PLAN DE LECTIE

CLASA: a IX-A

DATA: 31.X-4.XI

PROFESOR: Ferestean Ioan

TIMP: 40 minute
SCOALA: Școala Profesională Specială "Samus", Cluj – Napoca

UNITATEA DE ÎNVĂ Ț Ă MÂ NT: ȚĂRILE ROMÂNE ȘI PROBLEMA ORIENTALĂ

TITLUL LECȚ IEI: SECOLUL FANARIOT

TIPUL LECȚ IEI: mixtă

Locul de desfăşurare: Sala de clasă

Obiective operaţionale

să integreze corect termenii: FANARIOT, DOMN, TRIBUT,

să explice cauzele instalarii regimuluin fanariot.

COMPETENTE GENERALE
3.1. Recunoașterea și acceptarea interculturalității;
Metode şi procedee: - conversaţia euristică , dezbaterea, expunerea, explicaţia,

Resurse bibliografice:

Balutoiu Valentin ( coordonator): Istorie manual pentru clasa a X-a, editura Didactica si
pedagogica, Bucureșri, 2008

Secvenţele Crearea situatiilor de invatare Strategii Instrument

instruirii didactice e de
Activitatea profesorului Activitatea evaluare
elevilor
Verifica prezenta elevilor; - Elevul de
Organizarea Pregatirea climatului socio-afectiv serviciu comunica
clasei si necesar actului invatarii; elevii absenti;
captarea -Pregatesc Obsevarea
atentiei documentele
Timp 3 min scolare necesare
pentru activitate
Reactualizare 1. Intrebari din lectia anterioara Răspund Expunere Obsevarea
a cerințelor Conversaţie
cunostintelor
Timp 5 min
Anuntarea Anunță titlul lecției: SECOLUL - Notează titlul Expunere
temei FANARIOT lecţiei pe caiete. Conversaţie
Timp 2 min
Regimul fanariot a fost instaurat în Notează lecţia în Obsevarea
Moldova în 1711, după plecarea lui caiete.
Dimitrie Cantemir în Rusia şi în 1716
în Ţara Românească, după Ştefan Răspund
Cantacuzino, începând cu acelaşi cerințelor
domn - Nicolae Mavrocordat.
Reprezentatul pe scaunul domnesc al
sultanului este un grec din Fanar,
cartier al Constantinopolului.
Deoarece turcii nu învăţau limbi
străine, iar grecii cunoşteau destule,
aceştia ajung să ocupe şi funcţia de
dragoman (un fel de ministru de
externe) şi să ştie totul despre politica
imperiului.
Regimul fanariot a durat în ambele ţări
până la 1821 şi în evoluţia lui se
Dobandirea disting două etape: Expunere
noilor  1711/1716 - 1770 de
cunostinte consolidare, când tronul va fi Conversaţie
Timp 30` ocupat de familii de origine
română (Racoviţă, Ghica, Demonstraţie
Callimachi)
 1770 - 1821 de înăsprire, când
tronul va fi ocupat de familii
greceşti (Caragea, Mavrogheni,
Şuţu, Ipsilanti)
Regimul fanariot are multe aspecte
negative, dar şi destule pozitive.
Apectele negative sunt numeroase şi
au dus la agravarea continuă a
sarcinilor faţă de Poartă şi implicit, la
ştirbirea autonomiei interne:
 domnul numit direct de sultan
dintre grecii din Fanar;
 în Divan pătrund mulţi boieri
greci;
 sumele pentru cumpărarea
domniei sunt fabuloase;
 cresc tributul, mukarerul,
peşcheşurile, apare geigeaua;
  cresc obligaţiile în muncă, în
vite şi cereale;
 armata este practic desfiinţată
(rămânând practic doar o
gardă de arnăuţi);
 lipsa dreptului la politică
externă;
 pierderi teritoriale (Banat,
Bucovina, Basarabia).
 Pe lângă aspectele negative,
regimul dominaţiei fanariote a
avut şi destule aspecte
pozitive: schimbările de
domni (aceiaşi) dintr-o ţară în
alta contribuie la unire;
 fac reforme pentru
modernizarea celor două ţări;
 încurajează cultura;
 uneori duc o politică externă,
contrară intereselor Porţii
Dintre domnii mai importanţi ai
acestei perioade trebuie amintiţi
Nicolae şi Constantin Mavrocordat,
Alexandru Ipsilanti, Grigore Ghica al
III-lea, Scarlat Callimachi şi Ioan
Caragea. Aceşti domni vor încerca să
modernizeze instituţiile celor două
ţări,cel mai de seamă reformator fiind
Constantin Mavrocordat, care iniţiază
mai multe reforme între 1746-1749:
a) pe plan social desfiinţează şerbia
(legarea de glie);
b) pe plan administrativ funcţionarii
sunt plătiţi de stat, fără să mai poată
să-şi reţină singuri drepturile din
încasările realizate;
c) pe plan fiscal a desfiinţat puzderia
de dări pe care le unifică într-o singură
dare plătită în patru sferturi anuale;
d) boierimea este şi ea „reformată”, cei
mai importanţi fiind boierii cu
dregătorii, veliţii, iar boierii fără
funcţii vor fi mazilii sau neamurile.
Tot sub fanarioţi se dezvoltă şi
mişcarea naţională pentru emanciparea
politică a celor două ţări, unii domni
 încurajând acest lucru. Astfel, în a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea
şi la începutul celui următor, boierii
munteni şi moldoveni prezintă mai
multe memorii cu prilejul tratatelor de
pace între ruşi, autrieci şi ruşi.
Prezentare video SAU Expunere
https://www.youtube.com/watch? Conversaţie
Fixarea
v=cLLVJWxPJQs Demonstraţie
lectiei Obsevarea
5 min
Rebus istoric

Secolul fanariot

1 al orașului Constantinopol din care proveneau

1. Cartier F a domnii
n fanarioți.
a r
2. Provincie
2 guvernată de un pașă. p A s a l a c
3. Consiliu
3 din Țările Române
d i formatv din amarii boieri
N care-l asistă pe domnitor la conducerea
țării.
4 m o l d o v A
4. Primul stat românesc în care se instalează regimul fanariot în 1711.
5 plătită Porții demcătreudomnitori
5. Sumă c a 3 înR3 aniepentrur reconfirmarea domniei.
din
6 anual pehcare Țările
6. Tribut a rRomâne a îl plăteau
c IImperiului Otoman.
7. Cinevacare
7 p vorbește
o mai
l multe
i limbi.
g l O t
8. Monedă
8 habsburgică de argint care circula în Tspațiul
a românesc
l și
e era acceptată
r de către
turci la
plata tributului.
Secolul fanariot

1 al orașului Constantinopol din care proveneau

1. Cartier F domnii fanarioți.
2. Provincie
2 guvernată de un pașă. A
3. Consiliu
3 din Țările Române format din marii boieri care-l asistă pe domnitor la conducerea
N
țării.
4 A
4. Primul stat românesc în care se instalează regimul fanariot în 1711.
5 plătită Porții de către domnitori din 3 înR3 ani pentru reconfirmarea domniei.
5. Sumă
6 I
7 O
8 T
6. Tribut anual pe care Țările Române îl plăteau Imperiului Otoman.
7. Cinevacare vorbește mai multe limbi.
8. Monedă habsburgică de argint care circula în spațiul românesc și era acceptată de către
turci la plata tributului.