Basarabia in perioada interbelica :progrese si limite

Motto:Basarabia dintre prut si nistu este leaganul authentic al civilizatiei romanesti .Fara Basarabia ,Rom , nu are
trecut, present si viitor D. Cantemir

Dupa 106 ani de rusificare si deznationalizare fortata , popuatia Basarabiei a obtinut posibilitatea revenirii la
valorile nationale si culturale romanesti , la constientizarea apartenentei sale entice silingvistice. Unirea Bas. Cu
Romin anul 1918 a insemnat inceputul fauririi statului unitar national roman si a unei epoci de revolutie social
economica ,politica, culturala stralucite ,in raport cu epocile anterioare si nivelul de dezv. a statelor lumii in per.
Interbelica.Dupa adoptarea actului unirii a urmat procesul de integrare a Bas. Printr-un sir de acte legislative .
Parlamentari bas. Au participat actic la viata politica din regat ,la lurea deciziilor si la adoptarea constitutiei din
1923 considerata una din cele mai democratice const. ale Europei din acea perioada.In Bas. Populatia rurala
constituia majoritatea 87% fapt ce explica caracterul agrar al regiunii Lipsa de pamint a taranilor a favorizat
adoptarea unei reforme agrare care urma sa usureze viata taranului. Si sa puna capat problemelor din sectorul
agrar .Reforma agrara 1918-1921 a avut un character mai pronuntat anume in bas. Decit in celelalte provicii nou
unite , aici taranii primeau cite 6-8ha de pamint , Au fost declarate expropriate 80% din proprietatile mosieresti.
Pentru realizarea reformelor a fost infiintata Casa noastra institutie de stat cu sediul la Chisinau , care se ocupa
de organizarea si administrarea lucrarilor de expropriere si improprietarire.In comparatiecu per. Anterioara
reformei agrare , un nr. Sporit de tarani reusesc acum sa-si asigure mijloace de trai din munca propriului pamint .
Dar maj. Gosp. Taranesti nu dispuneau de mijloace pentru a-si intretine familia in mod corespunzator ,fiind
nevoite sa-si caute venituri si in afara agriculturii Gospodariile taranesti sufereau din cauza obligatiunilor fiscale
crescinde, insuficienta pietei agricole totusi indutria prin reforma agrara a gasit un consummator permanent in
taranul impoprietarit . Cu toate ca Bas. a continuat sa pastreze un pronuntat character agricol , totusi , judecind
situatia inds. Bas. comparative cu per. Anterbelica , rezultatele devin evidente

Maj. Intreprinderilor industriale mari o constituia cea din inds. Alimentara cu 144 de intreprinderi .Daca subsolul
tinutului era relative sarac in zacaminte natural , atunci pam. Producator de cereal ,fructe, legume a dat nastere
unei vaste si diverse inds. alimentare . Integrarea Bas. in cadrul Rom. A avut multiple consecinte si in domeniul
culturii si stiintei. In domeniul instruirii s-a actionat in primul rind , in directia sporirii numarului scoliilor primare ,
a corpului profesoral si a elevilor inscrisi in aceste institutii. Prin introducerea in BAS. a inv. Primar obligatoriu s-a
reusit deschiderea , practice in fiecare sat a unei scoli primare;astfel in Bas. functionau 2718 scoli primare in care
activau 7581 de profesori . La finele perioadei interbelice in Bas. fuctionau 17 licee de baieti si 9 licee de fete si 24
de gimn. La Chisinau erau deschise faultatea de teologie si agronomie a univ .din Iasi ,conservatorul Unirea,
National si Municipal . Conservatorul Unirea a pregatit muzicieni celebri in toata lumea : Maria Cebotari , Zinaida
Palii . Din domeniul artelor plastic s-a evidentiat Al. Plamadeala care cu ocazia implinirii a zece ani de la unirea
Bas. cu Rom.a sculpat Monumentul lui Stefan cel Mare 1928 . In acelasi timp in Bas, apar un sirde ziare in limba
rom. Viata Basarabiei, Luminatorul , ,Bugeacul.

In opinia mea :Per. Interbelica pentru ter, dintre Prut si Nistru s-a soldat cu un sire de efecte positive ,fiindu-I
necesare oentru dezv ulterioara a statului

Motto:Nimic nu poate pune la indoiala autenticitatea si trecutul milenat al Basarabiei , astfel aceasta fiind o
adevarata veriga a romanismului.
Concl:Au fost inregistrate un sir de rezultate nimportante in toate domeniile lit. muzica, invatamint. stiinta care
duc la cresterea gradului de culturizare a maselor largi ale populatiei si aparitia unei elite intelectuale.

2. Evolutia regimurilor totalitare in perioada interbelica : studiu comparativ

Motto: Nici un rau pe care totalitarismul pretinde a-l vindeca, nu este att de rau precum

totalitarismul nsusi. Albert Camus

Ideologia regimurilor totalitare - de orice tip - a constituit o tema majora a

stiin tei istorice, mai ales pentru secolul XX, secol n care au luat nastere, au

existat si si-au ncheiat existenta, n cea mai mare parte, aceste regimuri politice.

Mai mult dect oricare alte regimuri politice, cele totalitare au avut o

puternic manifestare ideologic, ndoctrinarea cetatenilor fiind una din

practicile fundamentale ale acestora.

Regimul totalitar-comunist i-a gsit exprimarea cea mai pregnant n

propria sa ideologie pe care o sutinea si prin care se susinea pentru a crea o

constructie politic, economic i social credibil dar, n realitatea lui tragic,

iluzorie. Conflicte militare dar i ideologice, masacre, genociduri, toate au fcut acest secol cel mai sngeros, din
cte a avut a le tri omenirea. Lumea a fost dominat de lideri ce stteau n fruntea unor regimuri totalitare. Lideri
care, prin prghiile imense de care dispuneau, duceau o politic crunt ntru ideea ce o promovau.

La cele dou extremiti ideologice se aflau nazismul german i comunismul sovietic. Esena ideii naziste consta n
promovarea idelor superioritaii rasei germane i a xenofobismului, a antisemitismului i deci a exterminrii
tuturor evreilor din Europa, a unei politici agresive de expansiune la nivel mondial i deci a dominrii lumii. Aceste
scopuri i idei se conineau n cartea celui ce avea s devin lider al Germaniei, Adolf Hitler , Mein Kampf.Esena
ideii comuniste consta n traducerea n via a ideilor lui Marx, Engels, iar mai apoi i Lenin, idei ce presupuneau
furirea unei societi uniformizate, cu membri nedifereniai ca avuie, n care banii nu i-ar mai fi avut rostul.
Aceasta idee trebuia s fie tradus n via prin lupta de clas, un element indispensabil n preluarea puterii de
catre mase. Svastica strvechi simbol religios indian folosit apoi ca simbol al nazismului. Secer i ciocan simbol
folosit de micarea comunist, simboliznd unitatea oamenilor muncii, a maselor. Fascismul e oideologie politica
radicala , nationalista , si autoritara , aparuta in Italia 28.oct.1922 , care si-a gasit raspindire inItalia,
Germania,Spania , Ungaria. Comunismul presupunea faurirea unei societati uniformizate , cu membri
nediferentiati ca avutie , in care banii nu si-ar fi avut rostul S-a manifstat din plin in Urss in urma revolutiei din
1917 condusa de Lenin

Nazistii vin la putere intr-o Germ .afectata de razboi , cu datorii imense ,cu puncte stinjenitoare din tratatul de la
Versailles 1919, 28 iunie. Nazistii au reusit sa ridice in mod miraculous , nivelul economiei germaniei . In 1935
Hitler incalca prevederile Trat. De la Versailles si introduce obligativitatea serviciului military, in 1936 ocupa Zona
Renana . Evolutia regimului nazist a culminat cu anii 1938-1939 cind prin acordul de la Munchen , Cehoslovacia

A disparut de pe harta ca tara , iar in anul 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov care constiuie una din cauzele
inceputului celui de-al 2 razb Mondial. 1sep1939

In rusia dupa lovitura de stat din 1917 la putere se instaureaza bolsevicii , a caror scop este crearea unui tip de om
nou homo sovieticus . Odata cu instaurarea reg. comunist au loc tranformari esentiale in agricultura :
colectivizare1929-1933, industrie:nationalizare, industrializare.. Dupa implimentarea politicii comunismului de
razboi situatia tarii era destul de pregnanta ,fiind necesar inplimentarea unei noi masuri si anume cea a Noii
politici de razboi. Dictatura unei clase sociale s-a transformat treptat dictatura unui singur om Iosif Stalin
Ambele regimuri au recurs la militarizare pentrua-si atinge scopurile . Surse importate de bani au fost allocate
acestor tari pentru dezvoltarea domeniului militar. Daca este necesara elucidarea tuturor aspectelor commune
acestor doua regimuri totalitare atunci astea ar fi: aparitia dintr-o evolutie revolutionara , existenta monopolului
puterii in mina unuei singure personae . Politica de segregare a totalitarismului de clasa ale comunistilor se
aseamna cu ceaa totalitarismului de rasa a nazistilor .In Romania situatia politica era una stabila , fiind practic
izolata de influenta totalitarismului . cu toate ca existau partied politice de centru stinga :PSD SI PCR, PART DE
CENTRU DREAPTA: LIGA APARARII NATIONALE-Garda de fier 1930 .Cu toate ca influenta acestora creste principiile
democaratice a romanilor nu pot fi pur si simplu ignorate , astfel un rol decisiv in pastrarea democratiei l-a avut
Ferdinand I, Nicola Titulescu , Ion Inculet si alte personalitati marcante

In opinia mea : cele doua regimuri : communist si nazist nu sunt decit regimuri inrudite care au adus un sir de
probleme nefaste cu care omenirea este nevoita sa se lupte si acum .

Concluzie: ambele ideologii sint mesianice un fel de religii rasturnate , care raspund nevoii umane de acrede
sipromit raiul de pe pamint o noua ordine

Motto: Astfel cum spunea Al. Camus totalitarismul nu este nimic altceva decit boala insasi , care nu poate adduce
imic altceva decit nenorociri

3Activitatea partidelor politice in Romania *1918-1938*

Motto:Democratie este un sistem de autodeterminare .Este dreprul de a face o alegere gresita John Patrick

Evolutia Vietii politice in Rom. Dupa 1918 a fost influentata de un sir de factori , printer care rolul decisiv l-au
avut : unirea noilor provincii , introducerea votului universal si ref. agrara . Trasaturile principale ale egimului
politic au fost determinate prin Constitutia din martie 1923

Modificari esentiale s-au produs in sistemul partidelor politice . Spre deosebire de perioada anterioara , cind lupta
pentru putere o duceau doar conservatorii si liberalii, dupa unire s-au constituit o multime de partied politice cu
prog. Si conceptii doarte variate.La alegerile din 1922 partidul conservator dispare de pe scena politica fiindca nu
obtine nici un mandat. Pozitia importanta in viata politica a tarii a detinut-o Partidul National Liberal care
reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare. Un rol deosebit in rindurile partidului PNL l-a jucat I.I.C
Bratianu lider cu o bogata experienta politica si o larga popularitate in tara. Acestea au adoptat un sir de reforme
foarte imp. : adoptarea constitutiei 29 mart 1923 , unificarea provinciilor 14 aug 1925, perfectionarea sistemului
electoral 1918 . Principala forta de opozitie a liberalilor in perioada interbelica a constituit-o PNT creat in 1918 de
catre un grup de intelectuali condus de Ion Mihalache , Iuliu Maniu . Am bele partide au sustinut infaptuirea unor
reforme democratice radicale, situindu-se pe pozitii comune privind caile de dezvoltare a Rom. PNT promova
doctrina :portilor deschise care dadea friu liber accesului capitalului strain in economia tarii . noul partid acorda
atentie prioritara agriculturii , pornind de la conceptia ca Rom este o tara agrara .PNL promova doctrina Prin noi
insine care sustinea dezvoltarea economiei prin fortele proprii. In anii 1920 pe arena politica isi fac aparitia
partide de extrema dreapta .Printre acestea s-a aformat Liga apararii crestine constituita in 1922 de prof
universitar A.C. Cuza Doctrina national crestina avea drept scop propagarea nationalismului si antisemitismului
Corneliu Zelea Codreanu a infiintat in 1927 o alta organizatie extremista Legiunea Arhanghelului Mihail scopul ei
fiind instaurarea dictaturii totalitate 1930 Garda de fier

Influenta partidelor de stnga asupra vietii politice romanesti spre deosebire de alte tari europene a fost limitata .
in 1921 s-a creat PCR AFILIATA INTERNATIONALEI A III-A cu sediul la Moscova 1927 a fost creat PSD . Acestea au
sistinut actiunile de subminare a unitatii statului roman si drept urmare au fost interzise prin lege din 1924 . In a
doua jumatate a anilor 1930 situatia politica a tarii se schimba prin instaurarea regimului de autoritate monarhica
de catre Carol II LA 10 FEB 1938 astfel influenta partidelor istorice scade vizibil.Datorita situatiei create in urma
primului razboi mondila intreaga europa a fost pusa sub semnul amenintarii din partea expansiunii comuniste sau
naziste . Astfel tari ca Cehoslovacia, Bulgaria, Iugoslavia au fost puse sub regin comunist asemeni celui de la
Moscova.

Concluzie:perioada interbelica in rom. S-a caracterizat prin prezenta unui sistem politic pluripartidist , care spre
deosebire de perioada anterbelica a suferit modificari esentiale .

In opinia mea : existenta mai multor partide pe scena politica a rom. a facut posibila existenta unui sistem
democratic de functionare a statului si liberatea cetatenilor.
4. Basarabia de la autonomie la gubernie ruseasca

Motto: Basarabia este copilul infasurat in sirma ghimpata Gr. Vieru

In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812teritoriul situat intre Prut si Nistru , M.Carpati si M.Neagra , Basarabiaa
fost anexata la Rusia timp de 106 ani.In primii ani dupa anexare , guvernul tarist pentru o perioada scurta a
pastrat privilegiile , specificul local si administrativ. Atitudinea tolerant a arismului fa de populaia autohton
din inut urma s creeze o imagine atractiv Imperiului Rus. Legea special, numit Regulamentul privind
instituirea administraiei provizorii a Basarabiei1812, acorda acestei provincii o anumit autonomie. Populaiei
autohtone i se garanta dreptul s utilizeze legislaia local, adic cea n vigoare n ara Moldovei, s-i conserve
obiceiurile i tradiiile naionale, precum i vechea mprire administrativ *tinuturi. Limba romn urma s fie
utilizat n continuare n organele administrative, judiciare, n oficierea serviciului divin i n scoal,In tinuturi put.
Administrativa era administrata de un ispravnic , care stringea impozite , judeca ,avea putere asupra politiei .
Pina in 1813 toata puterea erain mana lui Ciciagov , el a format guvernul tinutului . compus din boieri moldoveni si
functionari rusi in frunte cu Scarlat Sturza a fost eliberat din funcia de guvernator civil al Basarabiei, ea fiind
preluat de general-maiorul I. Harting. Acesta, ignornd stipulaiile Regulamentului referitoare la conservarea
legislaiei i obiceiurilor locale, accelereaz procesele de transformare a Basarabiei ntr-o obinuit gubernie
ruseasc. Are loc substituirea funcionarilor moldoveni cu cei de origine rus. Legislatia local i limba romn sunt
ignorate tot mai frecvent. La indicaia lui I. Harting fusese elaborat un nou regulament, care urmrea lichidarea
autonomiei Basarabiei si impunerea unui statut de gubernie ruseasc. Guvernul era completat cu funcionari rui i
cu reprezentani ai boierilor autohtoni, acetia din urm deinnd majoritatea Tot mai frecvent sunt demii din
posturile de ispravnici boierii autohtoni, iar n locul acestora sunt numii ofieri rui, trecui n rezerv, n rezultatul
numirii nc a doi membri permaneni n Consiliul Suprem din partea guvernului rus, boierii moldoveni pierd votul
preponderent n luarea deciziilor. In ciuda oricaror silinte a poporului roman spre a-si pastra nationalitatea este
intocmit Aezmntul de la 1818 i promulgat unul nou, elaborat fr concursul boierilor romni i care
desfiineaz autonomia Basarabiei. Noul Aezmnt extindea aciunea direct a legislaiei ruseti asupra
Basarabie i limita, n mod evident, sfera de aciune a legislaiei locale. Tribunalele au fost reorganizate dup
calapodul rusesc, n funciile de judectori sunt numii tot mai frecvent rui, care acordau preferin codului civil
rus.Limba rusa devenea tot mai accesibila ,chiar si in scoli , biserici si la scrierea documentelor. Generalul Vorontov
numit in functie in 1928 era un adept al instituirii unui regim rus de administratie Prin : asezamintul de
administrare a bas. . a fost lichidata complet autonimia locala Toata documentatia era scrisa in limba rusa ,acest
proces s-a terminat cind limba romana a fost inlaturata complet 1838 nicolai I care urca la tron in 1825 reduce
mai multe privilegii acordata basarbenilor. Prin ucazul de la 7 dec 1873 provincia a fost transformata in gubernie
ruseasca . Cel mai mare nr de colonisti au fost adusi nde peste Dunare bulgari , gagauzi. Primele localitati
intemeiate au fost :Cazaclia,Baurci, Tatar Copciac. Paminturile din malul sting al Nistrului erau colonizate de
nemti din Germania. Intre anii 1824-1828 au fost adusi colonisti elvetieni si citeva familii franceze . Rusii au adus
si familii din ucraina si rusia 20.000 tarani li s-au acordat pamint , au fost scutiti de impozite pe 3 ani Taranii rusi
au infiintat circa 100 loc. Akerman , Hotin , Bender nr loc a ajuns la 70 mii In urma procesului de colonizare
procentul moldovenilor a scazut de la 86% in 1817 la 70% in 1878.

5. Mostenirea imperiala in Europa crestina : de la imp. Roman la impBizantin

Motto: Cderea Imperiului Roman a produs mai mult confuzie i mai multe limbi noi dect prbuirea Turnului
Babel . Voltaire

Ei bine, cel mai simplu mod de abordare a acestui subiect este s spui c Imperiul Bizantin reprezint aproximativ o
mie de ani din Imperiul Roman. Cu alte cuvinte, Imperiul Roman, care a nceput n secolul al VIII-lea .e.n, sau cel
puin Statul Roman a nceput atunci, i apoi se ntinde de-a lungul ntregii Mediterane n perioada antic, a ajuns n
timpuri destul de grele n secolele al III-lea i al IV-lea e.n. n acel moment, abia spre sfritul secolului al III-lea sau
cndva n secolul al IV-lea ncepem s vedem schimbri n Imperiul Roman, care sunt destul de profunte, istoricii
ncepnd s-l numeasc Bizantin, mai mult dect Roman.
Criza politica in care a intrat Ipm. Roman in sec. 3-5 s-a manifestat prin decaderea autoritatilor imperiale ,
aparatului administrativ si a armatei.

Diocletian a instaurat o noua forma de guvernare dominatul Imparatul se numea dominus et deus limitind rolul
politic al senatului . A instituit tetrarhia , impartind puterea imperiala intre patru conducatori: 2 augusti si 2
ceaser. Dup ce Constantin cel Mare a reuit s devin singurul mprat al Imperiului Roman, el a decis s
ntemeieze o nou capital imperial i a ales vechea cetate greceasc a Bizanului (grec. Byzantion) pentru acest
scop. Constantin a redenumit oraul Nova Roma (Noua Rom) pe 11 mai 330 d.Hr., dar acest nume nu a intrat
niciodat n folosirea zilnic, oraul fiind denumit popular Constantinopol (, Constantinopolis,
adic Oraul lui Constantin). Dupa moartea lui Constantin cel Mare atacurile si invaziile popoarelor migratoare
s-au intesificat . In 395 Teodosius I a impartit imperiul intre fii sai Imperiul Roman de Rasarit lui Arcadius si Imp.
Rom. De Apus lui Honorius . In imperiul roman de apus , orasele si viata urbana incep sa decada Fiscalitatea
excesiva , diminuarea pop. Urbane , reducerea productiei mestesugaresti au determinat transformarea
mestesugurilor de la oras la sat Economia de schimb trece la cea naturala Marii producatori devin independenti .

I.R.A au pierdut treptat terit. Dunarene ,RIN,GALIA,BRITANIA care au fost cucerite de barbari. IN 410 Roma a fost
atacata de vizigoti iar in 455 de vandali. In 476 Romulus augustus a fost omorit de un sef barbar care duce la
caderea I.R.A

Imperiul Roman de Rsrit (Imperiul Bizantin) poate fi definit ca un stat, iniial, roman, pe un substrat multietnic i
multicultural, treptat elenizat, care s-a dezvoltat, ulterior, ca un imperiu cretin, elenistic, ncheindu-i istoria ca un
stat greco-ortodox.

Cei mai muli dintre istorici consider schimbarea din timpul domniei lui Heraclius I (care a elenizat imperiul n anul
640, prin adoptarea limbii greceti ca limb oficial) ca punctul de ruptur cu trecutul roman i obinuiesc s
numeasc imperiul ca Bizantin (de la Bizan), n loc de Roman de Rsrit, dup aceast dat. Este ns doar o
convenie, ntruct majoritatea populaiei din zona european a imperiului, cu excepia grecilor, au continuat s
vorbeasc latina popular pn la apariia limbilor populaiilor migratoare care s-au stabilit aici (slavii i bulgarii).
I.R.R Intra intr-o noua fazade dezvoltare care duce la formarea Imperiului Bizantin Erau orase mari cu o activitate
economica inalta Munca sclavilor si marilor latifundieri nu au inlocuit producatori lberi .Imparatii au impus
anumite impozite pentru a intretine armata si aparatul administrativ. Winston Churchill spunea c istoria este
scris de nvingtori; un exemplu este modul n care a fost tratat Imperiul Bizantin n istoriografie - un imperiu
invidiat dar i urt de Europa Occidental, aa cum s-a dovedit mai ales cu ocazia jefuirii Constantinopolului n
timpul celei de-a patra cruciade.

n secolul al XX-lea a aprut o cretere semnificativ a interesului istoricilor pentru nelegerea imperiului i a
impactului pe care acesta l-a avut acesta asupra civilizaiei europene. Contribuiile bizantine la dezvoltarea culturii,
tiinei i vieii sociale din ntreaga Europ au fost recunoscute mai ales n ultima perioad.

Dezvoltarea culturilor vest-europene, slave i islamice nu poate fi neleas fr recunoaterea uriaei influene
bizantine, iar studiul istoriei medievale europene nu se poate face fr nelegerea lumii bizantine. De fapt, Evul
Mediu este, n mod convenional, delimitat n timp de cderea Romei, n 476, i de cderea Constantinopolului, n
1453, adic din secolul al V-lea pn n secolul al XV-lea.

Capacitatea militar i puterea diplomatic a Imperiul Roman de Rsrit au asigurat vestului Europei securitate n
faa invaziilor devastatoare dinspre rsrit, ntr-un timp n care regatele cretine vest-europene erau profund
instabile i incapabile s fac fa unor provocri militare majore. Bizantinii au aprat Europa de atacurile perilor,
arabilor, turcilor selgiucizi i, pentru o perioad, de cele ale turcilor otomani.

Constantinopolul a fost cel mai important centru comercial european pentru o lung perioad din Evul Mediu.
Bizanul era punctul terminus al Drumului mtsii. Cderea Constantinopolului, n 1453, a nchis ruta terestr
ctre Asia Mic, determinnd ruinarea Drumului mtsii. Aceasta a determinat schimbarea rutelor comerciale,
cutarea unora noi fiind i unul din motivele care au dus la descoperirea Americilor de ctre Cristofor Columb n
1492.
Motto: Astfel cum spunea Voltaire caderea imperiului roman a fost un adevarat cutremur istoric care adus la
schimbarea cursului istoric a a mai multor gneratii.
In opinia mea : Declinul IRA si inflorirea IRR a fost un factor asteptat ,deoarece istoria este succesiunea
generatiilor, fiecare lucru avindu-si un inceput si nemijlocit un sfirsit.

Concl: Declinul IRA a dus la inflorirea si dezvoltarea IRR care intra in istorie sub denumirea de imperiul bizantin ,
acesa de altfel avind un rol decisiv in dezvoltarea lumii medievale din intreaga lume.

6. Constituirea statelor medievale romanesti :general si particular

MottoInstoria fara adevar isi pierde insemnatatea, ea nu mai este istorie g.baritiu

Dezmembrarea imp roman de apus a dus la aparitia a noi state in europa. In baza sintezei romano-germane, ca
urmare a migratie a populatiei germanice, organizarea statala va evolua pe parcursul evului mediu spre forme din
ce im ce mai complexe: de la regatele barbare la monarhia senioriala, monarhia starilor si absolutism. Se creaza noi
formatiuni statale precum Croatia, Serbia, reg Poloniei, Ungaria si Cehia.

Odata cu desavirsirea procesului de formare a poporului si a limbii romine in ist ce se scria in spatiul carpato-
danubiano-pontic incepe o noua etapa-cea a constituirii statelor medievale rominesti. Acest proces s-a desfasurat
dub impactul unor factori interni(cresterea demografica, dezvoltarea socio-economica, diferentierea aristocratiei
in cadrul obstii satesti) si externi(legati de cucerirea Transilvaniei de catre maghiari, slabirea autoritatii Hoardei de
aur si tendintele expansioniste ale regatului Ung la SE de Carpati).

Constituirea statelor medievale rominesti a decurs in citeva etape: unificarea teritoriala, formarea structurilor
sociale a institutiilor statale, eliberarea teritoriilor din launtru granitelor lor istorice de sub dominatiile straine,
obtinerea independentei statale recunoscute de tarile vecine si incheierea unor aliante cu aceste tari.

Procesul de constituire a statului la est de carpati sa accelerat la finele sec XIII I jum a sec XIV. Din aceasta zona
au venit la 1325 rominii care au participat la o campanie alaturi de polonia, halici si lituania, contra
bandenburgului. Voievodatul numit valahia cu centrul la siret, e mentionat in 1340 intr-o scrisoare a calugarilor
minoriti catre papa de la roma. Din spatiul pruto-nistrean tatarii intreprindeau incursiuni in transilvania. Drept
raspuns, incepind cu 1345 la ordinul regelui Carol Robert de Anjou, oastea transilvaneana intreprinde o campanie
la est de carpati, infringindui pe tatari. Luptele p/u suprematie la E de Carpati au continuat, soldindu-se cu o
consolidare a pozitiilor Ung in aceasta zona. In fruntea voievodatuui din valea MD se situeaza voievodul
Maramuresean Dragos, care se declara vasal a regelui Ungar. Centrul voievodatului, or Baia numit si maolova( de la
numele riului Moldova) a dat mai tirziu si numele tarii-MD.

Ulterior in legatura cu acest eveniment a aparut o legenda despre intemeierea tarii MD, consemnata de cronicarii
medievali. Conform legendei Dragos a venit din tara maramuresului, in timpul vinatorii unui bour, la E de Carpati,
unde a descoperit paminturi frumoase si manoase dar lipsite de locuitori, aici dragos a descalecat MD cu populatie
adusa din Maramures.

Termenul de descalecare a capatat un alt sens- de intemeiere, constituire.

Dragos a incercat sa puna bazele unei dinastii: a transmis functia de voievod fiului sau SAS care a fost preuata de
nepotul sau Balc.

O a 2 etapa de in contituirea statului medieval Moldovenesc e legata de numele voievodului maramuresan

Bogdan(din Cuhia). El a trecut muntii impreuna cu ceata sa militara, stabilinduse in moldova, de unde la izgonit pe
Bolc, fiul lui Sas. In 1365 regele ung este obligat de imprejuraile internationale sa recunoasca TM ca stat
independent. Bogdan I ca si Basarab I in TR a creat in MD o dinastie. Urmasul sau este Latcu, dupa moartea caruia
lupta pentru tron incheinduse prin urcarea lui Petru I (1375-91) (dinastia Musatinilor). Sunt puse bazele
principalelor institutii, se bat primele monede, se construiesc puternice cetati ce cea de la Neamt si Suceava
 Organizarea voievodatului Transilvaniei i ntemeierea statelor medievale ara Romneasc, Moldova i
Dobrogea oglindesc civilizaia unitar creat pe teritoriul rii noastre.

Apariia i organizarea voievodatului Transilvaniei este rezultatul cristalizrii relaiilor feudale pe teritoriul de astzi
al patriei noastre. Voievodatul, ca organizare a puterii centrale, este o instituie specific statelor medievale
romneti, o creaie care i are nceputurile n secolul al IX-lea. Formarea voievodatului Transilvaniei reprezint
unificarea formaiunilor prestatale, cunoscute n secolul al IX-lea al X-lea, sub autoritatea unui voievod. Acest
proces de unificare cunoate dou etape: una a voievodatelor romneti i a doua, care ncepe o dat cu cucerirea
Transilvaniei de ctre regalitatea maghiar.

Formarea statului medieval ara Romneasc s-a desfurat de-a lungul unei perioade istorice care i are
nceputurile n primele cristalizri ale formaiunilor prestatale menionate de Diploma ionaiilor (1247). Ea nu s-a
nfptuit dintr-o dat, ci treptat, pe msur ce se dezvolta civilizaia romneasc pe drumul feudalismului i se
consolidau cnezatele i voievodatele n lupt cu puterile strine.

Consolidarea TM a contribuit la afirmarea polit, econom si culturala a neamului Rominesc in spatiul dintr Carpati,
ambele maluri ala Nistrului si M Neagra.

Concluzie : in spatiul Rominesc apar 3 state noi medievale Trans, TR si TM; motto :

7. Instaurarea regimului de suzeranitate otomana si formele lui de manifestarein Tarile Romane.

Motto: Ist reprezinte ceea ce suntem si motivul pentru care suntem asa. D C McCullough

In sec al 14 lea pe masurile inaintarilor otomanilo pe peninsula Balcanica ei recurgeau la diferite forme de
supunere: cucerirea teritoriului sau rascumpararea pacii (tributul).

O prima incercare de reglementare a relatiilor romano-otomane s-a produs in ultimii ani de domnie a lui Mircea
Cel Batrin iar in 1420 Mihai I este supus suzeranitatii otomane . Refuzul lui Vlad Tepes de a plati tribut in
continuare l-a determinat pe sultan sa atace T.R in 1462. Capacitatea de rezistenta a romanilor n-apermis
sultanului sa transforme T.R in pasalic .In 1420 are loc prima confruntare militara a Moldovei cu tucii. Din punct
de vedere politic dependena rilor Romne de Poarta Otoman nsemna pentru domni obligaia de a integra
politica lor extern n cea otoman. Ei trebuiau s fie "prieteni prietenilor i dumani dumanilor sultanului", cu
alte cuvinte, s participe la campaniile organizate de el. Ulterior domnii rii Romneti i ai Moldovei au devenit
simpli observatori ai evenimentelor internaionale.

Transilvania, care sub suzeranitatea otoman a devenit un principat autonom, a beneficiat de un statut superior, n
raport cu ara Romneasc i Moldova, fapt ce se explica prin amplasarea ei n vecintatea Imperiului Habsburgic.
Acesta a fost motivul care i-a determinat pe turci s-i modereze preteniile fa de ara respectiv.

n comparaie cu Moldova i ara Romneasc, Transilvania pe parcursul dominaiei otomane s-a bucurat de
drepturi mai mari de a-i alege principii, care erau investii cu nsemnele puterii de ctre Poarta Otoman. Tributul
impus principatului iniial de 10.000 florini, a sporit, n 1575, la suma de 15.000 florini. n Moldova haraciul crete
de la 8.000 galbeni la 65.000 de galbeni i 155.000 galbeni n ara Romneasc la sfritul sec. al XVI-lea. Cu mult
mai reduse erau n Transilvania pechesurile i prestaiile n produse.

Dintre factorii care nu au favorizat transformarea rilor romne n paalcuri pot fi subliniai urmtorii:
rile Romane n-au fost transformate n paalcuri, n primul rnd, datorit capacitii lor nalte de aprare,
drzenie, cu care i-au aprat pmntul strmoesc.O rezisten nverunat au opus expansionismului otoman
ra Romneasca sub puternica crmuire a lui Mircea cel Batrin, Moldova - a lui tefan cel Mare, Transilvania - a lui
Iancu de Hunedoara.n al doilea rnd, turcii n-au cutezat s le cucereasc de complicaiile interne i internaionale.
Imperiul Otoman reprezenta pentru lumea crestin cel mai mare pericol, de aceea marile puteri erau cointeresate
s aib ntre ele i turci state-tampon. rile Romane au jucat anume acest rol. O alta cauz consta n faptul c, din
punct de vedere economic, pentru turci era mai convenabil regimul de dominaie indirect, fr administraie i
garnizoane otomane. Dei a fost instaurat hegemonia otoman asupra statelor romneti, turcii n-au reuit s
colonizeze noile teritorii cu populaie turcic. Astfel, rile Romne i-au pstrat existena statal, obinnd, ns,
statutul de vasalitate fa de Poart. ntmpinnd rezistena drz a rilor Romne n faa cuceririlor otomane i
contientiznd incapacitatea de a le supune prin for, sultanii au recurs la cunoscuta practic de subminare
treptat a capacitailor militare i economice ale acestora. Printre aciunile care se ncadrau n aceast tactic de
expansiune un loc deosebit revenea cuceririlor punctelor strategice ale rilor Romne i trecerea lor sub
administrarea direct turceasc. Primele ceti moldoveneti cucerite de otomani, n 1484, ce deineau un rol
important n sistemul defensiv de pe linia Dunrii i Mrii Negre, au fost Chilia i Cetatea Alb care au devenit
centre ale raialelor turceti. Prin aceste aciuni turcii au redus esenial capacitatea de aprare a rii Moldovei i au
influenat asupra soartei istorice a acestor inuturi pontice. n sec. al XVI-lea la cetile i teritoriile trecute sub
administrarea otoman i controlul militar direct s-au adugat altele. ncepnd cu vara anului 1484 pe teritoriul de
sud al Moldovei otomanii au adus i contingente militare, tatare care cu timpul s-au stabilit aici permanent. Dupa
cum meniona cronicarul turc Evlia Celebi, n a doua jum. a sec. al XVI ttarii erau n numr de pna la 30 de mii de
oameni. Izvoarele atest creterea ctre mijlocul sec. al XVIII a numrului ttarilor din sudul Moldovei, numii ctre
acea vreme i ttarii din Bugeac, sau nogai, pna la 45 de mii de oameni. n teritoriile moldoveneti cucerite au fost
formate structuri politico-administrative i etnoreligioase caracteristice statului otoman. Trstura de baza a
acestora era caracterul lor militar. n ceti turcii au dislocat garnizoane, constituite din diferite tipuri de uniti,
completate, n mare parte, cu ieniceri.structura formelor de proprietate a fost modificat radical. Turcii au lichidat
proprietile domnului, ale boierilor i mnstirilor, pmnturile cucerite fiind declarate proprietate de stat i
mprite spre folosin provizorie, conform dreptului otoman, celor care au participat la campaniile militare de
cucerire a lor. Deficienele administraiei otomane au afectat dezvoltarea teritoriilor romneti anexate direct la
Imperiul Otoman. ns att pentru aceste pamnturi precum i pentru ara Moldovei avem i o influen turco-
otoman pozitiv. Astfel, marea pia otoman fcea ca produsele moldoveneti (oile, vitele, caii, orzul, sarea,
mierea de albine, ceara i seul, lemnul, cnepa, etc) s gseasc totdeauna un cumprtor - este drept, n
condiiile unui "comer dirijat". nfluena lingvistic otoman asupra limbii romne este apreciat de circa 2-3000
de cuvinte, e drept c o parte din ele provin din vechiul substrat preotoman (oguz, peceneg, cuman i ttar). n
discutarea interferenelor lingvistice trebuie s avem n vedere i influena invers: cea a limbii romne asupra
limbii turce, problem insuficient cercetat (ex. cuvintele cas, copil, i altele ptrunse n limba turc). n domeniul
artistic influena otoman s-a exercitat n broderie, costum de curte, esturi, ceramic i n introducerea unor
motive decorative, care nu au afectat structura de baz, bizantin, a monumentelor romneti.

Concl: Raialele i paalcurile turceti din teritoriile romneti constituiau o piedic n faa tendinelor
expansioniste ale Imperiului Habsburgic i alte puteri cretine vecine care, sub pretextul luptelor pentru aprarea
cretintii i eliberarea popoarelor cretine subjugate de pgni, urmareau singure scopuri expansioniste n
direcia Dunrii i Balcanilor.

8. Ctitoriile medievale- expresie a dainuirii noastre

Motto: Credinta este forta vietii. Daca omul traieste este pentru ca crede in ceva(Lev Tolstoi)

In evul mediu se acorda o atentie deosebita divinitatii. Casele modeste ale nobililor si locuintele saracacioase ale
taranilor contrastau cu bisericile luxoase si manastirile splendide, concepute drept case ale domnului pe pamint.

La etapa de consolidare a tarilor romnesti, domnii au pretuit la justa valoare ro;u; bisericii in acest proces, care le
oferea legitimitate. De aceea ei au desfasurat o intensa activitate de sprijinire a puterii spirituale prin inaltarea
lacaselor sfinte si izestrarea lor cu proprietati funciare, carti, obiecte de cult, dar initativa ctitoreasca putea sa vina
atit din partea detinatorilor de functii inalte in stat, din partea autoritatilor bisericesti si a persoanelor particulare.

La inceput initialiva de ctitorirea lacasurilor sfinte venea din partea domniei, care purta responsabilitatea pentru
viata spirituala si culturala a supusilor sai , de aceea in istoria T.R rar domn care sa nu fi intemeiat cel putin un
asezamint de cult.

Primele biserici si manastriri inaltate dupa intemeierea statului medieval MD sint ctitorii domnesti : Voievodul
Bogan (1365-67) considerat ctitorul bisericii sf. Nicolae din radauti unde afla somnul de veci primii voievozi ai Md;
Petru I musatin a ctitorit vestita manastire neamt; alexandru cel bun (1399-1432) man bistrita sf. Nicolae din
poiana siretului numita mai tirziu Probota, capriana, varzaresti. In sec 16 se evidentiaza activitatea ctitoriceasca a
lui petru rares si a lui alexandru lapusneanu care a ctitorit manastirea slatina, una din cele mai impunatoare in
arhitectura religioasa. Niciunul din domnii md nu a inaltat atitea locuri de rugaciune ca St cel mare, care dup
afiecare lupta ridica o biserica sau o manastire. Putna , neamt, bistrita, voronet, tazlau, dobrovat- sind doar citeva
din lacasurie de cult la constructia carora domnula contribuit substantial.

Ptronajul cultural al domnilor a depasit granitele statelor romanesti, extinzinduse asupra intregii lumi
ortodoxe,astfel st cel mare a ctitorit manastiri din muntele athos, iar alexandru lapusneanu a sustinut inaltarea in
or. Lvov a unei splendide catedrale ortodoxe care exista si astazi sub denumirea de biserica valaha (adica
romaneasca).

Spre sf sec 16 domnul Pteru schiopul a ctitorit manastirea galata din iasi. Cel mai de seama ctitor de lacasuri
sfinte din sec 17 a fost neagoe basarab, domn TR 1612-1621. Intre ctitoriile sale se memoreaza manastirea de la
arges cel mai somptos edificiu de cult din epoca postbizantina. In moldova o bogata activitate ctitoreasca a
desfasurat Miron barnovschi (1626-29; 1633). Mircea cel batrin- tisma, cozia.

La baza actului ctitoricesc se afla motivul religios, cit si necesitatea afirmarii legitimitatii domnilor pe teritoriul tarii
si a evidetierii faptului ca descind din os domnesc.

Concomitent cu ctitoriile domnesti, la inceput foarte rar iar apoi din ce in ce mai frecvent apar fundatii boieresti.
Cea mai veche si mai importtnt adintre ele in md este manastirea Humor, ctitoria vornicului Oana care dateaza se
la ince sec 15. ion tautu, mare logofat a lui st cel mare zideste intre 1494-97 biserica de la balinesti.

Cea mai insemnata ctitorie boiereasca din sec 16 a fost manastirea humor rezidita de marele logofat toader
bubuiog si sotia sa anastasia.

Din sec 16 o anumita ctitoreasca desfasoara si fetele bisericesti, ca exemplu serveste in 1586 episcopul de radauri
Gheorghe care ainceput edificarea manastirii sucevita. In anii urmatori, ajuns mitropolit al MD desavirseste
constructia manastirii, impodobind cu picturi exteriorul si interiorul ei, asezind lacasul sfind in fruntea
capodoperelor artei medievale romanesti.

Pe arena internationala arhitectura religioasa se afirm ain deosebi in cadrul manastirilor. Marele catedrale de la :
beauvais, strasbourh, amiens impresioneaza prin dimensiuni si ornamente.

Lacasurle sfinte aveau o importanta deosebita servind drept centre de invatamint, scoli, scriptorii, refugiu pe timp
de razboi, ajutor umanitar in timp de foame, promovare crestinism .

9.Rolul bisericii in societatea medievala in Europa Occidentala.

Motto: Credinta este forta vietii. Daca omul traieste este pentru ca crede in ceva(Lev Tolstoi)

Biserica a jucat un rol deosebit de important n cadrul soceitii medievale. Biserica catolic s-a implicat n viaa
politic fapt ce a determinat o slbire a disciplinei ecleziastice, a moravurilor i a sentimentului religios n rndul
clerului. ntre secolele IX-XI, Biserica catolic a traversat o perioad de criz profund. n aceast perioad a luat
amploare un fenomen numit simonie, traficul cu funcii bisericeti. Ca o consecin n posturile ecleziastice sunt
numite persoane fr vocaie i fr moralitate.. Misiunea bisericii era de a propaga adevarurile crestine .Cu
timpul ea s-a implicat in functii :politice ,economice, culturale ,administrative. Biserica adapostea resedinta
episcopilor care dobindisere functii de centru al vietii religioase a intregii lumi. Dupa organizarea marilor migratii
Biserica a trecut la o temeinica actiune de consolidare a ierarhiei.Organizarea bisericii s-a manifestat pe doua
elemente: .Credinciosii erau grupati in grupuri numite parohii. Episcopul Romei se considera Urmasul Lui Sf Petru
Incepind cu sec 5 titlul papa devinde onorific de care beneficia doar episcopul Romei.Deciziile Papei erau numite
bule . Datorita influentei nemarginite a bisericii in societate medievala au loc un sir de evenimente care duc
nemijlocit cresterea nivelului de cultura a populatiei Europene.I-au nastere scoli orasenesti, universitati etc.

Din sec. al XII lea, foarte rspndite sunt colile oreneti aflate sub auto-ritatea unui episcop. Programul de
studii cuprinde cele apte arte liberale, gru-pate pe dou cicluri:Trivium gramatica, retorica, dogmatica;
Quadrivium aritmetica, geometria, teoria muzical, astronomia.

.Universitile:

nfiinarea universitilor s-a produs prin desprinderea colilor de nivel su-perior de sub autoritatea puterilor locale
i prin subordonarea lor Scaunului Pa-pal. Dei universitile au profesori i studeni din toate rile, ele reprezint
o lume nchis, nuntrul creia se comunic doar n limba latin. Cele mai repu-tate erau cele de la Paris, Oxford,
Bolonga, Montpellier. n sec. XIV-XV, apar u-niversiti la Praga, Cracovia i la Uppsala (Suedia). Primele coli
superioare n spatiul romnesc au fost coala latin de la Cotnari, nfiinat din iniiativa lui Despot-vod, voievodul
Moldovei (1561-1563) i Colegiul de la Cluj (1581).

Evolutia lumii crestine cunoaste serie de personalitati marcantecare schimba viziunea societatii fata de biserica
.Martin Luther a fost o adevarata veriga in consolidarea bisericii crestine care trebuia sa aduca un folos
semnificativ societatii pe baza principiilor de adevar si egalitate.Incepind cu 1516 predicile lui Luther spuneau ca
Biserica avea nevoie de o noua filozofie si de o reforma imprtanta .in 1517 luther trece la actiune .El a afisat pe usa
bisericii din Wittenberg cele 95 de principii un act caruia nu i s-a dat importanta deosebina. Actiunea lui Luther era
o incercare de a ataca doctrina care permitea Bisericii sa vinda izbaviri si punea atasamentul ei obsesiv fata de
avutia materiala fata in fata cu bogatia adevarata a Evangheliei.

Elvetianul Jean Calvin lupta pentru o biserica simpla lipsita de reteralii , in atotputernicia saDumnezeu i-a destinat
omului fie mantuirea ,fie dominatia eterna, astfel incit omul este predestinat unui destin fara a-l influenta in vreun
fel. Biserica isi avea influenta majora si in Tarile romane . Spre exemplu Vasile Lupu domnitor al Moldovei a zidit
mai multe biserici trei ierarhi pelinga care a infiintat o scoala si o tipografie ceea ce inregistreaza un avint in
cultura bisericeasca ai ales prin Mitropolitul Varlaam , care tipareste un sir de carti bisericesti Cartea romaneasca
de invatatura. Totusi biserica avea o foarte mare influenta in rindurile populatiei . taranii romani aveau obligaii
ctre stat i ctre Biseric: n bani - taxe i redevene; n munc - la contruirea drumurilor sau a podurilor; aveau,
precum n ara Romneasc i n Moldova, datoria de a participa la oaste.

Motto:nimeni nu poate exista fara armonia dintre natura si dumnezeu , astfel ca fiecare persoana trebuie sa
inteleaga importanta credintei in realizarea sa ca personalitate (om)

In opinia mea: rolul bisericii era destul de important incit sa dirijeze viata oamenilor , impunindu-le acestora un sir
da masuri si ideii care le creaza dispozitii de a fi condusi de doaua forte :stat si biserica

Concl: rolul bisericii in societatea medievala era foarte mare si important, astfel reusind sa patrunda in toate
sferele de viata a unui stat.
9. Declinul si caderea Imperiului Roman de apus proces istoric inevitabil.

Motto: Cderea Imperiului Roman de apus a produs mai mult confuzie i mai multe limbi noi dect prbuirea
Turnului Babel . Voltaire

imperiul Roman de Apus este un spatiu care se refera la jumatatea de vest a Imperiului Roman, de la diviziunea lui
Theodosius I din 395 d Hr. Istoria acestui imperiu a luat sfirsit datorita unor procese inevitabile, si anume datorita
unei prelungite crize economice, sociale, politice si ideologice si datorita declinului vietii urbane pe fondul amplelor
migratiuni barbare. Insa, dupa cum spunea istoricul german Spengler, caderea unui popor este un fenomen ciclic
care se repeta in cadrul istoriei, fiecare imperiu cunoscind o perioada de inceput, una de dezvoltare si una de
decadere. Roma nu a fost din totdeauna un imperiu. Mai intii a fost regat, apoi republica sclavagista, ca in cele din
urma sa-si extinda teritoriile si sa devina imperiu, care, in anul 395 d. Hr, puternic slabit din interior,din cauza crizei
puterii imperiale si dificultatilor economice si socio-culturale, ce cuprindeau o demografie cu reflux, lipsa din ce in
ce mai acuta a monedei si o credinta scazuta in valorile religiei civice si alepaginismului, nu mai era in stare sa-si
cimenteze suficient societatea. Imperiul Roman facea tot mai greu fata invaziilor barbare ce s-au instalat la
frontierele sale. Deaceea, in anul mentionat mai sus, 395 d.Hr,imperiul este devizat de catre Theodosius I in
Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de Rasarit.Aceasta diviziune nu a fost una uniforma, deoarece partea
orientala, grupata in jurul Constantinopolului, era mai prospera decit cea occidentala, grupata in jurul Romei. Din
aceasta cauza si atacurile barbare au fost indreptate spre zonele mai vulnerabile, si anume spre cele
occidentale.Imperiul Roman de Rasarit intra intr-o noua faza de dezvoltare sub aport economic, social, politic
sicultural, o faza mult mai deosebita decit existase in timpul Imperiului Roman, care va duce la formarea Imperiului
Bizantin. In acelasi timp, in Imperiul Roman de Apus continua criza politica, care a contribuit la adincirea crizei
social-economice, ale carei semne aparuse inca din sec II d.Hr. Din cauza conditiilor precare de viata din Imperiul
Roman de Apus, sclavii nu mai erau cointeresati in imbunatatirea metodelor de munca si perfectionarea tehnicii.
Dezvoltarea fortelor de productie in societate se realiza foarte incet-nivelul agricultorilor evoluind putin pe
parcursul secolelor. In atelierele mestesugaresti, din lipsa diviziunii muncii predomina simpla reproducere. Munca
sclavilor a fost productiva atita timp cit acestia puteau fi usor achizitionati, insa atunci cind numarul lor a
scazut,imediat si productia agricola a stagnat. Multi dintre sclavi au fost transformati in coloni, care erau datori sa
furnizeze o parte din produse proprietarilor de pamint. Munca lor era folosita pe domeniile imperiale,ale bisericii si
ale marilor proprietari. Marii proprietari de pamint au obtinut din partea conducerii de stat anumite drepturi si
privilegii,devenind aproape independenti. Folosind tot mai mult in locul sclavilor munca colonilor si a taranilor
liberi, proprietarii latifundiilor au format treptat o clasa sociala noua deosebita de a proprietarilor de sclavi.
Puterea magnatilor crescuse mult. Ei judecau populatia locala, stringeau impozitele, dispuneau de detasamente
inarmate. Cresterea proprietatii funciare a magnatilor a constituit baza tendintelor separatiste a aristocratiei
provinciale putin interesate de mentinerea unitatii imperiului.

In timp ce se crease aceasta situatie interna complicata, triburile barbarilor continuau sa invadeze teritoriile
Imperiului Roman de Apus. In anul 410 Roma este pradata de vizigoti, apoi in 455 de vandali.Imperiul occidental isi
pierde treptat toate provinciile:mai intii provinciile Dunarene si acele de la Rin,apoi Gallia, Hispania, Britannia.
Africa, si chiar si Italia au fost cucerite, rind pe rind, de migratori, care au infiintat aici regate barbare. Tot in acest
ritm avea loc si fuziunea institutiilor germanice cu cele romane. Orasele incepuse sa decada, sa se depopuleze din
cauza amenintarilor atacurilor barbare,pierzindu-si caracterul comercial si mestesugaresc. Are loc destramarea
modului de productie antic siruralizarea Europei. Multi locuitori urbani s-au retras in zonele rurale. Marii
proprietari au acaparat paminturile celor saraci si a datornicilor. Pe marile proprietati funciare, atelierele
mestesugaresti produceau tot ce era necesar pentru consumul intern, se prelucrau metale, se confectionau
arme,unelte, tesuturi, podoabe. Are loc trecerea de la economia de schimb la economia naturala. Lipsamonedei se
simtea tot mai acut, deaceea imparatii au stabilit prin lege ca darile si retribuirea functionarilor sa fie platite in
natura. Are loc declinul comertului international.Din punct de vedere etimologic, migratiile popoarelor barbare au
provocat declinul culturii greco-romane, mai ales sub impactul crestinismului. Pe parcurs, unei mari parti din
cultura clasica nu i-a fosta cordata importanta. Barbarii au preluat de la ea doar partea care a vizat realitatile
practice si concrete,stiinte precum arhitectura si medicina. Aparitia culturii crestine are un exemplu sugestiv-
literatura bisericeasca, care a tins sa coboare nivelul pentru a fi inteleasa de mase.Locul eroilor antici a fost luat
de sfinti. La acest capitol, se vorbeste in istorie despre o provincializare a culturii, renuntindu

-se firescla universalismul greco-roman

In anul 476 ultimul imparat al Romei, Romulus Augustus, a fost omorit de un sef barbar Odoacru,care devine mai
tirziu rege al Romei. Aici se sfirseste istoria Imperiului Roman de Apus.In concluzie, pot sa spun ca declinul si
caderea Imperiului Roman de Apus a fost un proces inevitabilsi s-a datorat slabirii structurii imperiulu, dar si
presiunii din afara, cauzata de popoarele barbare.

Ciocnirea ntre civilizaia cetilor i cea a triburilor a schimbat definitiv aspectul

acestei lumi. Consider ca popoarele germanice au determinat caderea imperiului, dar si decandenta morala, care a
provocat coruptia si slabirea pe plan economic. Conducatorii militari i nobilii romani nu se mai supuneau
mpratului, populatia era nemultumita, iar numesoare personalitati integre paraseau functiile de stat intrind in
slujba bisericii. Atacurile barbare nu mai puteau fi respinse de o armata romana mai putin organizata si disciplinata
decit in trecut. Anume aceasta a dus la declinul Imperiului Roman de Apus,proces istoric care a fost inevitabil.

Polisul atenian democratie reprezentativa limitata.

Motto: Democraia e un mecanism prin care avem voie s alegem conductorii pe care i meritm. AL.Arsinel

Dorea ca societatea s se autoguverneze, fapt care l-a determinat s impun reguli. Printr-o cltorie de 10 ani a
testat sistemul introdus, pentru a-i dovedi eficiena n absena sa. Cea mai profund i influent inovaie social a
Greciei Antice a fost polisul. Cuvntul grecescpolis (din care deriv cuvinte moderne, ca politic), n sensul lui
clasic, nseamn stat de sinestttor. Totui, fiindc aceast polis era ntotdeauna mic i ca suprafa i ca
populaie, oveche convenie traduce acest cuvnt cu formula cetate stat, practic nu lipsit de implicaii
neltoare. Cea mai mare dintre aceste polis, Atena, era n fapt un foarte mic stat dupconcepiile moderne de
aproximativ 2.600 Km Datorit mrimii reduse, polisul a permis experimente politice surprinztor de dinamice.
Printreaceste experimente se numr i democraia atenian, care a aprut ca urmare a nemulumiriidemosului
fa de monopolul exercitat de aristrocraie asupra puterii. Cuvntul democraie a fostfolosit pentru prima dat n
urm cu aproximativ 2.500 de ani i provine din lumea greac, n care demos nseamn popor, iar kratos, putere.
Din punct de vedere etimologic, prin democraie se nelege puterea poporului, conducerea poporului de ctre
popor. Reformatorii care au transformat polisul atenian din stat aristrocratic n stat democratic au fost: Solon.
Clistene iPericle. Instituiile pe care se baza democraia atenian au fost: ecclesia sau adunarea poporului care
vota legile; bul sau Consiliul celor 500 ales de mulime pentru un an, prin tragere la sori; el fcea propuneri de
legii i se ntrunea n agora; heliaia sau curtea de jurai aleas pentru judecarea fiecrui caz; strategikon sau
consiliul strategilor format din 10 generali, era ales anual i rspundea de aprarea Atenei; cei 9 arhoni, care la
nceput erau aristrocrai, iar din487 .H. erau alei din popor; Areopagul un tribunal special care judeca
omuciderile. Opinia public nu admitea ca un cetean s se dezintereseze de treburilestatului; dealtminteri ,
ceteanul atenian nelegea c interesele sale individuale nu pot fi separatede cele legate de prosperitatea
colectivitii , a statului.Cheia democraiei ateniene era participarea direct; nu exista nici guvernare
reprezentativ, niciservicii civile i nici vreun corp de funcionarii publici. n Adunarea suveran, a crei autoritate
era n esen total, fiecare cetean avea nu numai dreptul de a participa ori de cte ori voia, ci idreptul de a lua
parte la discuie, de a propune amendamente i de a vota propuneri cu privire larzboi i pace, impozite, cult,
mobilizri de armat, finane de rzboi, lucrri publice, tratate inegocieri diplomatice i oricare alt chestiune,
major sau minor, care necesita o hotrre. Cel mai celebru om de stat atenian a fost Pericle, a devenit cel mai
influent personaj politic din Atena, reales ca strateg 443-430, cutnd s fac din oraul su centrul culturii i
spiritualitii greceti .Era un om cult, iubitor de art, Dorea ca toi cetenii s poat participa la viaa politic,
exprimndu-i prerile n edine i prin vot.

Pentru c a prevzut conflictul cu Sparta i a dorit rzboiul pentru ncheierea acestuia, a fost acuzat de toate
ncercrile prin care trecea cetatea, judecat i amendat. ns n 431 este reales strateg, recunoscndu-i-se astfel
calitile
A ridicat construcii pe acropole, dnd astfel de lucru meteugarilor, iar n 454-453 a transferat tezaurul din Delos
la Atena, fapt justificat prin pericolul persan. Avea ns rolul de a ntri puterea atenian n Liga de la Delos, aliaii
devenind supui. Liga era o surs de subsidii folosit de Pericle pentru pltirea funcionarilor i soldailor si.
Tendina sa spre imperialism, eecul din Egipt i complicitatea Persiei, duc la retragerea unor ceti din lig, Atena
ncheind armistiiu cu Sparta. Dup conflictul cu perii, s-a ncheiat pacea de la Calais, obinnd retragerea acestora
din strmtori i autonomia unor ceti greceti din Asia Mic.

A urmat o perioad de afirmare a Atenei, prin comer liber pe mare, nmulirea cleruhiilor, moned i sistem de
msuri attic. Se creeaz astfel un imperiu politic i economic, trezind invidia Spartei.

Pericle dorea un imperiu atenian. Avea legturi cu Tracia i Sicilia, a ncercat s atace Egiptul i a semnat acorduri
cu Persia. Raporturile dificile cu Sparta culmineaz cu incidente n Corcira i Potideea, ducnd la izbucnirea
rzboiului peloponeziac 431 . Strategul atenian a adoptat o strategie costisitoare, privnd localnicii de bunuri
pentru a se ascunde n spatele fortificaiilor, din cauza inferioritii fa de spartani ntr-o eventual lupt n cmp
deschis.

Atena era superioar ns n tehnicile rzboiului maritim, prin care Pericle sper s lase Sparta fr aliai. n aceast
prim etap (431-421), atenienii fac raiduri n navale n Peloponez, iar spartanii n Attica. Invazia acestora din 430
este ntrerupt de o epidemie de cium, din cauza creia moare Pericle n 429, lipsind Atena de luciditatea i
inteligena sa.18

Aceast perioad istoric are ca finalitate apariia democraiei, aa cum exist i n prezent, ca model de organizare
politic a statelor.