Şcoala cu clasele I-VIII „De.

Mioara Mincu” Conţeşti

Propunător : Alina Radu
Data : 10.XI.2011
Clasa : a VII-a
Obiectul: Istoria universală modernă şi contemporană
Unitatea de învăţare: Stat şi naţiune în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Tema: Noile state naţionale şi multinaţionale: Italia şi Germania
Tipul lecţiei: Lecţie de predare-învăţare-evaluare

Organizarea spaţiului de instruire şi a resurselor

Locul de desfăşurare: Sala de clasă
Clasa: Omogenă, cu potenţial intelectual normal

Competenţe specifice
3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIX-lea, în surse
istorice date
4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

Activităţi de învăţare
O1 – identificarea premisele unificării Italiei şi a Germaniei în baza informaţiei din manual;
O2 –determinarea căilor de realizare a unităţii naţionale italiene şi germane în baza
materialului studiat;
O3 – descrierea procesului de unificare al Germaniei şi Italiei în baza informaţiei studiate;
O4 – aprecierea rolului personalităţii în procesul de unificare al Germaniei şi Italiei;
O5 – precizarea, în urma analizei documentelor, a consecinţelor unificării.

Strategii didactice
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică , explicaţia, expunerea sistematică
a cunoştinţelor, învăţarea prin descoperire, lucrul cu harta si atlasul istoric ;

Mijloace de învăţare: tabla şi creta, atlasul şcolar de istorie, harta Europei în secolul al
XIX-lea, documente istorice, calculatorul, videoproiectorul, laserul, fişele de lucru.

-I-
 Bibliografia:
• S. Oane, M. Ochescu, Istorie Universală Modernă şi Contemporană, Manual pentru
clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educational ;
• F. Constantiniu, N.M. Cojescu, Istorie. Manual pentru clasa a VII-a, Ed. Corint
• ***, IstorieUniversală Modernă şi Contemporană. Manual pentru clasa a VII-a, Ed.
Nemira;
• I. Scurtu, G. Dondorici,V. Ionescu, Istorie. Manual pentru clasa a XI-a, Editura
Gimnasium;
• L. Căpiţă, C. Căpiţă, Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005;
• M. Manea, A. Pascu, Atlasul şcolar de istorie universală, Ed. Corint;
• Harta Europei în sec al XIX-lea.

- II -
 Desfăşurarea lecţiei
Succesiunea Succesiunea Activitatea profesorului de Activitatea elevului de Metode, procedee,
Obiec momentului lecţiei elementelor de predare sau de organizare învăţare mijloace de
tivul şi timpul afectat conţinut învăţământ
Notează absenţele. Pregăteşte
a) Momentul mijloacele de învăţare.
organizatoric (1’)
b) Evaluare. Revoluţia de la 1848- Precizaţi cum a fost denumită Răspund: „primăvara popoarelor Conversaţia euristică
Revitalizarea 1849 în Franţa şi revoluţia de la 1848 din Europa?
cunoştinţelor Imperiul Habsburgic Explicaţia elevilor
necesare
dobândirii lecţiei Care au fost statele în care au Statele în care au izbucnit
noi (10’) izbucnit revoluţii? revoluţii au fost Franţa şi
Imperiul Habsburgic.

Ce fel de state erau cele două? Franţa era un stat naţional

Imperiul Habsburgic un stat
multinaţional care includea în
graniţele sale pe: italieni, unguri,
români, cehi, polonezi, slovaci,
etc.
Care au fost cauzele care au Identifică tipurile de cauze:
determinat izbucnirea -nemulţumiri faţă de regimurile
revoluţiilor în 1848? politice existente
- amplificarea luptei pentru
eliberare naţională.
Care au fost forţele participante? -burghezia, nobilimea liberă,
ţărănimea

Elevii sunt aşezaţi pe 4 grupe Elevii formează grupele: Conversaţia euristică

personalizate (coifurile Coifurile albastre
colorate), formate din 5 elevi. Coifurile galbene Fişă de lucru

-I-
Cele 4 grupe au contact vizual
permanent cu mijloacele
didactice folosite. Ei primesc de
la începutul orei o mapă de
lucru, cu materialele pe care le
vor folosi în diferitele etape ale
lecţiei.
Invită elevii să extragă din
,,Săculeţul cu surprize” sarcinile
de lucru (anexa 1).
Elevii celor 4 grupe sunt rugaţi
să răspundă cerinţelor solicitate.
Li se dă timp de lucru 5 minute.
- II -
Coifurile roşii
Coifurile verzi
Elevii rezolvă sarcinile din fişele
de lucru.
Grupa coifurilor albastre: Jocul didactic
Selectaţi din ,,Săculeţul cu
surprize” doar evenimentele
revoluţiei de la 1848-1849 care
se referă la revoluţia din Franţa.
Analizaţi-le şi realizaţi un poster
de prezentare.
Grupa coifurilor galbene:
Selectaţi din ,,Săculeţul cu
surprize” doar evenimentele
revoluţiei de la 1848-1849 care
se referă la revoluţia din Lucrul în grup
Imperiul Habsburgic (ungurii şi
românii). Analizaţi-le şi realizaţi
un poster de prezentare.
Grupa coifurilor roşii:
Selectaţi din ,,Săculeţul cu
surprize” doar evenimentele
revoluţiei de la 1848-1849 care
se referă la revoluţia din
Imperiul Habsburgic (statele
italiene). Analizaţi-le şi realizaţi
 un poster de prezentare.
Grupa coifurilor verzi:
Selectaţi din ,,Săculeţul cu Conversaţia euristică
surprize” doar evenimentele
revoluţiei de la 1848-1849 care Expunerea sistemati-
se referă la revoluţia din că a cunoştinţelor
Imperiul Habsburgic (statele
germane). Analizaţi-le şi
realizaţi un poster de prezentare.

Prin dezbateri se stabileşte dacă După expirarea timpului de lucru Conversaţia euristică
răspunsurile sunt corecte. (5 minute) elevii expun şi
prezintă posterele în faţa clasei. Explicaţia elevilor

c) Anunţarea Anunţarea lecţiei noi Care au fost implicaţiile Precizează momentele Calculatorul
lecţiei noi, a precum şi a obiectivelor revoluţiei din Imperiul defăşurării revoluţie de la 1848-
planului ei de sale (ceea ce trebuie să Habsburgic în spaţiul românesc? 1849 din Transilvania. Videoproiectorul
predare-învăţare, ştie şi să facă elevul la
a ceea ce trebuie sfârşitul activităţii de Proiectează motto-ul lecţiei Elevii sunt atenţi la proiecţie, Laserul
să ştie şi să facă „Piatra nu speră să fie nimic comentează citatul şi îşi expun
învăţare)
elevul la sfârşitul altceva decît piatră. Dar, opiniile Conversaţia euristică
lecţiei (3’) “Noile state naţionale colaborînd, se alătură altor
şi multinaţionale: pietre şi devine templu”
Italia şi Germania” A. de Saint-Exupery
Se notează titlul lecţiei pe tablă:
“Noile state naţionale şi
multinaţionale: Italia şi
Germania”
d) Dobândirea Unificarea Italiei Cu ajutorul unei hărţi proiectată Elevii privesc imaginile şi sunt Calculatorul
noilor cunoştinţe pe calculator, profesorul cere atenţi la explicaţiile profesorului.
(30’) elevilor să identifice ţara la care Ei descoperă premisele unificării Videoproiectorul
face referire imaginea. Italiei.
Premisele unificării  obiectivele revoluţiei de la Descoperirea
Italiei 1848

- III -
  mişcarea populară ”Il
Rissorgimento“ (Renaşterea)
 Politica liberală a
Piemontului
Perioada: 1859-1870 Sunt atenţi la profesor care Expunerea
Personalităţi: afişează concepţiile care au stat
 Victor Emmanuel al II-lea – la baza creării naţiuni. Descoperirea
regele Piemontului Urmăresc materialele pe
 Camillo Cavour – prim- calculator şi descopră
ministrul Piemontului concepţiile care au stat la baza
 Giuseppe Garibaldi – creării naţiunii.
revoluţionar Elevii completează schema
Căi de realizare: lecţiei.
 război
 revoluţie După ce au luat contactul cu
 diplomaţie aceste noţiuni răspund la scurtele
Profesorul cere elevilor să întrebări legate de acest moment
analizeze documentul A din al lecţiei pentru fixarea
anexei 2 şi să răspundă cunoştinţelor.
cerinţelor Elevii analizează imaginea şi
identifica harta Italiei
Etapele unificării I. 1859 – război cu Austria  Tabla şi creta
Italiei Toscana, Modena, Parma se
1 unesc cu Piemontul obţin
Lombardia Elevii urmăresc schema lecţie
II. 1860 – ”Expediţia celor proiectată de profesor pe Conversaţia euristică
1000“, condusă de Guseppe calculator şi îşi completează
Garibaldi→ eliberează Sicilia şi notiţele.
S Italiei
1861 – Se formeză Regatul Calculatorul
4 Italie cu capitala la Florenţa
III. 1866 – Italia sprijină Prusia Videoproiectorul
împotriva Austriei 
primeşte Veneţia Documentare

- IV -
 1870 – Roma devine
capitala Italiei Elevii analizează harta din
– Statul Papal se uneste cu atlasul istoric şi îndrumaţi de
2 Italia în urma demersurilor profesor descoperă statele
diplomatice devenind Vatican. italieni. Conversaţia euristică

Consecinţele unificării - formarea statului naţional Tabla şi creta

unitar cu capitala la Roma
- constituirea Statului papal la Analizează cerinţele din anexa 2 Calculatorul
Vatican şi răşpund cerinţelor
- dezvoltarea economiei Prin dezbateri se stabilesc dacă Videoproiectorul
capitaliste răspunsurile sunt corecte.
3 Proiectează imagini cu eroii Conversaţia
unificării Italiei Elevii completează schema
lecţiei. Explicaţia

Unificarea Germaniei Cu ajutorul unei hărţi proiectată Elevii analizează hărţile

pe calculator, profesorul cere proiectate pe calculator şi
elevilor să identifice ţara la care îndrumaţi de profesor descoperă Tabla şi creta
face referire imaginea. etapele unificării Italiei

Premisele unificării  experienţa Parlamentului de Conversaţia euristică

Germaniei la Frankfurt din1848
 uniunea vamală a statelor
germane (Zollverein 1834)
 dezvoltarea economică şi
militară a Prusiei Atlasul istoric
Perioada: 1864 -1870/1871
Personalităţi: Conversaţia euristică
 Otto von Bismarck –
cancelarul Prusiei
5 Căile de realizare:
 războiul După ce au luat contactul cu
Profesorul cere elevilor să aceste noţiuni răspund la scurtele

-V-
 analizeze documentul B din întrebări legate de acest moment Calculatorul
anexei 2 şi să răspundă al lecţiei pentru fixarea
cerinţelor cunoştinţelor. Videoproiectorul

Etapele unificării I. 1864 – Prusia condusă de Urmăresc imaginile proiectate Problematizarea

Germaniei regele Wilhelm I şi de cancelarul de profesor şi identifică
Otto von Bismarck şi Austria unificatorii şi revoluţionarii Explicaţia
înving Danemarca şi alipesc Italiei
provinciile Schleswig şi Holstein Elevii analizează imaginea şi
II. 1866 – Austria este înfrântă identifica harta Germaniei
la Sadova.
– Se formează Confederaţia
1 Germaniei de Nord în jurul
Prusiei. Elevii urmăresc schema lecţie
– la sud de Main rămâneau patru proiectată de profesor pe
state germane “protejate” de calculator şi îşi completează
Franţa. notiţele. Tabla şi creta
III. 1870-1871 – Prusia învinge
Franţa la Sedan punând capăt Conversaţia euristică
4 imperiului lui Napoleon al III-
lea.
– la Versailles, regele Prusie,
2 Wilhelm I s-a proclamt împărat Tabelul 1 din
al Germaniei unificate Manualul de istorie,
– Germania primeşte de la Ed. Nemira
francezi provinciile Alsacia şi Analizează cerinţele din anexa 2
Lorena şi răspund cerinţelor Descoperirea
Prin dezbateri se stabilesc dacă
Consecinţele unificării se formează statul naţional unitar răspunsuriel sunt corecte.
3 pacea cu Franţa  primeşte 5
miliarde franci aur
devine mare putere europeană Conversaţia
Proiectează imagini cu eroii
unificării Germane şi cu Harta

- VI -
 principalele momenti din istoria Elevii completează schema
formării Imperiului German lecţiei.
Răspund la scurtele întrebări
legate de acest moment al lecţiei
Importanţa apariţiei Influenţa asupra istoriei Italiei şi pentru fixarea cunoştinţelor.
noilor state Germaniei, dar şi a întegii
Europe.
Italia devine una dintre ţările Expunerea
importanete ale Europei sistematică a
Germania a devenit unul dintre cunoţtinţelor
cele mai puternice state Elevii sunt atenţi la explicaţiile
europene. profesorului şi îşi însuşesc noile
cunoştinţe.

Conversația euristică

Videoproiectorul
5
Elevii vor răspunde la întrebările
legate de ce s-a predat până în Laserul
acel moment pentru fixarea
cunoştinţelor. Tabla și creta
Urmăresc imaginile proiectate
de profesor şi identifică Conversaţia euristică
personalităţile care au contibuit
la unificarea Germaniei, precum Descoperirea
şi momentele formării
5 Imperiului German. Conversaţia
După ce au luat contactul cu
aceste noţiuni răspund la scurtele Explicaţia
întrebări legate de acest moment
al lecţiei pentru fixarea

- VII -
 cunoştinţelor

e) Fixarea Profesorul propune elevilor jocul Indrumaţi de profesor, răspund

cunoştinţelor (6’) ,,Piticot istoric”. Planşa de joc la întrebările din casetele de joc.
cuprinde câteva întrebări de Anexa 3 Jocul didactic
fixare a cunoştinţelor. Anexa 3
Tema pentru Prin tragere la sorţi, fiecare elev
acasă va avea de pregătit una din
următoarele teme:
1. Eşti cancelarul Otto von Elevii vor avea de rezolvat
Bismarck. Motivează-ţi sarcinile din fişele distribuite de
Notarea elevilor decizia de a unii Germani profesor
„prin fier şi sânge”.
2. Te-ai întors de curând din
excursia în Germania.
Povesteşte-ne care sunt
principalele atracţii turistice
şi convinge-ne că acestă ţară
încărcată de istorie, merită
vizitată.
3. Eşti ghid turistic. Găseşte
trei argumente pentru a ne
convinge că Roma este unul
dintre cele mai frumoase
oraşe italiene.

- VIII -