NECESITATEA INSTITUŢIEI CENTRALE PENTRU FUNCŢIONAREA UNUI STAT ROMÂN (SEC XVII – XVIII)

Institutiile centrale au avut un rol important in organizarea politică, economică, administrativă si socială a statelor medievale romanesti. Institutiile cu rol major in
conducerea Tarilor Romane au fost domnia in Tara Românească și Moldova și voievodatul în Transilvania.

Cauzele aparitiei institutiilor centrale:

-pentru a asigura buna functionare a statelor medievale românești
-pentru apararea teritoriului
-pentru a consolida unitatea spirituala a românilor

INSTITUTII CENTRALE IN ȚĂRILE ROMÂNE

DOMNIA- este institutia centrala in Tara Romaneasca si Moldova

 Succesiunea la tron se facea pe cale ereditar-electiva (prin alegerea domnilor de catre marea boierime din randul familiei domnitoare). Nu trebuia să fie
primul născut.
 Domnul era ales pe viață (domnie viageră)
 Pentru a limita amestecul marii boierimi în succesiune, domnii isi asociau inca din timpul vietii fiul la domnie.
 Domnul detinea si titlul de mare voievod – comandat suprem al armatei.
 Domnul era dominium eminens –stăpânul intregului pamant al tării.
 Domnia a aparut in spatiul romanesc si s-a justificat prin originea sa divina. Aceasta origine divina rezulta din:
- Particula Io –prescurtare de la Ioannes – cel ales de Dumnezeu. Faptul că puterea domnului venea de la Dumnezeu, era marcat si prin formula din mila lui
Dumnezeu.
Atributiile domnului:
 De politica interna :
 Executive: Asigură ordinea internă, numește și revocă dregătorii, acordă privilegii și ranguri boierești.
 Legislative: emite hrisoave și așezăminte;
 Militare –conduce armata (mare voievod);
 Financiare: fixează dările; bate moneda.
 Judecatoresti –este instanta suprema de judecata; poate pronunța pedeapsa cu moartea; are drept de grațiere.
 Avea drept de preemtiune asupra întregului fond funciar (dominium eminens);

 De politica externă
 Declara război, încheia pace
 Semna tratate cu țările vecine
 Are drept de legație: trimite și primește soli.

Atributiile domnului au fost limitate de marea boierime, care beneficia de numeroase drepturi si privilegii si care il asista pe domn la guvernarea tarii.

Sec XVI - Dupa instaurarea dominației otomane (catre jumătatea sec al XVI-lea), autoritatea domnului s-a restrans, alegerea domnilor era însoțită de confirmarea din
partea Porții otomane. În această perioada, principiul ereditar este din ce in ce mai mult abandonat.
Boierii exercitau o tutela asupra domnului,prin faptul ca sustineau candidati la tron.

Reprezentativă pentru această perioadă a fost domnia lui Mihai Viteazul. Acesta a încercat să schimbe raportul între domnie şi boieri în favoarea celei dintâi însă
acțiunea sa a esuat deoarece după moartea sa acesta raport s-a modificat in favoarea celor din urmă.

In sec al XVII- lea boierimea a dominat viata politica si social –economica, fapt reflectat in tendinta de instituire a regimului nobiliar(crește influenta marilor
familii boierești). Reprezentative au fost domniile lui. Matei Basarab si Vasile Lupu

Sec XVIII - Datorită politicii antiotomane dusă de domnii Dimitrie Cantemir în Moldova şi Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească, Imperiul Otoman a
instaurat la începutul secolului XVIII regimul fanariot (domnii pământeni au fost înlocuiţi cu domni străini, aduşi din cartierul grecesc Fanar din Constantinopol) .În
acest mod instituţia domniei îşi pierde atât caracterul pământean cat şi poziţia, deoarece domnul era considerat un înalt funcţionar al Porţii.
Caracteristici:
Perioadele de domnie sunt scurte, domnii fiind lipsiti de autoritate. De asemenea, erau schimbati dintr-o țară in alta dupa bunul plac al sultanului.
coruptia
Venalitatea funcțiilor
Fiscalitate excesivă
țara nu mai alegea domnul (dispar principiile eredității și electivității), nu mai avea armată proprie, comerț liber sau politică externă

În această perioadă domnitorii români erau echivalaţi în protocolul otoman cu un paşă cu două tuiuri. În ciuda unor semne exterioare de consideraţie, de fapt,
domnii fanarioţi, au fost supuşi unor teribile umilinţe: au fost maziliţi pe neaşteptate, executaţi, averile ce le deţineau în Constantinopol fiindu-le confiscate.
Devenind despoţi la nordul Dunării, domnitorii îşi tratau supuşii în acelaşi mod în care fuseseseră şi ei trataţi la Constantinopol. Astfel se explică lipsa de
sentimente a multora dintre fanarioţi faţă de locuitorii Principatelor.
Au existat insa si domni fanarioti care au intiat o serie de reforme in Principate, prin politica lor acestia putând fi considerati expresia absolutismului lumint in
Principate.
Primul, şi cel mai important dintre aceştia a fost Constantin Mavrocordat,care a domnit alternativ de zece ori, totalizând aproape 25 de ani de
domnie: de şase ori în Ţara Românească şi de patru ori în Moldova.
Prima sa reformă ( 1 7 4 0 ) a f o s t d e natură fiscală
: e l a d i s p u s î n r e g i s t r a r e a ( r e c e n s ă m â n t u l ) populaţiei, astfel încât statul să poată evalua cu precizie impozitele pe care urma să
le strângă. A desfiinţat obligaţiile financiare multiple si introdus un i m p o z i t f i x , a n u a l p e c a p d e l o c u i t o r .
Reforma sociala
(1746-1749), prin care s-a desfiinţat şerbia (legarea de glie a ţăranilor). Aceştia şi-au putut răscumpăra libertatea cu 10 taleri pe cap de om, dar au rămas
dependenţi economic de boieri.

Un altdomnitor important a fost Alexandru Ipsilanti, care din 1774 a domnit de două ori în Ţara Românească şi o dată în Moldova. Reformele
acestuia au însemnat o nouă organizare fiscală şi judecătorească , despărţind puterea executivă de cea judecătorească (dregătorul unui judeţ sa aibă
doar funcţii judecătoreşti adică să nu aplice amenzi şi să nu judece pricini).
Cu toate limitarile impuse de turci, autonomia Tarilor Romane nu a putut fi anulată.

SFATUL DOMNESC (Divan – din sec XVI)

-era alcatuit din marii dregatori: banul Olteniei (T R) sau portarul Sucevei (Moldova), vornic(seful curtii domnesti), logofat(seful Cancelariei), vistiernic, spatar,
postelnic( conduce activitatea diplomatica).
Atributii:
-era institutie consultativa si cu atributii juridice
 Asista pe domn la scaunul de judecata
 Participa la incheierea tratatelor de pace
 aproba principalele acte domnesti

ADUNARILE DE STARI
- O adunare a starilor privilegiate: boieri, clerul inalt, boierimea mica si mijlocie, curteni.
- Nu avea caracter permanent, era convocata in cazuri speciale (alegerea domnului, declaratii de razboi, incheierea pacii).

ARMATA
-era alcatuita din:
- Oastea cea mica- armata permanenta formata din membri ai claselor superioare
- Oastea cea mare - formata din intreaga populatie apta de serviciu militar. Era convocata in caz de primejie.
- Din sec XV – oștii domnești i se putea adăuga un număr variabil de mercenari.

ADMINISTRATIA
Unitatile administrative erau:
 In Tara Rom – judetele –conduse de județi.
 In Moldova – tinuturile – conduse de pîrcălabi și staroști.
 In Transilvania - comitatele, scaunele , districtele.
Acestea erau conduse de dregatori locali cu atributii fiscale, judecatoresti, administrative.

BISERICA
- Puterea suprema pe plan spiritual .
- A avut un rol major în meținerea unității spirituale a românilor.Aceasta instituție legitima toate celelalte instituții, inclusiv pe suveranii statelor medievale
românești.
- Organizarea Bisericii s-a facut dupa model bizantin
- Mitropolitul avea numeroase atributii: incorona domnul, conferindu-i astfel o autoritate sacră ; era întâiul sfetnic al Domnului, era locțiitorul Domnului , îi
consacra pe episcopii numiti de Domn.

Relatia domnie-Biserică
-intre domnie si biserica au existat relatii de bună întelegere.. Urmând traditia bizantină si ortodoxă, puterile domnului se intind și in domeniul bisericesc. Domnul
confirma episcopii si mitropolitii si era considerat ocrotitorul credintei prin ctitorirea debiserici si mănăstiri. Prin înființarea Mitropoliei, domnul isi consolida tronul
si pozitia, devenind monarh civil si religios.

- In Tara Rom – Mitropolia a fost creata la initiativa lui Nicolae Alexandru in 1359 si avea sediul la Curtea de Arges. In 1370, Vladislav Vlaicu a infiintat
a doua mitropolie, la Severin. Mitropolia era recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol, care acorda Mitropolitului Țării Românești titlul de exarh al plaiurilor-
autoritate spirituală asupra ortodocșilor din Transilvania.
- Au fost infiintate si episcopii, la Ramnic si Buzau.
- In Moldova – prima Mitropolie ortodoxa a fost creata de Petru Musat la Suceava in1387; a fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol in timpul
lui Alexandru cel Bun, in 1401.Au fost infiintate episcopii, la Roman si Radauti.

Institutii politice in Transilvania

VOIEVODUL – numit de rege. Era vasal regal.
Spre mijlocul secolului al XII-lea, Transilvania a fost reorganizata sub forma unui voievodat: la 1176 documentele consemneaza existenta lui Leustachius voievod .
- Conducea armata si reprezenta cea mai inalta institutie de judecata. Avea si atribuții administrative.
- Aceasta institutie simboliza autonomia tarii fata de autoritate.
- In perioada de criza a regatlitatii maghiare (sec XIII-XV) voievozi ca Roland Borșa sau Ladislau Kan isi asuma chiar prerogative politice regale
(incercarea lor insa esueaza).Ladislau Kan și-a constituit o adevarată curte la Deva, de unde a nesocotit autoritatea regală, a ocupat moșii, târguri și cetăți regale, a
numit și revocat episcopi, purtându-se ca un adevărat suveran.
-
- In 1541 Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomană. Țara era condusa de un principe ales de Dieta de la Cluj, după ce obținea
confirmarea sultanului, care ii trimitea însemnele princiare. Principele avea prerogative insemnate in politica interna, asemanatoare celor ale domnilor din T R si
Moldova.
- În pol externă, avea prerogative limitate din cauza amestecului Porții.
-
- In 1691, prin Diploma leopoldina, Transilvania a devenit de facto Principat in cadrul Imperiului Habsburgic, condusa de imparat(căruia îi revenea titlul
de principe) prin intermediul unui guvernator ales de Dietă si confirmat de Curtea de la Viena și de un Guberniu. In 1694 a fost infiintata la Viena Cancelaria
Aulică Transilvană (facea legatura intre Imperiu si autoritatile locale din Transilvania); Imperiul Otoman a fost nevoit sa confirme, prin pacea de la Karlowitz (1699)
pierderea controlului asupra Transilvaniei.

ADUNAREA GENERALA A NOBILILOR

- Constituita in 1288, avea atributii juridice, fiscale, administrative.
- Dupa 1437 a fost transformata in CONGREGATIILE GENERALE ALE NOBILIMII. Din aceasta institutie faceau parte numai natiunile privilegiate
(conform Unio Trium Nationum)

BISERICA - reprezinta puterea suprema in plan spiritual.

De rit:
-ortodox
-catolic
Regele Ludovic cel Mare a introdus in 1366 Diplomele regale prin care conditiona calitatea de nobil de apartenenta la catolicism.
-in sec XVI – prin Reforma au aparut noi confesiuni: calvinii, luteranii,unitarienii. Acestia, alaturi de catolici, formau cele 4 religii recepte.
În ciuda persecuțiilor, Biserica ortodoxă din Transilvania a supraviețut și chiar s-a dezvoltat.Aceasta a fost susținută și de domnii Țărilor Române , aceștia au ctitorit
biserici și au făcut donații importante acestora.
ARMATA
-alcatuita din:
- voievod
-steagurile nobililor
-steagurile episcopului

Ca urmare a înființării instituțiilor centrale, societatea medievală românească se afrmă prin structuri politice, administrative, juridice și religioase proprii.Existența
acestora a favorizat consolidarea relațiilor sociale, a politicii externe, desfășurarea unei activități economice intense și intrarea Țărilor Române în circuitul economic
european.