

 • -intentiona sa ocupe Tunisul,astfel ca actiunea Frantei a generat proteste si actiuni in plan
politic.

ADERAREA ITALIEI LA ALIANTA DINTRE GERMANIA SI AUSTRO-UNGARIA

• Italia considera ca prin alianta cu Germania isi va putea realiza obiectivul sau de dobandire a
unor posesiuni coloniale;

• O. von Bismarck- retinut la propunerile Italiei, facand remarca :orice intelegere intre Roma si
Berlin trebuia sa treaca prin Viena;

• Apropierea de alianta germano-austro-ungara,singura solutie pentru oprirea expansiunii

franceze in M. Mediterana;

• 30 decembrie 1881,Roma anunta oficial Berlinul si Viena despre intentia de de aderare la

alianta dintre acestea;

• Avantaje pentru diplomatia de la Viena:

• -Italia nu mai putea revendica teritorii din AU;

• -in caz de conflict cu Rusia avea asigurata libertatea de actiune;

• Germania vedea in alianta Italiei o posibilitate de a izola Franta.

TRATATUL TRIPLEI ALIANTE

• Semnat la Viena ,la 20 mai 1882;

• Prevederi:

• -colaborarea economica si militara in caz de atac al Frantei asupra Italiei si Germaniei;

• -colaborare economica si militara in caz de atac asupra uneia din parti,de catre alte doua
puteri nesemnatare;

• -neutralitate binevoitoare,sau dupa dorinta, acordarea ajutorului militar daca una dintre
puterile semnatare ar declara razboi altui stat.

• LA 28 MAI 1882,A FOST DAT PUBLICITATII UN COMUNICAT PRIN CARE SE SUBLINIA CA

TRATATUL NU ERA INDREPTAT IMPOTRIVA ANGLIEI.

• TRATATUL A DESCHIS CALEA ITALIEI DE A PATRUNDE IN AFRICA DE NORD

ADERAREA ROMANIEI LA TRIPLA ALIANTA

• Motivatie:

• -relatiile politice si militare incordate cu Rusia dupa razboiul din anii 1877-1878;

• -convingerea oamenilor politici romani ca apropierea de Puterile Centrale constituia o

masura de prevedere in fata expansiunii tariste in Balcani;
 • -credinta ca alianta cu AU va determina Viena sa devina mai maleabila in problema locului
Romaniei in problemele dunarene;

• -aderarea la o alianta deja constituita dadea un coeficient de siguranta fata de contradictiile

si ostilitatile tacite de pe continent.

• Adeptii aliantei: Titu Maiorescu,PP Carp,DA Sturdza,Regele Carol I,IC Bratianu;

• Importanta Romaniei pentru alianta:

• -intarirea flancului de est al Triplei Aliante;

• -Germania si AU puteau controla cursul inferior al Dunarii cat si Delta Dunarii;

• -pozitia geografica a Romaniei ,intre Rusia si Bulgaria,reprezenta avantajul geostrategic cel

mai important pentru alianta.

Activitati si actiuni pentru aderare la alianta

• Iulie 1883, I.C. Bratianu in concediu pentru tratament in Austria,prilej cu care s-a intalnit cu
O.Von Bismarck pentru a discuta detalii privind vizita regelui Carol I in Germania :-intalniri cu
imparatul si primul ministru german; oprire la Viena pentru intalniri la acelasi nivel;

• 13 aug. 1883,la Salzberg a fost stabilit programul regelui roman la Viena;

• 19 aug.1883,Bismarck autorizeaza pe ambasadorul sau la Viena sa discute cu ministrul de

externe Kalnoky problema largirii ligii noastre de pace spre est,si de a conduce pe o cale
stabila politica Romaniei ,eventual a Serbiei si a Portii;

VIZITA REGELUI CAROL I IN GERMANIA SI AUSTRIA

• La 4/16 aug.1883 Carol I a plecat din Bucuresti;

• 5/17 aug. ajunge la Breslau unde a fost intampinat de catre primul ministru al Romaniei si
ministrul roman la Viena;

• 6/18 aug.1883,intalnire la Potsdam intre Carol I si imparatul german,in intalnireile ulterioare

suveranul roman exprimandu-si dorinta de a se incheia o alianta defensiv-ofensiva cu
participarea Germaniei;

• Wilhelm I a sugerat ca problemele sa fie discutate la Viena,cu care trebuia sa se ajunga la o

intelegere;

• Vizita la Viena a durat patru zile:

• -25 aug.1883,convorbiri intre Carol I,Franz Joseph si Kalnoky ,al caror continut nu a fost facut
public ,ci doar intuit.

CALATORIA LUI I.C.BRATIANU IN AUSTRIA

-SCOP: intalnirea cu Bismarck si Kalnoky pentru materializarea discutilor si celor convenite de catre
regele Carol I cu suveranii Germaniei si AU;
-VIZITA:-25 aug.1883,premierul roman primeste invitatia de a se intalni cu Bismarck la Gastein;

-intalnirea dintre cei doi a fost precedata de o discutie intre Kalnoky si Bismarck la Salzburg, cat si
de o alta intre I.C.Bratianu si Kalnoky la Viena, prilej cu care premierul roman a accentuat ca nu va
ceda nimic in chestiunea Dunarii,problema care mai putea fi amanata;

- 7 septembrie 1883,I.C.Bratianu il informeaza pe D.A. Sturdza despre coordonarea actiunilor

diplomatice germano-austro-ungare de catre Bismarck;

- Intalnirea cu Bismarck:

-a pledat cauza AU in problema Dunarii;

-a chestionat pe Bratianu daca doreste ca Romania sa faca parte din Liga Pacii;

TRATATIVE IN LEGATURA CU CONTINUTUL TRATATULUI

• Textul tratatului a fost discutat la Viena intre Bratianu si Kalnoky,dupa ce la 15 septembrie

AU renuntase la drepturile pe care le obtinuse la Conferinta de la Londra in problema
Dunarii;

• 25 sept.1883,Kalnoky prezinta proiectul de tratat ca o alianta romano-AU,care a fost

negociat si modificat ,pe documentele originale aparand note de genul:-cade la dorinta lui
Bratianu;scos la dorinta lui Bratianu;

• Bratianu a dorit ca tratatul sa fie incheiat in trei,ideie respinsa de partea germana ,avand in
vedere existenta unui tratat intre cele doua mari puteri;

• Proiectul de tratat trebuia sa obtina acordul lui Wilhelm I,Bismarck si regelui Carol I.

PREVEDERILE TRATATULUI

• Art.1-angajamentul partilor semnatare de a nu intra in aliante ostile uneia din parti ,de a
duce o politica amicala si de a-si acorda sprijin reciproc in limita intereselor lor;

• Art.2-obligatia partilor de a-si acorda ajutor reciproc in cazul unui atac

neprovocat,mentionandu-se obligatia de casus foederis din partea Romania intervenea in
caz ca AU ar fi fost atacata in una din parti de catre statele limitrofe Romaniei;

• Art.3-obligatia partilor de a se consulta in vederea masurilor ce se impuneau in cazul

amenintarii cu agresiunea;problemele de ordin militar urmau a fi reglementate printr-o
conventie militara;

• Art.4-sa nu se negocieze si nici sa nu se incheie pace separata;

• Art.5-tratatul se incheie pentru o durata de 5 ani ,cu prelungire automata pe inca trei ani
daca nici una din parti nu-I cerea cu un an inainte denuntarea sau revizuirea;

• Art.6-caracterul secret al tratatului;

Art.7-angajamentul partilor de ratificare si schimbare a instrumentelor de ratificare in termen de
trei saptamani

SEMNAREA DE CATRE GERMANIA SI RATIFICAREA TRATATULUI

• In aceeasi zi ,consilierul ambasadei germane la Viena-contele Max von Bechem,Gustav

Kalnoky si D.A.Sturdza au semnat tratatul de aderare a Germaniei la tratatul romano-AU;

• Germania isi asuma obligatia de a veni in ajutorul celor doua tari ,daca acestea ar atacate , in
conditiile tratatului romano-AU;

• Tratatul romano-AU a fost ratificat la 6 nov.1883 de catre regele Carol I si imparatul Franz
Ferdinand;

• Instrumentele de ratificare au fost schimbate si depuse la Viena ,la 15 noiembrie 1883,lucru

mentionat in procesul verbal incheiat si semnat de catre ministrii de externe ai celor doua
state;

• La 19 noiembrie imparatii Germaniei si AU,regele Carol I,au ratificat tratatul de aderare a

Germaniei la tratatul romano_AU.

REACTII LA BUCURESTI IN LEGATURA CU SEMNAREA TRATATULUI

• La 18/30 oct.1883,deputatul D.A.Stolojan a interpelat guvernul in legatura cu vizitele regelui

Caril I si I.C.Bratianu in AU si Germania- raspunsul premierului: o apropiere a Romaniei de
politica Germaniei si AU;

• Ziarul Timpul-Intrarea Romaniei in alianta austro-germana nu poate fi pusa la indoiala;

• Ruptura dintre I.C.Bratianu si C.A.Rosetti,nemultumit de numirea lui D.A. Sturdza ca ministru

de externe,care a incheiat o alianta pe care el o considera inutila;

• Dezbaterile in Senat si Camera deputatilor nu au fost aprinse,desi exista convingerea ca

fusese semnat un tratat ,al carui continut era necunoscut.

CONSECINTELE PENTRU ROMANIA

• Iesirea din izolarea politico-diplomatica , evitarea unor intelegeri intre Rusia si AU pe seama
Romaniei;

• Romania dobandea anumite garantii de securitate si isi consolida pozitia pe continent;

• S-a rezolvat chestiunea Dunarii,in acord cu interesele sale;

• FACEA IMPOSIBILA O POLITICA EXTERNA IN DIRECTIA DESAVARSIRII UNITATII NATIONALE,A

ELIBERARII TERITORIILOR ROMANESTI DIN MONARHIA AUSTRO-UNGARA.

• TRATATU L A DAT GUVERNULUI AU POSIBILITATEA SA SE AMESTECE UNEORI IN TREBURILE

INTERNE ALE ROMANIEI,IN SPECIAL IN PRIVINTA REPRIMARII ORICAREI ACTIUNI INDREPTATE
IMPOTRIVA AUSTRO-UNGARIEI
 Politica externa a Romaniei in contextul crizelor din Balcani

• ASPECTE GENERALERelatiile cu statele din Balcani a fost o preocupare constanta a

autoritatilor romane;

• Pozitia si atitudinea statului roman a fost determinata de statutul juridic international al

fiecarui stat in perioada analizata;

• Romania s-a dorit si a fost un mediator al crizelor din Balcani, in conditiile in care nu avea
pretentii teritoriale la sud de Dunare;

• Pozitia geostrategica a Romaniei determina statele din Balcani sa-i castige increderea,sa
incerece sa o atraga in aliante care vizau interese care nu corespundeau cu cele ale
guvernului de la Bucuresti;

• Situatia aromanilor din Balcani subiect de discutii,negocieri diplomatice si tensiuni in

relatiile cu I.O. si Grecia;

• Guvernele de la Bucuresti au sprijinit miscarea de emancipare a aromanilor din Balcani in

anumite limite ,evitand tensionarea relatiilor cu alte state cat acceptarea conditiilor I.O.
pentru acordarea unor drepturi acestora;

• Grecia si Bulgaria au intrerupt relatiile diplomatice cu Romania pentru motive economice

si nationaliste.

RELATII ECONOMICE SI COMERCIALE

• Au fost sub nivelul celor necesare si dorite din motive obiective si subiective,Romania fiind
ancorata in relatii cu statele Triplei Aliante si din Europa Occidentala;

• Slaba dezvoltare a statelor sud- dunarene,dificultatile realizarii legaturilor cu Grecia si I.O.a

facut ca nivelul schimburilor economice sa fie redus ,desi au fost incheiate multe acorduri
in acest sens:

• -Tratatul de comert si navigatie cu I.O. din anul 1887;

• 19 febr./3 mart.1890,Tratat de comert intre Romania si Serbia;

• -3/15 mai 1896,Conventie postala si telegrafica romano- bulgara;

• -8/20 iul.1896,Acord privind comunicatiile telegrafice dintre Romania si Serbia;

• -6/18 apr.1897,Conventie comerciala romano-otomana,intra in vigoare in 1898;

• -6/18 ian.1898,Bucuresti,Conventie romano-sarba privind construirea unui pod pedte

Dunare intre Tiganesti si Brza Palanka,pentru racordarea caii ferate intre cele doua state-
fara finalitate;

• -13/25 febr. 1900,Conventie speciala romano-bulgara privind realizarea unei

legaturitelefonice prin cablu fluvual intre Giurgiu si Ruse;
• -19 dec.1900/1 ian.1901, Bucuresti,Conventiede comert intre Romania si Grecia-a inclus ai
un Protocol ,inclusiv o lista cu

• comunitatile gracesti din Romania care aveau personalitate juridica,in orasele: Braila
,Galati,Calafat,Mangalia,Constanta,Tulcea,Sulina si Giurgiu , se recunostea si
personalitatea juridica a bisericii grecesti din Romania;

• -30 iul/12 aug.1901,Conventie comerciala romano- turca;

• -23 dec.1907/5 ian.1908,Conventie comerciala romano-sarba.

RELATII CU IMPERIUL OTOMAN

• Au fost cele mai consistente,avand in vedere:

• -mare putere europeana cu influenta in Balcani,cu rol in politica de echilibru aceasta parte
a continentului;

• -putea juca un rol important in reglementarea situatiei aromanilor de la sud de Balcani;

• -cea mai mare putere economica din zona;

• Momente principale:

• -nov.1891,sultanul exprima ministrului roman M.Mitilineu ca cele doua tari au interese si

amenintari comune,ca este necesara “o Antanta”,promite acordarea statutului juridic
aromanilor din I.O.;

• -19/31 aug.1897,in contextul razboiului greco-otoman,sultanul Hamid II inmaneaza

ministrului roman Trandafir Djuvara un proiect de alianta ,prin care statele semnatare se
angajau sa-si acorde sprijin militar reciproc in caz de atac din partea unuia s-au mai multor
state din Balcani-oferta este declinata;

• -La Istambul se discuta despre o confederatie balcanica,sub conducerea sultanului, in care

Romania sa joace un rol important;

• -1905, in urma insistentelor guvernului roman,sultanul semneaza iradeaua privind

recunoasterea aromanilor cu drepturi egale cu cele ale nationalitatilor din Macedonia si
Epir;

• -Martie 1907,ambasadorul I.O. la Paris tatoneaza la Bucuresti posibilitatea incheierii unei

aliante cu Romania;

• -Iulie 1907,A. Averescu-ministrul de razboi al Romaniei ,in vizita la Istambul, nu s-a

incheiat nicio convemtie militara;

• -Septembrie 1908,noi tentative ale I.O. de incheiere a unei aliante cu Grecia ,Serbia si
Romania impotriva Bulgariei-Romania nu accepta ideea;

• -Iulie 1910,vizita marelui vizir Hakki pasa la Bucuresti,Guvernul roman consecvent politicii
sale de neangajare impotriva unui stat balcanic.
 RELATIILE ROMANO-SARBE

• Dupa 1878 Serbia s-a aflat sub influenta AU,fapt ce a creat mari nemultumiri ;

• Scandalurile de la curtea regelui Al.Obrenovici,nemultumea populatia si,mai ales,corpul

ofiterilor sarbi;

• In anul 1901,un grup de ofiteri condus de catre capitanulDimitrievic Dragotin-Apis ,au

hotarat inlaturarea regelui;

• Mai 1903,regele a fost asasinat,instalat Petar Karageorge-a dus o politica benefica

tarii,anti austro-ungara si antiotomana;

• In 1903 s-a implicat in sprijinirea rascoalei din Macedonia ,inabusita cu cruzime de catre
armata otomana;

• In conjunctura interna si internationala existenta a cautat sa aiba relatii bune cu Romania:

• -2/15 nov. 1900,guvernul sarb a transmis la Bucuresti,prin A. Catargi,proiectul unei

Conventii militare sarbo-romane,prevedea colaborarea militara in caz de razboi cu
Bulgaria,cat si limitele extinderii frontierelor in detrimentul Bulgariei-propunere respinsa;

• -14/27 oct.1908,romanii s-au solidarizat cu sarbii,care nu au recunoscut anexarea Bosniei

si Hertegovinei de catre AU,trecute un administrarea guvernului de la Budapesta.

• Serbia,orientata mai mult spre Antanta,a cautat pastrarea bunelor relatiicu Romania desi
nu s-au inregistrat relatii concrete de colaborare si cooperare militara,avand in vedere
statutul Romaniei de membra in Tripla Alianta.

RELATIILE ROMANO-BULGARE

• Au inregistrat aspecte generale si specifice in doua etape distincte:

• -pana in 1908,cu unele exceptii,Bulgaria a promovat o politica binevoitoare fata de

Romania,avand in vedere statutul politic international,puterea economica si
militara,relatiile bune ale guvernului roman cu cele de la Istambul si Belgrad;

• -dupa 1908,odata cu proclamarea independetei si extinderea teritoriala,a promovat o

politica expansionista fata de Romania emitand pretentii teritoriale in privinta Dobrogei:

• -presa bulgara se exprima ostil fata de Romania;

• -ideea Bulgariei Mari era exprimata in manuale de istorie si geografie,brosuri

pentru educatia populatie si militarilor- se vorbea de Dobrogea bulgara; “sub numele de
Dobrogea romanii inteleg acea parte a Bulgariei de Nord care le-a fost cedata dupa tratatul
de la Berlin; editarea de harti cu teritoriul Bulgariei ,care includeau Dobrogea,delimitata si
trecut la legenda-”Parti din Bulgaria nedezrobite inca”;

• Romania a dorit si a fost un prieten sincer al Bulgariei:

• -i-a recunoscut autonomia si independenta,inclusiv achizitiile teritoriale in sud;

• -a refuzat orice alianta cu statele din Balcani care vizau Bulgaria;

• -a pastrat in orice situatie o neutralitate binevoitoare in perioada crizelor din Balcani care
afectau Bulgaria.

• Momente principale:

• -22 iul./4 aug.1900,elemente nationaliste din cadrul Comitetului macedo-bulgar l-au

asasinat pe Prof.Stefan Mihaileanu,redactor sef la revista “Peninsula Balcanica”,care
aparea la Bucuresti;

• -autoritatile bulgare refuza sa deschida o ancheta judiciara impotriva lui Boris

Sarafov,raporturilre romano-bolgare se inrautatesc;

• 29-30 oct.1902,vizita regelui Carol I in Bulgaria la invitatia principelui Ferdinand de Saxa,cu

ocazia aniversarii a 25 de ani de la cucerirea Plevnei-vizita a marcat revenirea la
normalitate a relatiilor dintre cele doua state;

• Dec.1908,I.I.C.Bratianu a salutat in Parlament proclamarea independentei de catre

guvernul de la Sofia,sustine neangajarea tarii intr-un conflict in legatura cu anexarea Bsi
H.;

• 8/21 apr.1909.Carol I recunoaste independenta si proclamarea regatuluibulgar.

RELATIILE ROMANO-ELENE

• Au fost in general bune,cu unele momente tensionate,inclusiv intreruperea relatiilor

diplomatice,determinate de o interpretare subiectiva data de catre autoritatile elene unor
masuri de ordin intern in Romania ;

• Si in cazul Greciei,Romania s-a dorit un mediator in situatiile de criza,a refuzt aliante care
vizau aceasta tara;

• Relatiile au fost uneori tensionate si ca urmare a masurilor adoptate de catre autoritatile si

biserica greaca fata de miscarea de emancipare a aromanilor;

• Momente principale:

• -1892,Grecia a intrerupt relatile diplomatice cu Romania ,invocand refuzul guvernului

roman de a reglementa pe cale diplomatica litigiul in legatura cu mostenirea mobiliarea
mostenitorului averii lui Evanghelie Zappa;

• -3/15 iul.1896,sunt reluate relatiile diplomatice dintre cele doua state prin numirea de noi
ministri potentiari in capitalele celor doua state;

• -August 1898,la Petograd regele Greciei ,George,refuza o intalnire cu Carol I,care dorea sa
discute problema aromanilor;
• -1900,la Abbazzia a avut loc,la initiativa diplomatiei vieneze ,o intalnire a suveranilor celor
doua state,s-a discutat problema pericolului bulgar si situatia aromanilor,partea elena
promita dar nu va intreprinde nimic;

-31 mai/13 iun.1906,atitudinea guvernului si bisericii grecesti de a aplica prevederile din

iradeaua sultanului privind drepturile si libertatilor aromanilor din Imperiu,a dus la
ruperea relatiilor romano-grecesti;

2/15 apr.1911,reluarea relatiilor dintre cele doua state,prin aceeasi procedura

RAZBOIUL GRECO-OTOMAN DIN ANUL 1897

• Cauze-rascoala populatiei din Creta in anul 1896,care cerea respectarea autonomiei

interne,conform celor stabilita la Congresul de pace de la Berlin;

• -guvernul grec a trimis voluntari inarmati in sprijinul insurgentilor care,in februarie

1897 au proclamatunirea insulei cu Grecia;

• In perioada conflictului dintre cele doua state,Serbia si Bulgaria au concentrat forte la

granita ;

• I.O. isista sa incheie un tratat de alianta defensiv cu Romania pe baza respectarii statu-
quo-ului in Balcani;

• Grecia a comis o eroare politica,s-a izolat de celelalte state din Balcani ,promovand o
politica care intra in contradictie cu interesele acestora in probleme teritoriale si
nationale;

• In cele din urma Bulgaria si Serbia s-au declarat neutre in conflict ,iar Rusia si Germania au
dezavuat ideea unirii Cretei cu Grecia;

• Grecia a fost infranta in razboi,obligata sa plateasca despagubiriin valoare de 4 milioane

lire-aur turcesti,sa cedeze I.O. teritorii,fara populatie greceasca,dar importante ca pozitie
militara;

• Statutul I.Creta –autonomie,a fost organizat de catre marile puteri europene.

CONCLUZII

• Inceputul secolului al XX-lea a fost marcat de situatii de criza in Balcani care au prefatat
razboaiele balcanice si Primul Razboi Mondial;

• Romania nu s-a implicat in disputele de la sud de Dunare,poate si din cauza statutului sau
de membra a Triplei Aliante;

• Guvernul de la Bucuresti a refuzat sa incheie aliante cu unul sau mai multe state balcanice;

• Romania a promovat o politica binevoitoare fata de toate statele,care nu ne-a avantajat

decat in mica masura;
• Grecia si Bulgaria s-au dovedit a fi statele cele mai intolerante fata de anumite aspecte
privind situatia nationalitatilor d pe teritoriul lor,neacceptand nicio concesie;

• Statul roman a luat ,totusi ,masurile care se impuneau pentru o eventuala aparare a
intereselor sale in Balcani.