I.

Generalități

1) Istoria românilor-istoria României.

2) Periodizare istorică în spațiul european și spațiul românesc.

3) Spațiul istoric românesc: repere și delimitări.

4) Limbaj istoric.

5) Procese istorice: relația cauză-efect.

6) Succesiune cronologică.

II. Romanitatea românilor.

1) Romanizarea Daciei și procesul de formare a limbii române.

2) Teorii istoriografice asupra romanității românilor în context politic modern.
3) Izvoare și dovezi istorice ale romanității românilor.
4) Mărturii ale romanității în sursele scrise: cronicari.
5) Limba română: substrat, strat și adstrat.
6) Rolul creștinismului în formarea limbii române.
7) Continuitate și discontinuitate: Roesler și Xenopol.

III. Diplomație și conflict în Evul Mediu și la începutul modernității românești

1) Descălecatele în Moldova și în Țara Românească: Dragoș, Bogdan și Basarab.

2) Țara Românească în secolele XIV-XV.
a. conflictele cu coroana maghiară: bătălia de la Posada.
b. Amenințarea otomană. Mircea cel Bătrân: Rovine și Nicopole.
c. Țara Românească la începutul secolului al XV-lea: activitatea politică a lui
Mircea cel Bătrân.
3) Moldova în secolul al XV-lea. Creșterea presiunii otomane.
a. Alexandru cel Bun și relațiile cu Polonia: tratatul de vasalitate și intervenția
în lupta împotriva teutonilor.
b. Ștefan cel Mare și lupta pe 3 fronturi: conflictele cu Regatul Ungariei
(bătălia de la Baia), Imperiul Otoman (Vaslui și Războieni) și Regatul
Poloniei (Codrii Cosminilui).
c. Diplomația în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
4) Țara Românească în secolul al XV-lea. Vlad Țepeș și lupta antiotomană: campania
la sudul Dunării și Atacul de Noapte de la Târgoviște.
5) Politica antiotomană sub conducerea lui Iancu de Hunedoara: campaniile din
Balcani și apărarea Belgradului.
 6) Mihai Viteazul și lupta antiotomană: campania din sudul Dunării și bătălia de la
Călugăreni.

IV. Instituții medievale românești.

1. Autonomiile locale înaintea formării statelor medievale.

2. Domnia: atribuții și structură.
3. Sfatul domnesc și dregătoriile sale.

V. Relațiile internaționale și impactul asupra spațiului românesc de la Karlowitz la

Congresul de pace de la Paris.

1. Problema Orientală: definiție, desfășurare, conflicte, diplomație și efecte.

Decăderea Imperiului Otoman și lupta pentru moștenirea sa.

2. Ciocnirile autro-ruse dintre 1699 și 1812: de la Karlowitz la București.

3. Războiul Crimeii și războiul ruso-turc din 1877-1878. (sumar, tratat în lecțiile

următoare)

4. România și marile alianțe antebelice: Tripla Înțelegere, Tripla Alianță și

Antanta. (sumar, tratat în lecțiile următoare)

VI. Realizarea statului român modern.

1. Proiecte politice timpurii.

2. Revoluția din 1848 și idealurile sale.
3. Războiul Crimeii și Tratatul de pace de la Paris din 1856.
4. Convenția de la Paris (1858)
5. Unirea Principatelor Române din 1859.
6. Domnia și reformele lui Alexandru Ioan Cuza.
7. Monstruoasa coaliție, sfîrșitul domniei lui Cuza și venirea principelui străin.
8. Constituția din 1866.
9. Proclamarea independenței României.
10. România pe plan internațional: diplomație și implicarea în marile alianțe.
11. Primul Război Mondial.
12. Conferința de Pace de la Paris.
13. Marea Unire.
VII. România în secolul al XX-lea

1. Regimuri și ideologii politice în Europa. Republică și monarhie. Democrație,

fascism și comunism.
2. Constituția din 1923.
3. Organizarea politică a României în timpul monarhiei constituționale.
4. Carol al II-lea și regimul autoritar.
5. Dictatura militară antonesciană.
6. Instaurarea regimului comunist.
7. România sub Gheorghe Gheorghiu-Dej: stalinizare, naționalizare,
industrializare. Relații externe: Tratatul de la Varșovia, Armata Roșie, revoluția
din Ungaria.
8. Constituțiile din 1948 și 1952.
9. Constituția din 1965.
10. Nicolae Ceaușescu, național-comunismul și cultul personalității.
11. România și revoluția din Cehoslovacia, Tezele din Iulie, discursul de la Helsinki.
12. Căderea regimului comunist și urmările sale: statul român post-decembrist.