Proiect didactic

Data:
Clasa: a VI-a
Profesor: Angheluș Marta
Subiectul: ORAŞELE MEDIEVALE. DEZVOLTAREA MEŞTEŞUGURILOR ŞI A COMERŢULUI ÎN EUROPA
Tipul lecţiei: lecție de predare-invatare

Competenţele specifice:
- Cunoașterea și interpretarea surselor istorice
- Aprecierea ctitică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice

Subcompetenţe:
* descrierea unui eveniment din istoria modernă în baza mai multor surse;
* identificarea cauzelor și efectelor unui proces din istoria medievală;

Obiective operaţionale:
noţiuni
O1 – Să explice notiunile: oras medieval, breasla, ghilda, zaraf, camatar.
O2 – Să identifice în baza documentului istoric şi a textului din manual specificul aparitiei si dezvoltarii oraselor, completand tabelul sintetic.
O3 – Să clasifice categoriile sociale ale populaţiei orăşeneşti, analizand textul cu caracter istoric.
O4 – Să analizeze miscarea comunala in baza algoritmului.
O5 – Să aprecieze importanta miscarii comunale si dezvoltarii meşteşugurilor /comerţului în viaţa societăţii medievale.

Metode şi procedee: Exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, conversaţia euristică, sinteza, lucrul cu documentul, cu manualul,
miniprelegerea, clustering sintetic, joc de rol, algoritmizare.
Mijloace didactice: Harta de perete „ Europa în sec. XIV-XV”, Harta din manual „Principalele căi comerciale în Europa sec. XIII”, Tablouri colorate:
Iarmarocul din Champagne, Atelierul meşteşugarului medieval, fișe de lucru
• Manual de istorie medievală universală, cl. VI, Emil şi Demir Dragnev, P. Cocîrlă,
Forme de lucru: frontal, perechi, individual.
 Desfăşurarea activităţii

Etapele Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode,

lecţiei operaţionale procedee
Moment  Ordonează clasa
organizatoric  Notează absenţele
Evocarea Am terminat de studiat perioada evului – În Europa de Vest statele s-au format în Conversație
mediu timpuriu, sec. V-XI sec. IV-VIII, iar în Europa Centrală şi de de
Care au fost realizările primei perioade Sud –Est – în sec. IX-X. reactualizare
a Evului Mediu? – s-a răspândit creştinismul şi s-a
dezvoltat cultura în Europa.
– în Europa, Africa de Nord, Orientul
Apropiat s-a instaurat orânduirea feudală.

Care-s particularităţile principale ale 1. Existau două categorii sociale de

orânduirii feudale?
Astăzi vom începe a studia perioada a
doua a Evului Mediu – Evul Mediu
dezvoltat.
Plasaţi pe axa timpului limitele
cronologice ale perioadei a doua a
epocii medievale.
oameni: feudalii şi ţăranii dependenţi.
2. Feudalii îi exploatau pe ţărani.
3. Ţăranii depindeau de seniori şi le
prestau boierescul, dijma, zeciuiala.
4. Predomina gospodăria naturală.
5. Agricultura şi meşteşugurile se
dezvoltau lent, comerţul aproape nu
exista.
Elevii notează pe axa timpului limitele Exerciţiu de
cronologice ale EM dezvoltat. localizare a
V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV unei perioade
XV XVI XVII pe axa

O2 Pentru a caracteriza perioada a II-a a
epocii medievale să citim spusele
istoricului francez Jacques Le Goff
(man.pag.6) şi să observaţi
care descoperire şi invenţie se numără
printre primele în caracteristica dată.
Realizarea Se notează tema lecţiei pe tablă.
sensului Oraşele medievale. Meşteşugurile şi
comerţul în Europa
Cunoaşteţi că oraşele au apărut încă în
epoca antică. Ce oraşe vă amintiţi?
O2 În sec. VI-VII în Europa s-au păstrat
doar Roma, Atena, Constantinopol, dar
şi acestea erau ruinate.Cum credeţi de
ce?
Se prezintă cluster-ul sintetic care va fi
completat în timpul lecţiei cu scopul
studierii temei noi.
timpului.
Un elev citeşte această reflecţie în glas: Învățare prin
„Acest ev mediu ne permite să înţelegem descoperire
mai bine ambiţia unei epoci, care a fost,
în acelaşi timp, şi vremea foametei, a
marilor epidemii, a sărmanilor şi a
rugurilor, dar şi a catedralelor şi a
castelelor, cea care a inventat sau a
descoperit oraşul, universitatea, munca,
furculiţa, haina de blană, sistemul solar,
circulaţia singelui, toleranţa” Jacques Le
Goff
Elevii descoperă că una din primele
descoperiri a fost orașul
Conversaţie
Exemplifică. euristică
Identifică cauzele problemei: Problematizar
– O parte din oraşele greco– romane au ea
fost distruse de barbari;
– O altă parte din oraşe s-au ruinat şi au
dispărut în rezultatul crizei sistemului
sclavagist.
Anexa 1
 Explică procesul apariţiei oraşelor
O2 evidenţiind cauzele;
O1 reieşind din răspunsurile elevilor
profesorul concluzionează: în evul
mediu oraşul reprezenta o aşezare
umană ai cărei locuitori se ocupau în
principal cu meşteşugurile şi comerţul.
Pentru a afla mai mult despre oraşul
O2 medieval propune elevilor să lucreze în
O3 perechi:
I. În baza doc. de pe p. 46 şi sursei din
Laborator p. 49 explică cum şi unde se
întemeiau oraşele, cum era aspectul
lor. (Daniil)
II. În baza informaţiei de pe fişa de
lucru clasifică structura socială a
populaţiei orăşeneşti. (Valeria, Elvira)
III. În baza textului din manual p. 47-
48, şi doc. p. 47 enumeră profesiile
meşteşugăreşti din oraşul medieval, şi
alte ocupaţii. (Tatiana, ...)
Comentează, subsumează concluziile
expuse de elevi.
Propune elevilor să citească despre
O4 „Mişcarea comunală” şi să analizeze
acest proces istoric conform
Ascultă şi evidenţiază schimbările Miniprelegere
economice care au dus la apariţia oraşelor Clustering
medievale. Competează cluster-ul
 Creşterea populaţiei
 Progresele din tehnicile agricole şi
diversificarea meşteşugurilor care a dus la
desprinderea meşteşugurilr de agricultură
 Dezvoltarea comerţului şi crearea
drumurilor comerciale
Analiza
Îndeplinesc însărcinările şi completează surselor
rubricile corespunzătoare din cluster-ul (document,
sintetic. text, imagine)
Lucru în
perechi/indivi
Ovidiu – fişa de lucru personalizată: dual
numeşte elemente din imagine Anexa 2
caracteristice unui oraş, compară
imaginile oraş/sat, colorează. (Anexa 4)
Elevii prezintă rezultatele obţinute în faţa
clasei.
Analizează textul, notează rezultatel în Cercetarea
table conform algoritmului propus indiviuală
 algoritmului: Algoritmizare
1. Cauze
2. Metode de luptă
3. Consecinţe
Elevii însuşesc noţiunile istorice: breaslă,
O5 Meşteşugurile şi atelierul statut, staroste Miniprelegere
meşteşugăresc şi le scriu în caiete.
Meşteşugarii căutau să atragă la oraş
mai mulţi cumpărători şi să se apere de
meşteşugarii străini care veneau în oraş
să-şi vîndă marfa. Pentru a-şi apăra
interesele, meşteşugarii de aceeaşi
profesie se uneau în asociaţii.
– Acociaţiile meşteşugarilor de aceeaşi
profesie se numeau bresle.
– Breslele organizau producerea şi
comerţul, menţineau disciplina,
controlau cantitatea şi calitatea
obiectelor.
Elevii analizează documentele„Din
Citirea în glas a documentului istoric şi statutul ţesătorilor de postav din Analiza
analiza lui. Paris”(Anexa 3) şi “Statutul postăvarilor documentului
din Frankfurt”p. 48

Elevii localizează pe hartă:

Comerţul: Dezvoltarea oraşelor a – zonele comerciale de Nord şi de Sud; Miniprelegere
grăbit schimbul de mărfuri, formarea – cele mai importante iarmaroace din Lucrul cu
O5 pieţelor locale şi regionale. Europa; hartă
Treptat în Europa se constituie două – căile comerciale preferate în Europa de
zone comerciale maritime: Apus
A) zona de Nord (Marea Nordului şi
 Marea Baltică);
B) zona de Sud (Marea Mediterană,
Marea Neagră)
Reflecţia - Cum credeti, ce rol a avut dezvoltarea Isi expun opiniile pe marginea subiectului Sinteza
mestesugurilor si comertului in viata Concluzie
societatii medievale?
Dar la ce au condus rezultatele miscarii
comunale? Joc didactic
- Se inițiază jocul didactic
„Adevarat/Fals”:
1. Orasele medievale erau întemeiate la
intersecţia marilor drumuri comerciale
sau pe lângă castele sau abaţii (burguri)
2. In oras locuia doar populatia bogata
si privilegiata
3. Breasla este o uniune a bancherilor in
Evul Mediu
4. Miscarea comunala a fost o
exprimare a luptei orasenilor pentru
libertate si drepturi
- Notarea elevilor
Tema pentru acasă: De studiat tema:
„Oraşele medivale.Dezvoltarea
meşteşugurilor şi a comerţului”, de
efectuat ex. “Exprima-ti atitudinea”.p.
49.
Extindere 1. De comparat oraşul medieval cu
oraşul Chisinau contemporan;
2. De comparat administraţia oraşului
medieval cu administraţia publică
locală a oraşului natal.
 ANEXA 2

Oraşe medievale erau împrejmuite cu ziduri. Aceste oraşe-cetate au devenit cunoscute ca

burguri. Locuitorii erau cunoscuţi sub numele de burghezi.Orasul se dezvolta in stransa legatura cu populaţia din
sat, care era alcatuita din cele trei ordine traditionale : cei ce se roaga, cei ce se lupta, cei ce muncesc. Exista deci
si la oras numerosi clerici, mai ales in spatiul italian, dar si in cel francez, iberic sau englez. Acestia pot fi
canonicii din anturajul episcopului, calugarii benedictini, ale caror manastiri erau asezate initial la marginea
oraselor, si din secolul al XIII-lea calugarii franciscani si dominicani, care apar tocmai pentru a oferi asistenta
religioasa in cadrul oraselor. Numerosi membri ai aristocratiei laice continua sa traiasca la rindul lor in oras. Pa
apoi nenobilii, oraseni bogati, din rindul carora fac parte negustori, mestesugari patroni, zarafi, camatari. Acestia
alcatuiau patriciatul urban, cumparau domenii rurale incercind sa duca un trai asemanator nobililor, ocupau
principalele functii in oras. Din patura mijlocie, a poporului de rind, faceau parte mestesugari, mici negustori,
lucratori salariati, liberi profesionisti, de tipul profesorilor, notarilor, medicilor. Se adauga o plebe urbana -
sărăcimea destul de numeroasa si adesea. In orasele medievale europene au continuat sa existe pana tirziu sclavii,
proveniti mai ales de pe pietele din lumea musulmana.

ANEXA 3

„Din statutul ţesătorilor de postav din Paris”

„ Fiecare ţesător de postav din Paris poate să aibă în casa lui două războaie de ţesut mari şi unul mic.
Fiecare ţesător de postav poate să aibă în casă numai un singur ucenic, care trebuie să slujească cel puţin
patru ani.
Tot postavul trabuie să fi e în întregime din lînă şi tot atît de bun la margini ca şi mijloc.
Cine va începe lucrul înainte de răsăritul soarelui, va fi amendat”.