URSS în perioada

interbelică
URSS in perioada interbelica-stat totalitar comunist

 In urma revolutiei din februarie 1917 tarul abdica si Rusia se

proclama  republica. Noua putere in frunte cu Vladimir
Lenin adopta Decretul despre pace si Decretul despre
pamint. In 1918-1921 se introduce politica  comunismului
de razboi, potrivit careia economia de piata si relatiile marfa-
bani sunt interzise. Pentru a scoate tara din  impas, bolsevicii
renunta la comunismul de razboi si adopta "noua politica
economica ". La 30 decembrie 1922, fostele teritorii tariste,
aflate sub dominatia bolsevica  declara  crearea  Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste. In fruntea secretariatului
vine I.V.Stalin. 
  Prin planurile cincinale se introducea controlul din
partea statului in toate ramurile industriei. In
toamna anului 1929 Stalin a ordonat  "lichidarea
clasei culacilor", iar autoritatile  locale  au fost
impuse sa confiste bunurile taranilor imbogatiti si
sa-i expulzeze in vederea  colectivizarii. Urmarile
colectivizarii  fortate nu au fost benefice, mai
mult, in 1932 foametea facuse peste 1 milion de
victime. Colectivizarea a contribuit insa la
Dupa eliminarea treptata a adversarilor, Stalin stabilizarea regimului politic. Dupa asasinarea in
devine stapin absolut pe putere si trece la actiuni decembrie 1934 a lui Kirov , membru marcant al
concrete pentru consolidarea regimului cum ar fi : Biroului Politic, Stalin a luat o serie de masuri
socializarea integrala a URSS  si a economiei exceptionale, precum accelerarea proceselor,
acesteia. Conducerea sovietica se dezice treptat de limitarea drepturilor la apararea si cresterea nr de
noua politica economica .De alt fel, inca in condamnari la moarte. Conform unor estimari , in
ianuarie 1922 a fost creata Comisia de Stat pt URSS pina in 1937 au fost represatipeste 17
Planificarea  Generala, care trebuie sa elaboreze milioane de oameni, dintre care 10 mil. au murit
planuri cincinale.  in lagare. Pina in 1939 au mai fost impuscati alte 2
mil. de oameni in lagare.
 Politica internă a URSS în perioada
interbelică.
 Sistemul politic sovietic respingea principiul independenței
puterilor, punând puterea legislativă deasupra executivului și
deasupra sistemului judiciar. Organul suprem al URSS între
1922 și 1937 era Congresul Tuturor Sovietelor; organul
legislativ și administrativ este Comitetul Executiv Central al
Sovietelor, format din două camere - Consiliul naționalităților
și Consiliul Uniunii. Consiliul Uniunii a fost ales de un congres
al reprezentanților republicilor Uniunii în proporție de
populația fiecăreia. Consiliul naționalităților era format din
cinci membri din fiecare sindicat și republică autonomă și un
reprezentant din fiecare regiune autonomă a RSFSR. Ambele
camere aveau drepturi egale, iar proiectul de lege nu devenea
lege numai dacă ambele camere o adoptau.
 Politica externă a URSS în perioada
interbelică.
 Iniţial, guvernul lui Stalin a semnat un tratat de neagresiune cu Germania
Nazistă, cu o anexă secretă prin care Europa răsăriteană era împărţită în
sfere de influenţă nazistă, respectiv sovietică. Naziştii au încălcat pactul
în 1941 prin invazia Uniunii Sovietice, ceea ce a determinat intrarea
URSS în al doilea război mondial de partea Aliaţilor. Încercările
sovietice de consolidare a puterii în Europa Răsăriteană şi de dominare a
regiunii erau în conformitate cu mai vechile politici ţariste. După
cucerirea teritoriilor Poloniei interbelice, care nu fuseseră mai înainte
cucerite militar, după ocuparea Statelor baltice, Uniunea Sovietică a
refuzat să cedeze ceva din acestea în cadrul aranjamente postbelice.
 Mai mult, ţara s-a extins în teritoriile din Prusia Răsăriteană (Oblastul
Kaliningrad), în Transcarpatia şi Bucovina, (incorporate în RSS
Ucrainiană), în Basarabia (proclamată ca RSS Moldovenească), ş.a.m.d.
 Economia URSS în perioada interbelică

 Pentru a supraveghea transformarea radicală a Uniunii Sovietice, partidul,

urmând indicațiile lui Stalin, a înființat Gosplan (Comisia de Stat pentru
Planificare), un organ de stat responsabil cu călăuzirea economiei socialiste
către industrializarea accelerată. În aprilie 1929, Gosplan a dat la iveală
primele două schițe de plan care au început procesul care trebuia să ducă la
industrializarea unei țări preponderent agrare. Noul sistem economic pus în
practică de primul plan cincinal a implicat o serie complicată de aranjamente
de planificare. Primul plan cincinal s-a concentrat pe folosirea resurselor
naturale pentru construirea bazei industriei grele prin creșterea producției de 
cărbune, fier și alte produse de primă importanță. Acest proces a fost în cea
mai mare parte un succes, în ciuda marilor costuri umane, punând bazele
dezvoltării industriale mult mai repede decât în orice altă țară din lume.