Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ISTORIE, MUZEOLOGIE ŞI ARHIVISTICĂ

SUBIECTE ŞI ENUNŢURI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ


din care se vor întocmi întrebări tip grilă.

A. CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE

I. ISTORIE ANTICĂ
Istoria antică a românilor
Geto-dacii în perioada clasică sec. I î.Chr.- I d.Chr.
Cucerirea Daciei romane.
Organizarea administrativă a Moesiei şi Daciei romane: provincii, oraşe, canabe, sate.
Organizarea militară a Moesiei şi Daciei romane: legiuni, trupe auxiliare.
Autohtonii geto-daci în provinciile Moesia şi Dacia.
Coloniştii romani în provinciile Moesia şi Dacia.
Sincretismul religios daco-roman.
Dacii liberi.
Continuitatea autohtonă.
Factorii procesului de romanizare.

Istoria antică universală


Codul lui Hammurabi.
Codul de legi hittit.
Elementele arhaice şi elementele moderniste din codul de legi hittit.
Marea colonizare greacă.
Cauzele şi direcţiile marii colonizări greceşti.
Consecinţele marii colonizări greceşti.
Roma republicană.
Senatul roman.
Adunările populare la Roma.
Drepturile şi obligaţiile cetăţeanului roman.

II. ISTORIE MEDIE


Istoria medie a românilor
Românii în izvoarele medievale.
Formaţiuni teritoriale şi politico-militare româneşti.
Întemeierea Ţării Româneşti. Etape.
Întemeierea Moldovei. Extinderea ei până la Dunăre şi Mare.
Voievodatul şi domnia. Semnificaţii şi atribuţii.
Raporturile româno-otomane în secolele XV-XVIII.
Statele româneşti şi raporturile lor cu puterile creştine.
Cadrul politic internaţional în secolele XVII-XVIII.
Obiectivele politicii austriece în Transilvania, Banat şi Oltenia.
2

Iluminism şi modernism în politica reformatoare a unor domni fanarioţi.

Istoria medie universală


Spaţiul european în Evul Mediu timpuriu.
Economie şi societate feudală în Europa secolelor X-XIV.
Viaţa politică în Evul Mediu dezvoltat.
Cultura medievală în lumea europeană.
Lumea extraeuropeană în Evul Mediu (sec. V-XVII).
Economia şi societatea europeană la sfârşitul Evului Mediu şi începutul epocii moderne
(sec. XV-XVIII).
Descoperirile geografice şi începutul expansiunii europene.
Realităţile politice naţionale şi spaţiul european de la statul medieval la cel modern.
Renaşterea şi Reforma.
Bisericile reformate: apariţie, doctrine, evoluţie.

III.ISTORIE MODERNĂ
Istoria modernă a românilor
Provincii româneşti încorporate da Marile Puteri la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul
sec. al XIX-lea.
Acte internaţionale de reglementare a statutului instituţiei Domniei la sfârşitul sec. al
XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea.
Poziţia României faţă de criza balcanică din anii 1875-1876.
Proclamarea Independenţei de stat a României şi însemnătate sa.
Victorii româneşti pe câmpul de luptă în anii 1877-1878 şi însemnătatea lor.
Problema recunoaşterii Independenţei României de către Marile Puteri şi însemnătatea sa.
Cauzele şi consecinţele aderării României la alianţa cu Puterile Centrale (1883).
Participarea României la cel de-al doilea război balcanic şi urmările sale.

Istoria modernă universală


Crearea coloniilor engleze pe litoralul american începând cu anul 1607.
Elemente de diferenţiere şi de unitate în cadrul celor 13 colonii engleze nord - americane.
Contradicţiile dintre cele 13 colonii engleze şi metropolă.
Represiunea engleză împotriva coloniştilor nord - americani.
Împrejurările adoptării, conţinutul şi importanţa Declaraţiei de independenţă.
Constituţia S.U.A. şi crearea unui nou tip de guvernare.
Premisele economice ale revoluţiei franceze.
Clivaje sociale în Franţa prerevoluţionară.
Declanşarea revoluţiei moderate.
Conţinutul şi importanţa Declaraţiei Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului.
Apariţia cluburilor revoluţionare.
Instaurarea şi măsurile dictaturii iacobine.
Convenţia Thermidoriană şi Directoratul.
Consulatul şi sfârşitul revoluţiei.
Dominaţia lumii de către principalele puteri europene la începutul secolului XX.
Marile crize dintre 1875 şi 1913 etape decisive către primul război mondial.
Crearea coaliţiilor dintre Marile Puteri (Tripla Alianţă şi Tripla Înţelegere).
3

Desfăşurarea primului război mondial

IV.ISTORIE CONTEMPORANĂ

Istoria contemporană a românilor


Caracteristici ale regimului politic din România în perioada interbelică.
Prevederile Constituţiei din 1923 privind prerogativele regale, puterea legislativă
(Parlamentul) şi puterea executivă.
Conţinutul legii electorale din 1926.
Caracteristici ale regimului politic din România în perioada interbelică.
Caracteristici ale regimului politic instaurat în septembrie 1940.
Preliminariile româneşti de armistiţiu din perioada 1942-1944.
Caracteristici ale regimului politic din România în perioada 1948-1989.
Revoluţia română din decembrie 1989.
Caracteristici ale perioadei de tranziţie din perioada 1990-2005.

Istoria contemporană universală


Formarea principalelor blocuri politico-militare (Axa şi Naţiunile Unite) din timpul celui
de-al doilea război mondial.
De la Locarno la Pactul Briand-Kellogg.
Alianţe de securitate în Europa de Est: Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică.
Crearea O.N.U., Forum universal cu vocaţie de universalitate.
Procesul de comunizare/ sovietizare în Europa de Est.
Strategiile S.U.A. în timpul Războiului Rece.
Apariţia „cortinei de fier” în Europa , moment al izbucnirii Războiului Rece.
Colaborarea revizionismului sovietic şi a celui german. Acordul de la Rappalo (1921).
Sfârşitul dominaţiei internaţionale a puterilor coloniale clasice: Marea Britanie şi Franţa.
Criza Suezului (1956).
Apariţia forumului de securitate internaţional şi paneuropean. Crearea O.S.C.E.

B. CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE

I. ISTORIE ANTICĂ
Civilizaţia şi istoria geto-dacilor în sec I î.Chr-I d. Chr.
Izvoarele antice despre organizarea politică a geto-dacilor în sec. I î. Chr. –I d. Chr.
Societatea geto-dacică în sec. I î. Chr.-I d. Chr.
Religia geto-dacilor. Mărturii arheologice şi literare.
Organizarea cultului.
Sacerdoţiului în vremea lui Burebista.
Sanctuarele dacice.
Meşteşugurile specializate la geto-daci.
Tipurile ceramice.
Tipurile de locuinţe.
Sistemul defensiv dacic.
Funcţiile cetăţilor dacice.
Tezaure monetare în Dacia preromană.
4

Politica externă a regelui Burebista.


Arta dacică.
Relaţiile Daciei cu lumea romană în sec. I- III î. Chr.
Războaiele daco-romane şi cucerirea Daciei.
Împărţirile administrative ale provinciei Dacia.
Dacii liberi .
Premisele procesului de romanizare.
Factorii procesului de romanizare.

Preistorie şi arheologie
Istoricul teoriilor privind cronologia preistoriei.
Scurt istoric al cercetărilor arheologice preistorice.
Predecesorii. Apariţia omului şi evoluţia sa. Răspândirea omului.
Geologie istorică. Clima, flora şi fauna în paleolitic.
Etapele paleoliticului.
Aşezări şi adăposturi în paleolitic.
Economia, viaţa socială şi viaţa spirituală în paleolitic.
Evoluţia generală în neolitic.
Aşezările în neolitic.
Economia, viaţa socială şi viaţa spirituală în neolitic.
Sfârşitul neoliticului. Eneoliticul.
Epoca bronzului. Cronologie. Periodizare.
Originile şi ariile de difuziune a metalurgiei brozului.
Aşezări şi locuinţe în epoca bronzului.
Economia, viaţa socială şi viaţa spirituală în epoca bronzului.
Epoca fierului. Periodizare. Cronologie.
Aşezările din epoca fierului.
Economia, viaţa socială şi viaţa spirituală în epoca fierului.
Situri, contexte, tehnici de săpături arheologice.
Înregistrarea informaţiei ştiinţifice.
Metode şi tehnici de cercetare interdisciplinară.
Cronologia. Metode şi tehnici de datare.
Valorificarea rezultatelor cercetărilor arheologice.
Sisteme de fortificaţii.
Locuinţe. Edificii publice şi de cult.
Structuri sociale în lumina datelor arheologice.
Materiale arheologice confecţionate la rece şi la cald.
Produse de schimb. Căi de comunicaţie şi mijloace de transport.
Manifestări artistice în lumina cercetărilor arheologice.
Credinţe şi manifestări religioase în lumina cercetărilor arheologice.

II. ISTORIE MEDIEVALĂ


Instituţii medievale româneşti
Geneza instituţiilor în plan românesc.
Sate şi oraşe în Transilvania.
Ţări şi districte româneşti. Comitate sau districte săseşti.
5

Judeţe şi plaiuri, ţinuturi şi ocoale.


Târguri şi oraşe în Ţara Românească şi Moldova.
Principe şi Principat în Transilvania secolului al XII-lea.
Cnezi şi voievozi la sud şi est de Carpaţi.
Voievodatul Transilvaniei. Ducele şi ducatul în Transilvania şi Banat.
Principatul Transilvaniei.
Mare voievod şi domn în Ţara Românească.
Voievod, duce şi domn în Moldova.
Sfatul domnesc şi Divanul.
Dieta Transilvaniei. Universitas Saxonum.
Facţiuni boiereşti şi nobiliare.
Adunarea Ţării sau Adunarea Stărilor.
Dregători şi dregătorii. Felul lor.
Dregătorii de Curte.
Dregătoriile civile şi juridico-militare.
Dregătorii otomano-fanariote.
Organizarea bisericească în Transilvania.
Arhiepiscopii, episcopii şi prepozituri.
Capitluri şi conventuri
Arhidiaconate, diaconate, decanate şi protopopiate.
Organizarea religioasă din Ţara Românească şi Moldova.
Isihasmul şi samovlastia. Mănăstirile.
Reforma şi noile confesiuni.
Greco-catolicii sau Uniţii.
Raporturile ortodocşilor români cu Athosul şi Patriarhia ecumenică.
Poziţia ortodocşilor faţă de Unirea cu Roma.
Toleranţă religioasă în Transilvania.

Istoria Bizanţului (sec. V-XV)


Importanţa istoriei Bizanţului pentru istoria naţională şi universală.
Sinteza Bizantină şi componentele sale.
Imaginea Bizanţului de-a lungul timpului.
Bizanţul timpuriu şi victoria creştinismului.
Realităţi sociale şi forme organizatorico-statale.
Epoca de criză în Bizanţul secolului al VII-lea (602-717).
Imperiul grec medieval (717-1081).
Obştea bizantină.
Oraşul bizantin clasic.
Raporturile sociale în lumea bizantină şi sud-slavă.
Administraţia centrală şi provincială.
Principalele instituţii statale şi evoluţia lor.
Epoca iconoclasmului (717-867).
Politica externă a Bizanţului şi relaţiile cu Occidentul.
Etnogeneza popoarelor balcanice.
Politica internă şi externă a dinastiei macedonene.
Apogeul statului bizantin (867-1025).
6

Restaurarea frontierelor şi expansiunea în Balcani şi Orient.


Revenirea Bizanţului la Dunărea de Jos.
Declinul şi dispariţia lumii bizantine.
Criza vieţii economice. Afirmarea negustorilor italieni.
Societatea feudală şi instituţiile ei.
Modificări în ideologia şi organizarea de stat.
Politica internă şi externă în perioada decăderii (1081-1204).
Regimul aristocraţiei militare.
Succesele Comnenilor şi criza din timpul dinastiei Anghelos.
Cruciada a IV-a şi epoca fărâmiţării (1204-1282).
State bizantine şi stăpâniri latine.
Evoluţii politice interne şi externe (1282-1462).
Raporturile cu otomanii. Căderea Constantinopolului (1453).

III. ISTORIE MODERNĂ


Instituţii moderne ale României
Reforma secularizării averilor mănăstireşti din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza
şi însemnătatea sa.
Organizarea Statului în lumina Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864).
Reforma agrară din 1864 şi însemnătatea sa.
Organizarea vieţii de stat în lumina Constituţiei de la 1866.
Împrejurările şi însemnătatea alegerii ca Domn a lui Carol I.
Înfiinţarea partidului Naţional Liberal şi rolul său în viaţa politică din România (până la
1914).
Înfiinţarea partidului Conservator şi rolul său în viaţa politică din România (până la
1914).
Succesiune şi alternanţă guvernamentală în România (până la 1914).
Legislaţia de organizare a Bisericii Ortodoxe Române în epoca modernă. De la
Alexandru Ioan Cuza la Carol I.
Legislaţia de organizare a învăţământului românesc în epoca modernă. De la Alexandru
Ioan Cuza la Carol I.

Constituirea şi evoluţia statelor naţionale în Europa modernă


Revoluţia de la 1848 şi problema unificării Italiei.
Rolul lui Giusppe Mazzini în fundamentarea mişcării Risorgimento.
Abordări teoretice privind căile unificării Italiei în cadrul mişcării naţionaliste.
Rolul regatului piemontez în procesul de unificare a Italiei.
Contele Cavour - arhitect al unităţii Italiei.
Reformele interne iniţiate de Cavour în Regatul Piemontului şi Sardiniei.
Politica externă sub conducerea lui Cavour - alianţa cu Franţa.
Participarea Regatului Piemontului la Războiul Crimeii.
Urmările războiul Piemontului cu Austria.
Rolul lui Giuseppe Garibaldi în procesul de unificare a Italiei.
Acţiunea lui Garibaldi în Regatul celor Două Sicilii.
Intervenţia militară a Piemontului împotriva Statelor Papale.
Proclamarea lui Victor Emmanuel ca rege al Italiei.
7

Unificarea Veneţiei cu regatul Italiei.


Proclamarea Romei drept capitală a Regatului Italiei.
Viziunea prusacă privind unificarea Germaniei după 1848.
Opoziţia Austriei faţă de planurile de unificare a Germaniei iniţiate de Prusia.
Rivalitatea dintre Prusia şi Austria în cadrul Confederaţiei Germane.
Contextul politic al numirii lui Otto von Bismarck în funcţia de cancelar al Prusiei.
Concepţia lui Bismarck privind unificarea Germaniei.
Reforme interne iniţiate sub conducerea lui Bismarck.
Rolul monarhiei şi al armatei în procesul de unificare a Germaniei.
Războiul cu Danemarca - etapă a procesului de unificare.
Războiului dintre Prusia şi Austria o nouă etapă în procesul de unificare a Germaniei.
Urmările Păcii de la Praga încheiate după războiul celor şapte săptămâni.
Atragerea statelor din sudul Germaniei în procesul de unificare.
Ultima etapă a procesului de unificare a Germaniei - războiul cu Franţa.
Însemnătatea şi urmările pentru Europa a proclamării celui de Al Doilea ImperiuGerman.
Ascensiunea S.U.A. la statutul de mare putere în paralel cu cea a Japoniei
1853 - 1914 jaloane istorice în procesul de ascensiune a S.U.A. la statutul de mare putere.
Însemnătatea expediţiei Perry pentru politica externă a S.U.A.
Evoluţia teritorială si demografică a S.U.A. după obţinerea independenţei.
Procese care au marcat istoria S.U.A. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Cauzele războiului civil cunoscut în istorie ca Războiul de Secesiune.
Dezvoltarea mişcării aboliţioniste în S.U.A.
Alegerea în funcţia de preşedinte al S.U.A. a lui Abraham Lincoln.
Superioritatea Nordului în raport cu Sudul în Războiul de secesiune.
Victoria Nordului în cadrul Războiului de Secesiune.
Urmările Războiului de Secesiune.
Expansiunea externă a S.U.A. după 1865.
Naşterea imperialismului american în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.
Prima etapă a expansiunii S.U.A. peste Pacific.
Războiul hispano - american - primul război imperialist.
Urmările războiului dintre S.U.A. şi Spania.
Politica externă a S.U.A. în America Latină la începutul secolului al XX-lea.
Cristalizarea dimensiunii mondiale în politica externă a S.U.A.
Administraţia Th. Roosevelt şi politica externă a S.U.A.
Atitudinea opiniei publice americane faţă primul război mondial.
Populaţia şi economia S.U.A. în preajma primului război mondial.
Intrarea S.U.A. în primul război mondial.

IV. ISTORIE CONTEMPORANĂ

Politica externă a României în perioada 1918-1947


Caracteristici ale tratatelor de pace încheiate la Paris în perioada 1919-1920.
Obiective şi direcţii de acţiune ale politicii externe romîneşti în perioada interbelică.
Tratate şi convenţii de alianţă încheiate de România în perioada interbelică
Relaţiile Romîniei cu marile puteri în perioada interbelică
Iniţiative romîneşti pentru menţinerea statu-quo-ului teritorial în perioada interbelică.
8

Caracteristici ale policii externe româneşti în perioada 1940-1944.


Relaţii economice româno-germane în perioada 1940-1944.
Trecerea României de partea Naţiunilor Unite la 23 august 1944.
Relaţiile externe ale României în perioada 1944-1947.
Conţinutul Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1947.
Acţiuni pregătitoare pentru încheierea tratatelor de pace după încheierea celui de-al
doilea război mondial.
România şi Conferinţa de pace de la Paris.
Conţinutul Tratatului de pace încheiat între Marile Puteri şi Romînia la 10 februarie 1947.

Războiului Rece şi relaţiile internaţionale


Obiectivele de război ale Japoniei imperialiste.
Formarea blocului Naţiunilor Unite împotriva Axei Roma-Berlin-Tokyo.
Crizele calde ale Războiului Rece: războiul din Coreea şi efectele Doctrinei Brejnev.
Războiul Rece şi problema nucleară.
,,Războiul prin procură” şi Războiul Rece.
Conferinţele interaliate şi apariţia O.N.U.
Perspectiva comunizării în Asia de Sud-Est.
Diplomaţia internaţională şi temele Războiului Rece: cursa înarmărilor.
Apariţia C.A.E.R. şi a Comunităţii Economice (C.E.E.)
Viziuni strategice americane în timpul Războiului Rece: „containment policy” (îndiguire)
şi roll-back.
„Cortina de bambus” şi polarizare de putere în timpul Războiului Rece:
Politicile de destindere din timpul Războiului Rece.
Politica atomică şi diplomaţia nucleară din timpul războiului Rece.
Apariţia unei instituţii internaţionale de securitate: N.A.T.O.
Revolte anticomuniste din Ungaria (1956) şi Cehoslovacia (1968).
Pactul de la Varşovia şi securitatea colectivă a blocului comunist.
Modelul „triumfului de putere”: S.U.A.-U.R.S.S.
Mişcarea de nealiniere în timpul Războiului Rece.
Decolonizarea, proces politic al relaţiilor internaţionale contemporane.
Conferinţa de la Yalta (1945) –Politica „sferelor de influenţă”.