Proiect didactic

Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic „Nicolae Cartojan” Giurgiu

Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Istorie
Clasa: a X-a S3
Unitatea de învăţare: Oamenii, societatea și lumea ideilor
Tema lecţiei / activităţii didactice: 1848 în spațiul românesc
Propunător: Raluca Cristina Bonteanu
Timp: 50 minute
Scopul lecției: de a transmite și aprofunda cunoștințe privind cauzele, desfășurarea și consecințele revoluției de la 1848-1849 din Tarile Romane
și de a dezvolta gândirea istorică a elevilor prin compararea programelor revoluției române de la 1848-1849;
Competenţe specifice:
1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei
1.2 Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi
2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială
2.5 Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane
3.1 Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii
5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic
5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal
Obiective operaționale:
Cognitive
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
O1 să comunice esențialul desprins din prevederile programelor revoluției române de la 1848-1849;
O2 să demonstreze particularitățile revoluției române de la 1848-1849;
O3 să desprindă asemănările și deosebirile dintre articolele programelor care vizează drepturile și libertățile democratice, unirea, independența,
modernizarea statului român;
O4 să compare obiectivele revoluției din Franța, Germania, Imperiul Habsburgic și Principatele Române subliniind particularitățile fiecăreia
dintre ele;
O5 să indice pe hartă locurile unde au fost elaborate programele revoluției și data apariției lor
Afectiv-atitudinale:
O6 să își consolideze deprinderile de investigare a documentelor istorice;
O7 să își dezvolte capacitățile de selectare, de interpretare și de comunicare a rezultatelor cercetării;
O8 să stimuleze relațiile de cooperare specifice activității pe echipe, manifestând spirit de colaborare, respect față de adevărul istoric,
responsabilitate în soluționarea și raportarea răspunsului la sarcina de rezolvare a grupei.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, descrierea, demonstrația, comparația, problematizarea
Mijloace de învățământ: Harta revoluției de la 1848-1849, mape cu fișe de lucru
Bibliografie:
Bogdan Teodorescu, Istoria României. Mic atlas școlar, Editura Corint, București, 2016.
Nicolae Isar, Revolutia de la 1848 in Tarile Romane. Cu un studiu privind personalitatea lui N. Bălcescu in viziunea lui N. Iorga, Editura
Universitară, București, 2008.

Secvențele Obiectivele Descrierea situațiilor Strategii didactice Modalități de

lecției/Timp alocat operaționale de instruire-învățare Metode Mijloace Forme de evaluare
organizare
1.Moment Notarea absențelor.
organizatoric Distribuirea elevilor
(1 minut) pentru activitatea pe
grupe.
2. Reactualizarea O4 Se poate face pe baza Conversația Manual Frontală Evaluare orală
cunoștințelor întrebărilor adresate Descrierea Aprecieri verbale
(7 minute) elevilor pe baza lecției: Observația
„Aspirații liberale și
naționale în Europa”. Individuală
1.Menționați două
revendicări
revoluționare în
Franța.
2.Precizați o
caracteristică a
revoluției de la 1848.
3. Prezentați
 desfășurarea
evenimentelor și
câștigurilor
revoluționare în
Franța, Imperiul
Habsburgic și Italia.

3. Captarea atenției Revoluția europeană Conversația

(2 minute) de la 1848 a fost
îndreptată împotriva
ordinii stabilite la
Congresul de la Viena
(1814-1815).
Revoluțiile de la 1848
au dat semnalul
deșteptării
naționalismului
european, fiind
cunoscute și sub
denumirea de
„primăvara
popoarelor”.
„Revoluția europeană
a fost ocazia și nu
cauza revoluției
române” – Nicolae
Bălcescu.
4. Anunțarea titlului Se scrie pe tablă titlul Conversația Observarea
lecției noi, precizarea lecției noi: sistematică
a ceea ce trebuie să „1848 în spațiul
știe și să știe să facă românesc”
elevii după învățarea Se atrage atenția că la
 lecției sfârșitul cercetării
(2 minute) acestei teme, relațiile
de comunicare, de
colaborare, de
cooperare în cadrul
grupelor și între grupe
trebuie să fie mai
bune; elevii să
desprindă
particularitățile
revoluției așa cum sunt
reflectate în
programele acesteia; să
explice desfășurarea
revoluției din
Moldova, Țara
Românească și
Transilvania.
4. Dirijarea învățării O1 Profesorul sintetizează Conversația Manual Frontală Verificare frontală
(25 minute) O2 principalele Explicația Hartă Individuală orală
O3 revendicări și Comparația Documente Aprecieri verbale
O4 programe Demonstrația istorice
O5 revoluționare de la Problematizarea (manual:
1848 în spațiul sursele 15,
românesc, continuând 16, pagina
cu prezentarea 44)
desfășurării acțiunilor
și câștigurilor
revoluționare din
spațiul românesc.
Se compară modul de
desfăşurare a
 mişcărilor în cele trei
Principate şi
revendicările acestora.
Se disting diferenţele
revendicative naţionale
ale mişcării din
Transilvania.
Le cere elevilor să-și
imagineze situaţia
Principatelor dacă nu
ar fi avut loc această
mişcare.
4. Asigurarea retenţiei O6 Profesorul împarte Conversația Anexele Pe grupe Verificare orală
şi a transferului de O7 clasa în trei grupe și le Explicația 1,2 și 3 Aprecieri verbale
cunoștințe (feedback) O8 distribuie fișe de lucru Demonstrația
(10 minute) cu sarcini diferențiate,
în funcție de provincia
în care s-a desfășurat
revoluția (Anexele 1,2
și 3).
5. Tema pentru acasă Este apreciată Conversația Aprecieri verbale
(3 minute) activitatea fiecărei
grupe. Li se cere Notare.
aprofundarea
cunoștințelor despre
lecție, acasă.
Anexa 1

MOLDOVA

I.Citiți cu atenție sursa de mai jos:

„1. Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nicio răstălmăcire.

2. Secarea corupției prin pravile înadins făcute și a abusurilor ce izvorăsc din acea corupție.

3. Siguranța personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor și în urma unei hotărâri judecătorești. Fieștecare arestat să fie
înfățișat în vreme de 24 de ceasuri dinaintea tribunalului competinte.“

Petițiunea-proclamație (Iași, 27 martie 1848)

Răspundeți la următoarele cerințe:

•Interpretați primul articol din sursa A. La ce regulament se referă?

•Indicați prevederile cu privire la corupție și siguranța personală.

II. Obiectivele și programul revoluției

Petițiunea-proclamațiune a avut un caracter .............

Prințipiile noastre pentru reformarea patriei elaborat în ........., a fost program redactat de revoluționari moldoveni reuniți la...............

Dorințele partidei naționale în Moldova a fost redactat la ........................de.......................

Anexa 2

ȚARA ROMÂNEASCĂ

I.Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„1. Independența sa administrativă și legislativă pe temeiul tratatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al niciunei puteri din afară în cele din
întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuție generală. (...)
5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, și căutat în toate stările societății.“
Proclamația de la Islaz (9 iunie 1848)

Răspundeți la următoarele întrebări:

•Precizați statutul reclamat de sursă pentru Țara Românească. Interpretați textul articolelor 2 și 3.
•Conform art. 5 din sursă, Țara Românească urma să fie o monarhie sau o republică?

II. Obiectivele și programul revoluției

1. În Proclamația de la Islaz erau revendicate drepturi și libertăți cetățenești precum...........

2. Revoluția, în Țara Românească, a deținut puterea prin intermediul unui.......................alcătuit din...................................

Anexa 3

TRANSILVANIA

I.Citiți cu atenție sursa de mai jos:

„1. Națiunea română, răzimată pe principiul libertății, egalității și fraternității, pretinde independința sa națională în respectul politic ca să
figureze în numele său ca națiune română, să-și aibă reprezentanții săi la dieta țării în proporțiune cu numărul său, să-și aibă dregătorii săi în toate
ramurile administrative, judecătorești și militare în aceeași proporțiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în
legislațiune, cât și în administrațiune.“

Petițiunea Națională (Blaj, mai 1848)

•Menționați organismul în care românii cereau să fie reprezentați. Precizați modul de reprezentare.

•Explicați, pe baza sursei, mențiunea despre limba română.

II. Obiectivele și programul revoluției

Principalele revendicări din Petițiunea Națională se refereau la ................

Beneficiarii conflictului dintre revoluționarii români și maghiari au fost.........și ajutați de ..........au înfrânt revoluția.
 1848 în spațiul românesc

Cauze:

 nevoia de modernizare a societăţii şi statelor româneşti;

 eliminarea vechilor privilegii feudale;
 emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor;
 respectarea autonomiei interne (în Transilvania şi egalitate în drepturi pentru naţiunea română);
 unitate şi chiar independenţă naţională.

Programe revoluționare și revendicări

Proclamația de la Islaz, 9/21 iunie 1848 (Țara Românească):

 afirmarea principiului egalității în fața legii;

 acordarea drepturilor și libertăților cetățenești;
 împroprietărirea țăranilor;
 respectarea autonomiei Principatelor danubiene în relațiile internaționale

Petițiunea națională (Transilvania):

 drepturi naționale pentru români, în condițiile în care revoluționarii maghiari doreau anexarea Transilvaniei.
 a fost prezentat în Marea adunare de la Blaj (3-5/15-17 mai 1848)

Prințipiile noastre pentru reformarea patriei (mai 1848, program redactat de revoluționari moldoveni reuniți la Brașov):

 Unirea Țării Românești cu Moldova.

Dorințele partidei naționale în Moldova:

 program revoluționar redactat de Mihail Kogălniceanu la Cernăuți;

 Unirea celor două Principate „cheia de boltă fără de care întreg edificiul național s-ar prăbuși”

Proiect de constituție pentru Moldova numit inițial Proiect de constituție pentru România Unită.

Desfășurarea revoluției

Moldova

La Iaşi, are loc prima mişcare revoluţionară pe 27 martie 1848, când cu acordul domnului Mihail Sturdza are loc o adunare în faţa hotelului
Petersburg, la care participă aproape 1000 de persoane.

Revoluția a fost înfrântă în faza incipientă, din cauza revendicărilor moderate ale programului Petițiunea-proclamațiune. 13 dintre conducători au
fost arestaţi şi trimişi spre Constantinopol. Pe drum, o parte reuşesc să fugă de sub escortă şi vor participa la evenimentele din celelalte ţări
româneşti.

Țara Românească

A fost instalat un guvern provizoriu (I. Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Christian Tell, Gh. Magheru și N. Bălcescu, Ion C. Brătianu,
C.A.Rosetti, A.G.Golescu – secretari).

Măsuri:

 înființarea drapelului național tricolor (roșu, galben și albastru)

 desființarea rangurilor boierești (impunea principiul egalității în fața legii);
 desființarea cenzurii;
  înființarea gărzii naționale;
 eliberarea deținuților politici;
 dezrobirea rromilor.

Sub presiunea Rusiei, guvernul provizoriu a fost înlocuit de o locotenență domnească (alcătuită din Heliade Rădulescu, N. Golescu, Ch. Tell), iar
în septembrie 1848 intervenția armatelor rusești și otomane a înăbușit revoluția.

Pe Dealul Spirii, pompierii conduși de Pavel Zăgănescu s-u înfruntat într-un episod sângeros cu forțele otomane, la 13 septembrie 1848.

Transilvania

Marea Adunare de la Blaj (40.000 de participanți- revoluționari veniți din Moldova și Țara Românească) a afirmat respectarea drepturilor
românilor și opoziția față de anexarea provinciei la Ungaria, cerută de revoluționarii maghiari.

Armatele austriece au fost învinse de armata revoluționară maghiară care a procedat la ocuparea celei mai mari părți a Transilvaniei. În regiunea
Munților Apuseni, moții conduși de Avram Iancu au rezistat.

Încercările repetate de împăcare dintre patrioții români și maghiari au eșuat, iar armistițiul a fost încheiat prea târziu (iulie 1849). Beneficiari ai
diferendului s-au arătat a fi habsburgii, care ajutați de armata rusă au înfrânt revoluția.