Proiect didactic

Unitatea de învãţãmânt: Școala Gimnazială Ion Irimescu Fălticeni

Profesor: Turculeț Ioan Mircea
Clasa: a VIII-a
Data: 11.02.2020
Unitatea de învãţare: Societatea românească între tradiție și modernitate
Lecţia: Secolul Fanariot
Tipul lecţiei: mixtã
Locul de desfășurare: sala de clasă
Timp:50 de minute

Competenţe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi limbajului de specialitate
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

Competențe specifice:
1.Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor pe baza surselor
istorice
2. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti
în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite

Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1: opereze corect cu termenii: fanariot, clacă, dregător, mucarer;

O2: caracterizeze regimului turco-fanariot
O3: Formuleze opinii cu privire la impactului secolului fanariot asupra Principatelor Române

Strategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativã

1
Metode: activitate frontală, individuală; Conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire,
demonstraţia,

Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fişa de lucru

Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã
Resurse:
- Materiale: oficiale- : Programa şcolarã
Bibliografie: Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Ed.
Humanitas;
 I. C. Filitti- Rolul diplomatic al fanarioţilor (1700-1821), Ed. Do-minoR, Iaşi, 2002;
 N. Iorga- Locul românilor în istoria universală, Ed. Didactică şi Şitiinţifică,
Bucureşti, 1985;
 V. Panaite- Pace, război şi comerţ în Islam. Ţările Române şi dreptul otoman al
popoarelor (sec. XV-XVII), Ed. All, Bucureşti, 1997;
 Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2007.

Mijloace de învăţământ: tabla şi creta, harta, manualul, fişe de lucru, materiale documentare;

2
 Demersul didactic

Competențe Momentele lecției Activitatea profesorului Mijloace de Activitatea elevilor

învățământ
a)Moment Notează absențele și pregătește mijloacele de Elevul de serviciu motivează
organizatoric ( 1’) învățământ, organizează maretialele și clasa, absențele unor elevi. Pregătesc
creează un climat cooperant. materialele solicitate și se
așează la locurile indicate.
b) Revitalizarea - Ce aați avut de pregătit pentru astăzi?
cunoștințelor necesare - Care sunt principalii domnitori din Evul
dobândirii lecției noi. Mediu românesc?
( 15’) - Care sunt ultimii doi domnitori înainte de
regimul fanariot?
Care e cea mai importantă domnie din evul Fișa de lucru 1 elaboreazã rãspunsuri
mediu românesc?

c) Anunțarea titlului -noteazã pe tablã titlul lecţiei Domniile -noteazã în caiete titlul lecţiei
lecției noi, a planului de Fanariote şi explică modul în care se va Tabla și creta

3
 predare-învățare a desfăşura activitatea
acesteia, precizarea a -organizeazã învãţarea
ceea ce trebuie să știe să
facă elevul după predarea
– învățarea lecției ( 2’)
d) Dobândirea noilor Evidenţiez cauzele care au stat la baza Tabla, creta, - Sunt atenţi la
cunoștințe ( 30’) instituirii regimului fanariot: imagini, fișa de explicaţiile profesorului;
O1 - consolidarea controlului Porţii ca lucru 2 Notează în caiete
O2 urmare a instituirii dominaţiei
O3 habsburgice în Transilvaniei şi a Citesc fişa de lucru nr.2 şi
interesului manifestat de Rusia pentru evidenţiază trăsăturile
Principate; regimului fanariot:
- acest regim debutează în 1711 în -succesiunea la domnie a
Moldova şi 1716 în Ţara Românească numeroşi domni;
şi se finalizează în 1821 prin izbucnirea -agravarea situaţieie interne a
mişcării revoluţionare a lui Tudor Principatelor prin sumedenia de
Vladimirescu obligaţii către Poarta Otomană:
mucarerul mic şi mare, tributul
Cer elevilor să citească fişa de lucru nr.2 şi să sau haraciul, peşcheşul,
enumere principalele caracteristici ale obligaţiile în produse;
regimului fanariot: -monopolul economic;
Evidenţiez principalele domnii ale acestei - interzicerea de către Poarta
4
 perioade: Otomană a relaţiilor externe
- în ambele Principate regimul a debutat
prin domnia lui Nicolae Mavrocordat;
- în această perioada au fost circa 40 de
domnii în Ţara Românească şi 36 în Sunt atenţi la explicaţiile
Moldova; profesorului
împart fişa de lucru nr. 2 şi cer elevilor să
enumere principalele domnii
-dintre cei mai importanţi domnitori îi amintim
pe Constantin Mavrocordat, Alexandru
Ipsilanti, Constantin Racoviţă care întreprin o
serie de reforme care vor duce la modernizarea
societăţii româneşti;

O1 e) Fixarea cunoștințelor Realizați un scurt eseu utilizând cuvintele: Realizează eseul.

O2 ( 10’) fanariot, Constantin Mavrocordat, mucarer,
O3 voievod, politică externă Sunt citite câteva astfel de
eseuri

5
 Schița lecției
Regimul fanariot în Țările Române
Definiția regimului fanariot: perioadaă cuprinsă între anii 1711 și 1821 în care Țara Românească și Moldova au fost conduse de
domnitori trimiși de Imperiul Otoman.
Fanariot= funcționari greci din cartierul fanar, din Constantinopol, care plăteau sultanului o taxă numită mucarer și deveneau pentru o
scurtă perioadă domnitori în una dintre cele două țări.
Mucarer= taxă plătită de fanarioți pentru a primi funcția de domnitor.
Cauzele instaurării regimului:
- desele răzvrătiri române față de Imperiul Otoman
- lipsa de loialitate a domnitorilor români
Aspecte negative ale regimului:
-au crescut obligațiile față de Poartă
- a fost înrăutățită situația majorității populației
-știrbirea autonomiei Țărilor Române
-teritoriul românesc devine teatru de război în conflictele dintre Imperiul Otoman și Imperiul Rus
-Țara Românească și Moldova suferă pierderi teritoriale: Oltenia este ocupată de austrieci, Bucovina este smulsă Moldovei și este încorporată în
Imperiul Habsburgic, Basarabia este ocupată de ruși
Aspecte pozitive:
-unii domnitori fanarioți au aplicat reforme care au avut drept scop obținerea de bogății cât mai mari de către turci
- Constantin Mavrocordat a aplicat următoarele reforme: reforma administrativă, reforma fiscală și reforma social
-reforma administrativă: a fost introdusă salarizarea pentru dregători
-reforma fiscală: toate dările au fost unite într-un singur impozit ce urma să fie platit de 4 ori pe an
6
-reforma socială: țăranii dependenți au fost eliberați în schimbul clăcii

FIŞA DE LUCRU NR.1

I. Încercuiţi varianta corectă:

1. Până la mijlocul secolului al XVI-lea, Transilvania a fost organizată politic sub forma unui:
a) cnezat b) jupanat c) regat d) voievodat

2. În anul 1456 voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, a luptat împotriva otomanilor la:
a) Belgrad b) Griviţa c) Mărăşeşti d) Tapae

3. Între anii 1457-1504, statul medieval Moldova a fost condus de către domnitorul:
a) Alexandru cel Bun b) Mircea cel Bătrân c) Ştefan cel Mare d) Vlad Ţepeş

4. Domnitorul Mihai Viteazul a luptat împotriva turcilor în 1595 la:

a) Belgrad; b) Mirăslău c) Călugăreni d) Rovine.

II: Citiţi cu atenţie textul de mai jos :

,, Oastea lui Ştefan se retage spre Vaslui iar Soliman, dorind o luptă care să decidă soarta campaniei, porneşte pe urmele ei. Convins că otomanii
vor căuta orice prilej pentru a da lupta, Ştefan cel Mare îşi alege o poziţie bună în faţa Vaslului, într-un loc unde dealurile care mărginesc lunca
Bârladului se apropie între ele. Confruntarea decisivă a avut loc la 10 ianuarie 1475, iar oastea otomană a suferit o mare înfrângere.” (despre
lupta antiotomană)
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Transcrieţi urmarea confruntării decisive, din 10 ianuarie 1475, pentru oastea otomană.
2. Numiţi statul medieval în care a domnit Ştefan cel Mare.
3. Menţionaţi o altă luptă la care a participat Ştefan cel Mare, în afara celei precizate în text.
4. Menţionaţi alţi doi voievozi români care au participat la lupta antiotomană din secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
5. Menționați secolul la care se referă textul.
6. Scrieți din text o relație de tip cauză –efect.
7. Menționați o asemănare între politica externă a doi domni români.
7
 III.Completaţi textul de mai jos cu termenul corespunzător din lista dată:

În anul 1593, .1).............................................a devenit domnitor al...2)........................................... .Cu scopul de a relua politica antiotomană a
aderat la alianţa numită...3).............................. . În anul 1595, a luptat cu otomanii la...4)........................... . Domnitorul realizează, în
anul...5)................ prima..6).......................politică a românilor.

Lista termenilor : 1600, 1611, Antanta, Belgrad, Călugăreni, Dobrogea, Liga Sfântă, Mihai Viteazul, Ţara Românească, unire.

FIȘA NR. 2

Extrageți din textele date aspecte pozitive și negative ale domniilor fanariote:

1. Singurul ţel al tuturor acestor fanarioţi, ţintit încă din cea mai fragedă copilărie, este un loc de domnitor în Muntenia sau Moldova. Ca să-l
atingă, nici o fărădelege nu li se pare prea mare, nici o josnicie nu este prea umilitoare. De cumva vreun frate, unchi, văr sau chiar părinte se pun
în calea năzuinţei lor, otrava sau securea călăului îi scapă de ei; căci, atunci cînd nu-l poţi nimici tu însuţi pe cel ce-ţi poate dăuna, îl pîrăşti, iar de
la pîră, oricum ar fi ea, pînă la moarte, la Constantinopol, nu este decît un pas. Lăcomia, bine cunoscută, a acestei nemernice cîrmuiri duce la
locurile rîvnite. Ca să ajungi pînă acolo, rămîi sărac lipit, apoi furi şi jefuieşti ca să-ţi refaci averea. Un domnitor proaspăt numit pleacă de la
Constantinopol cu datorii de două—trei milioane de piaştri pentru că își cumpără tronul. După patru, cinci sau şase ani de domnie, se întoarce cu
o avere de cinci-şase milioane, atunci cînd i se lasă răgazul să le adune: însă, îndeobşte, este alungat,surghiunit sau i se taie capul după cîţiva ani
de huzur, sau de se află că a adunat o avere destul de mare ca să-i poată fi luată [...]. ( contele de Langeron)

2. În epoca fanariotă, anumite înalte dregătorii (funcții) sînt tot mai mult apanajul rudelor sau al „clienţilor" domnitorului, aduşi direct de la
Constantinopol și apar astfel boierii greci in Sfatul sau Divanul domnesc. Aşa cum domnitorul îşi cumpără tronul plătind bani grei, negoţul cu
dregătoriile este generalizat şi el, de la vîrful pînă la baza piramidei administrative — şi chiar şi în ierarhia bisericească. Boierii îşi cumpără
dregătoria de la domnitor şi, la rîndul lor, vînd dregătoriile de slujbaşi sau de prefecţi (ispravnici). Negoţul acesta, în vremea fanarioţilor, la noi,
dusese instabilitatea la culme — o adevărată instabilitate instituţională! Pentru a satisface un număr cît mai marede cereri şi a umple vistieria
Domnitorului, „sistemul" impune ca dregătorii, înalţii slujbaşi, ispravnicii şi administratorii să nu stea în funcţie decît un an. Apoi, aşteaptă, sau
mai curînd pîndesc un nou prilej. Fanarioții au impus de asemenea episcopi și mitropoliți greci. Ei au construit biserici la muntele Athos cărărora
le acordau terenuri și sate pentru întreținere din Țările Române. Apar astfel mânăstirile închinate. ( Neagu Djuvara, Romănii între Orient și
Occident)
8
3. „De la București până la Brăila de abia am văzut 5 sate. Aceste nedrepte urmări, şi nepomenite peste tot pămîntul, i-au adus pe ticăloşii
lăcuitori întru aşa stare, încît, intrînd cineva într-acele locuri unde să numesc sate, nu va vedea nici biserică, nici casă, nici gard împrejurul casii,
nici car, nici bou, nici vacă, nici oaie, nici pasăre, nici patul cu sămănărurile omului, pentru hrana familiei lui, şi, în scurt, nimica; ci numai nişte
odăi în pămînt, ce le zic bordeie, unde intrînd cinevaş nu are a vedea alt, decît o gaură numai în pămînt, încît poate încăpea cu nevasta şi cu copiii
împrejurul vetrii, şi un coş de nuiele scos afară din faţa pămîntului şi lipit cu baligă. Şi după sobă, încă o altă gaură, prin care trebuie el să scape
fugind, cînd va simţi că a venit cinevaş la uşă-i; căci ştie că nu
poate fi alt, decît un trimis spre împlinire de bani. Şi el neavînd să de, ori o să-l bată, ori o să-l lege şi o să-l ducă să-l vînză, pentru un an, doi, şi
mai mulţi, sau la un boiernaş, sau la un arendaş, sau la oricine să va găsi, ca el să-i slujească acei ani, şi banii ce să dau pentru slujba acelor ani,
să ia parte pentru birul lui." (Dinicu Golescu, Insemnmări ale călătoriei mele )

4. Contribuţiile asupra produselor pământului erau: oieritul, vechea dijmă pe oi, care de la trei parale crescuse până la şase în 1748. Mănăstirile,
boierii şi mazilii, care se bucuraseră de privilegiul de a nu plăti oieritul decât odată la trei ani, fuseseră obligaţi să-l plătească în fiecare an,
precum ceilalţi. În 1775, au primit scutire de la Alexandru Ipsilanti. Dijmăritul prin care fiecare stup şi fiecare roi erau taxaţi cu patru parale şo
jumătate. Mănăstirile şi boierii erau scutiţi de aceasta. Vinăritul se plătea cu o para pentru fiecare vadră sau măsură de vin. Străinii care aveau vii
în Valahia plăteau pentru fiecare pogon doi piastri şi opt parale. Străinii plăteau 22 de parale de cap pentru vitele mari şi 11 pentru cele mici.
Tutunăritul, impozit pe tutun, era taxat cu 4 piastri şi 16 parale. Minele de sare aveau un preţ foarte mic, în aşa fel încât cu două secole înainte nu
se plăteau decât 20 de parale pentru 100 de ocale. În 1743 se desfiinţa văcăritul, vădrăritul şi pogonăritul, trei din dările cele mai grele.
( www.adevarul.ro)

5. Constantin Mavrocordat a fost numit domn al Ţării Româneşti în 1730, la moartea tatălui său, Nicolae, şi a domnit de şase ori în Ţara
Românească şi de patru ori în Moldova, între anii 1730 şi 1769. Acesta ia o serie de măsuri de reformă a statului. În ce priveşte perceperea
dărilor, se revine la vechiul sistem al lui Constantin Brâncoveanu, adică la desfiinţarea dărilor multiple şi percepute neregulat şi înlocuirea lor cu
o dare fixă şi împărţită în patru rate . (sferturi). Pentru a combate abuzurile boierii primesc leafă pentru munca lor. In 1741 sunt scutite de dări
mănăstirile, preoţii şi toţi boierii. În 1742 publică în revista Mercure de France prima Constituție din spațiul românesc.În 1746 în Țara
Românească și în 1749 în Moldova desființeaza legarea de glie a țăranilor. S-a îngrijit și de cele câteva școli existente, de cultura preoților, cărora
le cerea să știe carte românească. A pus să se tipărească și cărți bisericești în românește. Reformele sale juridice au fost continuate în coduri de
legi precum: Pravalniceasca Condică (1775), Codul Callimachi (1817) sau Legiurea Caragea .(1818).

9
 „Fanarioţii erau nişte simpli guvernatori cu o îndoită misiune: de a menţine Ţările Române sub dominaţia otomană şi de a le integra
cât mai curând în sistemul economic turcesc, pentru aprovizionarea Porţii.
10
Poarta Otomană instituie în Principate sistemul dominaţiei otomane bazat pe o serie de obligaţii economice şi politice:
1. s-a stabilit ca haraciul să fie de 30000 – 40000 de galbeni, în funcţie de perioadă, mai mare pentru Ţara Românească;
2. Peşcheşurile să reprezinte circa 25-30 % din cuantumul tributului;
3. mai mari erau obligaţiile pentru obţinerea domniei, mucarerul, daruri pentru confirmarea anuală sau la trei ani;
4. războaiele Porţii fiind tot mai numeroase, tot mai mari sunt şi cantităţile de produse la care sunt silite Ţările Române, instituindu-se, în
acest mod, monopolulu economic asupra Principatelor;
5. implicarea turcilor în numirea domnilor şi shimbarea acestora foarte des pentru a nu-şi întări poziţia], ajungându-se la circa 40 de domnii
în Ţara Românească şi 36 în Moldova;
6. Principatele nu aveau voie să încheie nici un tratat de alianţă cu oricare putere străină, lucru care va determina ca în perioada 1711-1821
să se poarte 6 războaie ruso-austro-turce pe teritoriul românesc, războaie care vor provoca pagube materiale dar şi teritoriale (Oltenia şi
Bucovina anexate de Austria şi Basarabia – de Rusia);
7. au fost iniţiate în Principate şi o serie de reforme.”
( I. C. Filliti, Rolul diplomatic al fanarioţilor)

11
12