Lupta antiotomana expresie a politicii externe a domnitorilor romani.

In perioada medievala exista o confruntare permanenta dintre lumea crestina si cea musulmana, soldindu-se cu
instaurarea definitiva a dominatiei otomane in Peninsula Balcanica. Cautind sa faca fata expansiunii otomane , Mircea
cel Batrin desfasoara o politica externa activa. In 1388 1389 el alunga pe Otomani din Dobrogea. Prezenta
Otomanilor la Dunare scoate in prim-plan necesitatea luptei contra expansiunii lor. Mircea cel Batrin obtine un
succes deosebit la Dunare in 1394 la Rovine. In 1396 participa la cruciada antiotomana. Un alt aprig luptator
impotriva turcilor a fost Iancu de Hunedoara si Vlad Tepes, care urcindu-se la domnie si-au pus drept sarcina de a
lupta cu turcii. Astfel, Iancu de Hunedoara participa la Campania cea lunga in 1444. Vlad Tepes cistiga un sir de
batalii impotriva turcilor. Vlad Tepes a ramas in istoria romanilor ca un luptator ferm pentru independenta Tarii
Romanesti. Domnia lui Stefan cel Mare, se caracterizeaza prin organizarea rezistentei in fata agresiunii ototmane si
afrimarea Tarii Moldovei in politica europeana. Stefan cel Mare a avut mai multe confruntari cu turcii (1476 la Valea
Alba). Un alt luptator a fost domnitorul Petru Rares. In perioada cind Moldova era intr-o situatie politica precara, o
imensa oaste trece Dunarea si inainteaza spre capitala Moldovei. Petru Rares cauta posibilitati de colaborare cu fortele
crestine in lupta antiotomana.
Ioan Voda cel Cumplit considerind ca ar putea sa respinga cererea Portii de sporire a tributului, se adreseaza
Puterilor Crestine, solicitind sprijinul in lupta antiotomana. Astfel, Ioan Voda cel Cumplit se confrunta cu turcii in
1574 la Roscani. Un alt aprig luptator a fost Mihai Viteazul care participa in 1594 la Liga Crestina in lupta
antiotomana. In 1595 a avut loc prima confruntare serioasa dintre Oastea Tarii Romanesti si cea osmana condusa de
Sinan-Pasa.
Campania din 1594 1595 a dus la inlaturarea suzeranitatii otomane prin actiunile unite ale fortelor muntene,
transilvanene si moldovene. Alti aprigi luptatori in lupta antiotomana au fost Vasile Lupu, Matei Basarab s.a.

Fascismul si comunismul: programe si practici politice

In epoca contemporana societatea a fost dominata de sisteme politice si autoritare. In perioada interbelica
democratia liberala iesise victorioasa ( Anglia, Franta, Romania), dar se dezvolta si regimuri totalitare. Trasaturile
specifice oricarui regim totalitar sunt: monopolul unui singur partid (nazism, fascism, comunism, cultul personalitatii,
Hitler, Stalin, Mussolini), impunerea unor ideologii, lichidarea tuturor libertatilor politice, controlul de stat asupra
sferelor vietii sociale.
Comunismul s-a bazat pe ideologia utopica a fericirii mondiale , pe ideea marxista a instaurarii unei societati
fara clase, fara antagonisme sociale, fara exploatarea omului conform careia capitalismul trebuia distrus si instaurata
dictatura proletariatului. Lenin aceasta conceptie ca incepe s-o traduca in viata. In 1917, printr-o lovitura de stat, preia
puterea si trece la nationalizarea pamintului, intreprinderilor. Adopta politica Comunismului de razboi (1918
1922), apoi trece la noua politica (NEP). Dupa o scurta perioada cumunistii vor incepe celectivizarea. Dupa moartea
lui Lenin s-a instaurat dictatura lui Stalin, care s-a caracterizat prin : colectivizarea agriculturii, industrializarea fortata,
planuri cincinale obligatorii, lichidarea tuturor libertatilor democratice, folosirea terorii, deportarile in masa,
uniformizarea vietii obstesti, genocid in masa al propriului popor, realizate in numele unei clase.
Sistemul comunist in URSS si in Tarile Europene de Est s-a prabusit odata cu destramarea URSS.
Fascismul s-a bazat pe conceptia nationalismului extremist, ce s-a caracterizat prin violenta, politica interna s-a
caracterizat pron politica corporatiilor, sisteme de impozitare obligatorii si imprumuturi interne, limitarea drepturilor
evreilor si excluderea lor din functii, controlul din partea statului asupra vietii particulare.
In plan extern a sprijinit fortele reactionare a generalului Franco (Spania 1936 1939) , adera la Axa BerlinRoma (1936), invadeaza Etiopia.
Venirea la putere a fascistilor in Germania (1933), a urmat instaurarea unei ordini noi. Rolul central in
ideologia nazista l-a avut superioritatea natiei germane, sntisemitismul a constituit un rol central. Genocidul in masa
contra altor popoare, antidemocratismul, anticomunismul au fost alte directii in politica interna. Inaugurarea lagarelor
de concentrare , violente impotriva evreilor, legile rasiale contra evreilor. In plan economic a avut loc restabilirea
potentialului economic.
In politica externa, nazistii si-au mascat planurile de cucerire printr-o politica de pace : pacte de neagresiune
incheiate cu un sir de tari. De fapt, nazistii, au urmarit restabilirea puterii Germaniei prin eliminarea prevederilor
tratatului de la Wersailles.
Cucerirea spatiului vita (expansiunea spre est ) a fost locul central in politica externa. Au incalcat prevederile
Tratatului de la Wersailles prin inghitirea (Anschlussului), a fost anexata Cehoslovacia.
Consider ca acest regim s-a mentinut datorita propagandei politice, datorita locurilor de munca create.
Regimul comunist a exterminat 110 mln. Oameni. In sec XX pe timp de pace in diferite tari au fost exterminati
170 mln. Deoameni, dintre care 110 mln. sau 2/3 proveneau din statele cu orientare comunista. In cartea Rana
Deschisa de Pierre Almarc se dau aceste date oribile. In afara de URSS si China nimicirea in masa a oamenilor a fost
inregistrata in Cambodjia, Vietnamul de Nord, RD Coreea. Aceasta a fost adevarata fata a comunismului.
Intilnirea omenirii in sec XX cu totalitarismul ne-a oferit o lectie dureroasa. Sentinta pronuntata la Nurenberg,
a fost un act de satisfactie si dreptate fata de umanitate, care a suferit de pe urma macelului declansat de hitleristi si
viza nu numa trecutul ci si viitorul : ea trebuia sa serveasca drept avertisment tuturor acelora care ar incerca sa
atenteze la viata pasnica a popoarelor.

Regimul fanariot intre prodres si regres

Incepind cu anul 1711 si 1716 in Tara Romaneasca , Poarta decide sa nu mai incredinteze tronurile
Principatelor domnilor paminteni, ci sa-i numeasa direct la domnie pe pretendentii din rindurile fanariotilor. Noul
sistem a fost numit in literatura istorica regim fanariot. Domnii fanarioti erau considerati oameni de incredere ai
Portii, iar familiile grecesti asezate in Principate prezentau o baza sociala a otomanilor.
Astfel domniile fanariote au fost instaurate in scopul asigurarii Portii cu surse materiale necesare si a prevenirii
unor rascoale antiotomane a populatiei bastinase. Regimul fanariot a limitat si mai mult autonomia Principatelor.
Domnii erau tratati la nivelul unor pasale de anumit rang. Este abandonata practica de alegere a domnilorde catre
boieri si aprobarea ulterioara a sultanului. Pe parcursul domniilor fanariote s-a redus si mai mult forta militara a
Principatelor Romane. Domnii nu mai aveau oastea lor proprie ci numai garda domneasca cu slujitori cu functii
politienesti. Drept urmare la 1775 Austria anexeaza Bucovina iar Rusia in 1812 Basarabia. Au crescut considerabil
obligatiile financiare ale Principatelor fata de Poarta. Au sporit considerabil prestaril ein natura si munca ale
Principatelor fata de Poarta. Moldova si Tara Romaneasca livrau cantitati de ceriale, vite, cherestea, silitra. Cerintele
portii depaseau posibilitatile de livrare ale Tarilor Romane si domnii erau nevoiti sa achizitooneze cereale peste
hotare. Regimul fanariot a insemnat o reducere sbstantiala a relatiilor externe ale Principatelor. Cele expuse ne
demonstreaza ca asa-numita epoca fanariota a fots o perioada in care s-a produs o reducere substantiala a
suveranitatii politice externe si o limitare a suveranitatii interne.
Toate aceste limite iau determinat pe multi istorici sa prezinte epoca fanariota in cele mai sumbre culori.
Nicolae Iorga a mentionat si anumite progrese. El a indicat masurile socio-economice si culturale progresiste care au
pregatit terenul pentru renasterea nationala dis sec al XIX- lea. A evidentiat reformele modernizatoare realizate in
spiritul absolutismului luminat. Printre acestea au fost reformele lui Constantin Mavrocordat, anularea starii de
serbie a taranilor, modernizarea administratiei pe linia centralizarii, introducerea salarizarii functionarilor statului,
reforma justitiei, cea fiscala, reforma militara. La sf sec XVIII inc. sec XIX domnii fanarioti desfasoara o intensa
activitate de codificare a legilor in vigoare. Aceasta activitatea corespondea necesitatii dezvoltarii societatii romanesti
in directia modernizarii ei. Reformele fanariote au europenizat Principatele, permitindu-se sa se indeparteze de
lumea otomana. Reformele in opinia lui N.Iorga au creat structuri sociale si politice similare in ambele principate ,
ceea ce a contribut la unirea lor.

Ctitoriile medievale expresie a dainurii noastre

In sec V XIV lumea occidentala s-a acoperit cu o mantie alba de biserici si cadetrale, simbol al prosperitatii
oraselor, decorate cu basoreliefuri, statui, pucturi, scene biblice (Chartres, Reims), ele devenind totodata si simbol al
devenirii spirituale. Arhitectura si arta Moldovei medievale a crescut sub inriurirea puternica a artei bizantine,
raspindita in tarile ortodoxe (Rusia, Armenia, Bulgaria, Serbia), absorbind totodata si motive romantice, gotice.
De-a lungul veacurilor am adunat bucata cu bucata din cele ramase zid de cetate, file de pergament, ochiuri de
vopseala intrata adinc in albul mortarului, le-am adunat pentru a infiripa un Altar de adinca multumire neamului
nostru.
Bisericile si manastirile medievale au devenit nu numai asezaminte de viata duhovniceasca, ci si adevarate
focare de viata culturala si artistica.
Pe linga biserici si manastiri s-au intemeiat primele scoli unde se pregateau calugari, preoti pentru cancelaria
domneasca ( Putna, Voronet). La manastirea Neamt au capatat cunostinte cronicarii Macarie si Eftimie. Manastirile au
devenit centre de transcriere a textelor de cult, Nicodim, G.Uric.
Unul dintre cele mai vechi asezaminte monastice din Tara Moldovei este Capriana. Urzita pe vremea lui lui
Alexandru cel Bun, o alta manastire este Curchi. In podoabele bisericesti si manastiresti predomina stilul baroc,
moldovenesc ( Hincu, Japca, Moldovita). Datorita sprijinului alocat de autoritati si oamenilor de buna credinta s-au
reconstuit aceste lacasuri sfinte.
Putine sunt ctitoriile din lemn care s-au pastrat. Dintre cele mai vechi ajunse pina azi ne incinta biserica Sfintul
Nicolae de la Cernauti, incununate de clopotnite, cu ferestre mici, sali dreptunghiulare. Privind la maretia acestor
lucruri sintem indragostiti de usile acestor lacasuri.
Cea mai frumoasa si in acelasi timp cea mai veche biserica in stil bizantin este biserica Sfintul Nicolae
Domnesc din Curtea de Arges. Raspindirea tiparului este si ea strins legata de activitatea din manastirile de catre
calugarul Macarie (1508). Mitropolitul Valaam a scris Cazania. Primele biblioteci sunt constituite tot pe linga
manastiri. Manastirile si bisericile din Moldova impresioneaza prin picturile exterioare (Humor, Voronet) realizate in
fresce de inalta tinuta artistica. Picturile exterioare sunt considerate astari printre capodoperele artei europene.
Realizindu-si menirea de centre decultura, lacasele sfinte dezvolta asta iconografica. Acestora li s-au adaugat
productia de pocale, broderii, valuri liturgice ce au dezvaluit evolutia sistemului de valori.
Datorita sprijinului acordat de domnii Tarilor Romane (N.Basarab, St.cel Mare, V.Lupu, Despot Voda) si multi
altii si al marilor boieri, manastirile au reusit sa se afirme ca principalele centre de cultura in Evul Mediu, prin
intermediul carora s-au promovat marile valori nationale. Progresul este evident : dezvoltarea invatamintului,
inflorirea artelor.
Strinsa legata de activitatea scriptoriilor manastiresti este si arta cartii manuscrise care contine arta caligrafiei,
arta decorativa, plastica. In acest domeniu se impune unul dintre cei mai talentati artisti calugarul G.Uric. dintre
manuscrisele lucrate de el se remarca Tetraevangheliarul din 1429, pastrat la biblioteca din Oxford, este cu miniaturi
reprezentind miniaturi cu chipurile celor 4 evanghelisti.
Asa dar, analizind cele mentionate mai sus, putem conchide ca spiritualitatea crestina ortodoxa a jucat un rol
aparte in devenirea neamului. Prezenta in istoria noastra, ortodoxia a cimentat unitatea de neam, prin numarul mare de
constructii bisericesti, manastiresti, manuscrise si tiparituri, obiecte de cult de o rara frumusete. Sentimentul religios al
domnilor romani manifestat ca o politica de stat a desemnat biserica drept una dintre formele de aparare a fiintei
nationale romanesti in fata dominatiei straine, fiind un puternic suport al statelor medievale romanesti in sec XIV
XVII.

Revolutiile de la 1848 1849 : idei si perspective

In 1848 in Europa au izbucnit un sir de revolutii, care au marcat direct sau indirect aproape toate statele de pe
continent, cu expectia Spaniei , tarilor scandinave, Protugaliei, Rusiei. Acest fenome a fost numit Revolutia
Atlantica sau primavara popoarelor si s-a desfasurat in mod neuniform pe continentul european. Revolutiile s-au
deosebit dupa premisele si cauzele care le-au provocat, formele de manifestare, program, performantele atinse. Dupa
caracterul lor profund democratic, dupa obiectivele finale, metodele de actiune , revolutiile de la 1848 1849 au avut
si multe trasaturi comune. Libertatile individuale, de intrunire, de asociere, libertatea presei. Probleme sociale si-au
gasit reflectare intr-un sir de programe ale revolutiilor europene. Constituirea garzilor nationale, independenta
justitiei, autonomia comunala, organizarea moderna a statului, au constituit alte prevederi comune ale programelor
revolutionare. Revolutiile au avut un caracter profund democratic, categoriile socialmente vulnerabile pormulind
revendicari proprii chiar programe proprie de actiune, mai radicale decit programele propuse de burghezi sau de
gruparile politice moderate.
Burghezia anului 1848 care si-a propus cucerirea puterii politice in tarile cuprinse de revolutie, urmarea
totodata si satisfacerea intereselor sale pe plan economic, social, politic si cultural. Ea lupta in acelasi timp si pentru
constituirea statelor nationale independente so unitare. In centrul si in rasaritul Europei, reformele burgheze puteau fi
realizate doar cu conditia existentei statelor independente , Imp. Habsburgic , Rus, Otoman prezentind obstacolul
principal in calea modernizarii, avind si un caracter pronuntat in raport cu etniile incorporate du de-a sila in hotarele
lor.
Revolutia de la 1848 a fost temeinic pregatitade ideologii liberali si democrati, de asociatiile politice,
economice si culturale , de activitatea personalitatilor marcante ale epocii ca Giuseppe Alazzini, Giuseppe Garibaldi
(Italia), Lajos Rossuth (Ungaria), Nicolae Balcescu, Avram Iancu, V.Alecsandri, M.Kogalniceanu (Tarile Romane)s.a.
In Imp.Habsburgic, Moldova si Tara Romaneasca revolutiile au avut obiective de natura sociala , politica si nationala,
urmarindu-se realizarea libertatilor sociale, nationale, modernizarea societatii. Refluxul revolutiei europene a fost
rapid. Interventia militara sustinuta de Sfinta Alianta a anulat o mare parte din categoriile revolutionare. Revolutia din
1848-1849, desi au suferit infringere, au intrat la ordinea zilei probleme stringente obligind regimurile conservatoare
sa infaptuiasca un sir de reforme contribuind astfel la modernizarea structurilor politice si economice din mai multe
tari europene.

Impactul revolutiei industriale supra evolutiei sociale a lumii moderne

Evolutia spectaculoasa a terhnicii a bulversat intreaga structura a societatii moderne, generind o transformare
rofunda a economiei, marcata de utilizarea pe scara larga a tehnicii mecanizate (motorul cu ardere interna)
introducerea unor noi surse de energie, unor noi metode de organizare a muncii si unor inovatii (locomotiva,
eutomobilul, radioul, telefonul). Industria devine factorul principal al dezvoltarii economice si sursa ei principala de
crestere. La mijlocul sec al XVIII-lea in Marea Britanie s-au creat conditii favorabile pentru un salt cantitativ nou in
industrie. Cererea crescinda fata de productia manufacturiera, existenta unei piete interne, disponibilitatea de capitaluri
provenite mai ales din comertul exterior, si o abundenta a fortei de munca gratie progresului demografic si a revolutiei
agrare , au favorizat deavoltarea economica a statelor europene. Deplasarea spre orasa unui numar de tarani care nu-si
mai gaseau de lucru la sat, a dus la crearea unei piete enorme de munca, necesara pentru cresterea industriala.
Revolutia agrara nu a oferit doar resurse alimentare pentru populatie, dar si materie prima pentru industria textila care
a fost pionerul schimbarii.
Introducerea masinilor si crearea fabricilor au fost determinate de deficitul fortei de munca in sistemul
manufacturier, de existenta unei largi baze de materie prima, de infrastructuri si de marile inventii mecanice. Intre
1779 si 1812 costurile de productie in industria bumbacului au scazut cu 90 % astfel tesaturile ieftine au devenit
accesibile si populatiei sarace. Un factor extrem de important pentru dezvoltarea economica a societatii a fost
utilizarea surselor de energie. Progresele in metodele de pompare a apei din mine au dus la sporirea extractiei
carbunelui , dar cea mai importanta a revolutiei industriale masina cu abur a lui James Watt (1769). Europa calului
de tractiuneincepe sa faca loc Europei calului putere. Inventia vaporului si locomotivei a dus la progres. Anglia,
considerata atelierul lumii, devine cea mai puternica si bogata tara. Revolutia industriala se raspindeste in Germania,
Franta, Belgia. Orice societate in drumul ei spre modernizare , trebuie sa treaca prin faza revolutiei industriale.
Efectele imediate ale revolutiei au fost : aparitia fabricii, noi metode de productie prin utilizarea masinilor si energiei
aburului, progrese in transporturi si comunicatii, urbanizarea, transformarea structurii de clasa si aparitia unor noi
ideologii. Efectele de durata le constituie aparitia si raspindirea unor produse noi si accesibile, raspindirea globala a
industrializarii si relatiilor capitaliste, inceputul unei competitii intre statele industrializate pentru pietele de desfacere,
imbogatirea generala a conditiilor de trai.
Aportul civilizatiilor antice la faurirea tezaurului civilizatiei universale ( in baza unei civilizatii)
Civilizatiile antice greaca si romana stau la originea culturii europene. Setea de cunoastere si idealul de viata
umana in societate ale grecilor si realizarile romanilor in domeniul organizarii politice si sociale , ideea lor de progres
material si cultural au dat forma culturii europene asa cum este ea astazi.
Influientele lor s-au facut remarcabile insa si in alte parti ale lumii. Cultura romana pare a fi mai pragmatica
decit cea greaca. Contributiile remarcabile aduse progresului intelectual si istoric tin mai degraba de domeniul
administrarii statale si legislatiei prin care au influientat irevocabil cursul istoriei, si nu de filozofie. Au fost redactate
si tinute mereu la zi culegeri de legi, incepind cu cele zece porunci ale Vechiului Testament si pina la amplul Cod
iustian. La inceput Roma a fost o mica republica libera cu un cod de legi aproape puritane. Pe masura ce s-a extins
vertiginos , su fost preferate conceptele de administrare ale altor popoare, in special cele grecesti care au fost insa
adaptate la realitatea impriului. Astfel s-a intimplat in timpul lui Iuliu Cezar. Adoptarea si asimilarea cultelor si ideilor
straine a favorizat raspindirea crestinismului, o religie de origine iudaica care in cele din urma a devenit o religie
oficial in tot imperiul Roman ce proiecta pe intreg teritoriul ei imaginea unei puteri administrative si militare
disciplinate si invicibile. Dovezi ale fortei ingineresti remarcabile a imp. Roman sunt nu numai numeroasele temple
si constructii splendide din Roma si alte centre importante ci si garnizoanele si asezarile ridicate peste tot in imperiu,
reteau excelent dezvoltata de drumuri, apeductele, elegantele terme si vile, precum si sistemul ingenios de canalizare
al capitalei. Civilizatia romana sta marturie a interactiunii interne dintre centru imperiului si provinciile sale. Roma sia exportat structurile de stat si administrative importind produse finite, articole de lux, arta, dar si idei si religii.
Nenumaratele victorii militare ale consulilor si imparatilor erau sarbatorite prin ceremonii de stat pline de fast.
Mostenirea romana a fost preluata nu numai de Imp. Bizantin dar si de Carol cel Mare. Carol cel Mare a reformat
administratia, justitia si asrmata, a conbinat conceptul roman al unui imparat universal si credinta crestina, cu
idealurile sale supranationale si interculturale, deschizind astfel calea primei renasteri a gindirii clasice in trecerea de
la Antichitatea romana la Evul Mediu european.
Aportul civilizatiilor antice la faurirea tezaurului civilizatiei universale ( in baza unei civilizatii) II

Ferice de acel popor, care are o avere homerica ca a grecilor (Menander).

Civilizatia greaca domina bazinul mediteranian si Asia Mica. Ea devine un model politic , cultural si artistic
care va influienta mai tirziu pe romani dar va influienta si civilizatia moderna incepind cu sistemul politic
(democratia) so terminind cu filosofia si matematica.
Civilizatia Greciei antice a ajuns la performantele cunoscute mai mult in ciuda decit datorita conditiilor
geografice si climatice. Din aceasta cauza creste importanta comertului. Pozitia geografica i-a obligat sa deprinda arta
navigatiei, prin intermediul careia au intrat in contact cu diverse culturi. Etapele civilizatiei grecesti sunt :
1.
Epoca minoica ( 3000-1600 i.Hr.). O civilizatie originala s-a format pe insula Creta de la care
s-au pastrat unele vestigii materiale.
2.
Epoca creto-miceniana (1600-1100 i.Hr.). Este etapa etnogenezei grecilor. In aceasta etpata
mai multe valuri succesive au populat Grecia (aheeni, eolieni, ionieni). Noile popoare au adus cu ele si
zeitatile lor, astfel punindu-se baza panteonului grecesc.
3.
Epoca homerica (sec XI-VIII i.hr ) isi trage denumirea de la operele lui Homer prin opera
Iliada care reprezinta actul de nastere al limbii grecesti , o valoare artistica despre credinta, zel, viata, mod de
trai. Cea mai importanta despre aceasta perioadam se dezvolta orasele (polis) incepe procesul colonizarii,
extinzindu-se in Marea Neagra, Italia de sud. Se perfectioneaza alfabetul fenician, introducind grafemele
vocalelor.
4.
Epoca marilor colonizari (sec VIII-Vi i.Hr) Pe plan economic s-a caracterizat prin evolutia
mestesugurilor , oraselor. Coloniile (olbia, Histria, Tomis) ajung la o deosebita inflorire economica datorita
legaturii cu metropola, datorita comertului cu obiecte mestesuguri, grine, vin si au dobindit intietatea Histria,
Gallatis, care intretineau relatii strinse cu geto-dacii, dar si la schimbari economice , sociale, politice, culturale
cu popoarele cu care acestea au avut legaturi. Au avut loc primele Jocuri Olimpice 776 p.Hr. Este epoca
afirmarii filosofilor (Thales din Milet, Anaximene, Anaximandru).
5.
Epoca clasica ( sec V i.Hr.) este apogeul civilizatiei grecesti, secolul de aur. Este epoca care d
nume figurilor lui Pericle, Socrate, Platon, Tucidide, Herodot, Fidias (au stirnit curiozitati pentru trecut,
diferite popoare cunoscute de ei ).
6.
Epoca elenistica ( sec IV i.Hr II i.Hr.) Sub aspect politic a fost epoca hegemoniei
macedonienilor condusa de Filip II, Alexandru Macedon. Se raspindeste cultura, limba si civilizatia Greciei,
are loc asimilarea treptata a culturii grecesti de catre romani, prin intermediul carora aceasta ajunge sa fie una
din temeliile civilizatiile noastre.
Mostenirea pe care a lasat-o civilizatia greaca este extrem de importanta. Putem spune ca in Grecia s-au
nascut cele mai importante metode si domenii ale cunoasterii umane, care stau astazi la baza culturii si civilizatiei
moderne, ia nastere democratia. Asta greaca reprezinta o contributie deosebita la tezaurul civilizatiei universale.
Datorita faptului ca fiinta umana se afla in centru civilizatiei grecesti, reprezentarile artistice pe care le datoram
creatorilor grecesti au facut sa ajunga pina la noi chipul ideal al omului frums, liber, demn si echilibrat. Intreaga
arta de mai tirziu datoreaza artistilor greci asteasta imagine ideala a frumusetii si armoniei, a fost redata de
numerosi sculptori. Sculptura greaca din sec V ajunsa pina la noi, a ramas un model pentru toti artistii din
perioadele ulterioare. Oglindind barbatia, curajul, dragostea de patrie, de libertate, arta greaca a ramas, din multe
puncte de vedere, si astazi un model greu de intrecut. Ea a constituit si continua sa fie un prilej de educatie pentru
orice om care iubeste adevarul, frumosul maretul.

Formarea statelor moderne nationale : general si particular

Cea mai evoluata comunitate sociala este natiunea, caractristica epocii moderne si contemporane, bazinduse pe mai multe elemente : teritoriul comun, limba comuna, legaturi economice permanente, cultura proprie,
constiinta nationala.
Elementele constitutive ale natiunilor s-au format mai devreme in Apusul Europei (sec XVI-XVII), mai
tirziu in restul continentului, in America si Japonia (sec 18-19) , iar in celelalte parti ale lumii doar in sec XX.
In Anglia, Franta, Spania si Portugalia dezvoltarea unor elemente constitutive ale natiunii-pata nationala,
limba si constiinta comuna s-a petrecut paralel cu centralizarea statelor. Centralizarea s-a infaptuit in unele
cazuri si prin lupta unui adversar extern, pentru eliberarea teritoriului (ex. Eliberarea peninsulei Iberice de sub
stapinirea araba).
Revolutiile burgheze au fost o etapa importanta in formarea natiunilor moderne, desfasurindu-se in Olanda,
Anglia, SUA si Franta, insemnind un pas decisiv in procesul de formare a natiunilor.
Guvernarea constitutionala , sistemul reprezentativ au permis o mai larga participare a cetatenilor la
conducerea administrativa si politica.
Miscarile de eliberare nationala reprezinta unul dintre cele mai importante fenomene in formarea statelor
nationale cum ar fi lupta poporului din coloniile engleze din America de Nord, in urma careia s-a format noul stat
burghez SUA. Din punctul de vedere al formarii natiunilor, un caz foarte apropiat de al SUA este acela al
coloniilor spaniole si portugheze din America centrala si de est ,avind ca rezultat inlaturarea acestei dominatii si
cucerirea independentei unui numar mare dde state din Mexic pina in Argentina.
Un loc important in procesul istoric al infaptuirii statelor nationale il ocupa lupta natiunii romane. Realizat
printr-o actiune politica pe cit de abila pe atit de curajoasa, dejucind impotrivirea marilor puteri europene, statul
roman- prin dubla alegere ca domn al Moldovei, T.Romanesti a lui A.I.Cuza la 5 si 24 ianuarie 1859 a constituit
nucleul statului national roman.
Lupta pentru unitatea Germaniei si Italiei a devenit o parte intregranta a revolutiei 1848-1849. Dar lupta a
continuat prin unificarea statelor germane sub egida Prusiei, prin razboaie intre 1864-1861 sub conducerea lui
Bismarc.
Italienii au purtat razboaie impotriva monarhiei habsburgice, reusind sa elimine dominatia acesteia.
O particularitate a unificarii Italiei a fost infaptuirea ei in buna parte, pe care revolutionara.
Una din zonele framintate de cele mai intense lupte nationale intre 1870-1918 a fost europa Sud-estica si
centrala. Aceste lupte au fost duse impotriva dominatiei otomane in timpul Crizei orientale 1875-1878 si
razboaielor balcanice. Au avut loc insurectii si rezboaie de eliberare nationala. Razboaiele balcanice din 19121913 au fost al doilea episod in miscarea nationala.
Asa dar, ca urmare a miscarii nationale s-au constituit uncele state nationale in sec al XIX-lea. Pina la
sf.epocii moderne acest proces s-a infaptuit pe intreg continentul european si american. Asa dar, formarea statelor
nationale au avut caracteristici generale si particulare. Ele s-au format pe cale diplomatica cit si prin miscari de
eliberare nationala.

Rivalitatile ruso-austro-otomane si consecintele lor pentru principatele romane in epoca moderna

In 1716 armata austriaca a atacat-o pe cea otomana la Dunare si a organizat o companie militara in Moldova
obtinind unele succese militare. In 1717 a fost asediat si luat de catre austrieci Bolgradul, acestea inaintind pina in
Muntii Balcani. In aceste conditii s-a activizat miscarea populatiei din Principate impotriva dominatiei turcofanariote. In 1718 intre austrieci si otomani , Oltenia, Banatul si nordul Serbiei sunt anexate de catre habsburgi.
Razboiul austro-ruso-otoman din 1735 -1739. In razboiul inceput in 1735 de Imperiul Habsburgic catre Imperiul
Otoman la Dunarea de Mijloc, intervine si Imperiul Rus, care a dus mai maulte lupte cu otomanii pentru
recuperarea cetatii Azov si in Crimeea. In 1735 intre imp Habsburgic si imp.Rus este semnata o alianta sonforma
careia ambele parti se angajau sa lupte impreuna contra Portii.
Armatele ruse au cucerit Oceacovul, au trecut Nistrul, obtinind o victorie in batalia de la Stauceni si au
cucerit cetatea Hotin. Dupa mai multe lupte fara succes, imp Austriac a incheiat in 1739 o pace separata de
belgrad conform careia era obligata sa retrocedeze Portii Oltenia. Rusia este nevoita sa accepte pacea angajindu-se
sa-si retraga trupele din Moldova. Rusii au retrocedat turcilor cetatea Azov. Razboiul ruso-otoman 1768-1774.
Pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774) . in 1768 armatele ruse au atacat teritoriile din stinga Nistrului. Inaintarea
Rusiei a creat o situatie incordata in Europa, caci Marile Puteri aveau planuri de reimpartiri teritoriale. In 1774 se
incheie Pacea de la Kuciuk-Kainargi care prevedea scutirea de tribut pe doi ani. Rusia facea primul pas spre
intaurarea protectoratului rus asupra Moldovei si a Tarii Romanesti. Dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi
confruntarile dintre imp Rus si cel Otoman au continuat in 1778 Austria drept rasplata ca i-a salvat pe turci de rusi
cer Nordul Moldovei, numit Bucovina. In 1787 -1792 izbucneste razboiul ruso-austro- otoman care se termina cu
pacea de la Iasi, caruia imp Rus a anexat teritoriul dintre Bugul de Sud si Nistru. Astfel secolul XVIII-lea a fost
marcat de numeroase razboaie provocate de imperiile Otoman, Rus si Austriac pentru schimbarea echilibrului de
forte in sud-estul Europei. Aflate intr-o pozitie strategica importanta in aceasta regiune, au evoluat in sfera
intereselor contradictorii ale marilor puteri fiind obiectul numeroaselor jocuri diplomatice, ceea ce a dus la
modificarea statutului lor juridic si la rupturi teritoriale. Pentru principate, razboaiele au avut mai multe urmari :
Se modifica statutul lor juridic. Poarta garanteaza unele privilegii.
Sunt create noi conditii pentru miscarea de eliberare nationala.
Razboaiele au stagnat dezvoltarea economica.
Razboaiele au presupus rupturi teritoriale.