PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VI-a
Profesor: Bobuțac Cristina
Data:
Tema: Formarea statului independent Ţara Românească
Tipul de lecție: de comunicare, dobândire de noi cunoștințe

Competențe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate
2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice
Competențe specifice:
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifici(e) istoriei în contexte care implică interpretări
şi explicaţii interdisciplinare
2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice,
sociale, politice, culturale
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate

Obiective operaționale:
Cognitive: O1 – să identifice, prin analiză de text, specificul formării statului
medieval Ţara Românească
O2 – să opereze cu noțiunile: cnezat, voievodat, descălecat, întemeiere,
consolidare,
O3 – să identifice formaţiunile politice prestatale care au stat la baza
formării statului medieval Ţara Românească
Formative: O4– să analizeze importanţa domniei lui Basarab
O5– să compare evoluția politică a Ţării Româneşti cu cea a
Voievodatului Transilvaniei

Instrumente de evaluare: verificarea frontală orală, observarea sistematică, eseul de cinci

minute.
Forme de organizare a activității: frontală; individuală.

1
 DEMERS DIDACTIC

Secvenţele Conţinuturi Conc Activitatea Activitatea elevului Res. Res. Evalua

didactice vizate epte profesorului mat Proc re
opera
ţional
e
Moment -absenţe -rãspund cerinţelor
organizatoric -organizeazã -pregãtesc materialele
materialele şi clasa solicitate
-creeazã un climat -se aşeazã la locurile
cooperant indicate
Reactualizare -noţiuni şi Oe1 -solicită elevilor să -prezintă cauzele M1 frontalã
a concepte: prezinte cauzele extinderii maghiarilor
cunoştinţelor/ cnezat, cuceririi spre Transilvania.
evaluare voievodat, Oe2 Transilvaniei de - identifică direcţia şi M2 obs.
principat, către maghiari și etapele cuceririi. sistema
comitat, secui, perioada - demonstrează ticã
saşi,district Oe3 -solicită să prezinte opoziţia şi lupta M3
mijloacele de românilor în faţa
cucerire a invadatorilor.
Transilvaniei de -explică motivul
către Regatul colonizării unor M4
Ungariei populaţii în
Oe4 -cere elevilor să Transilvania,
explice cauzele identifică nevoia de
colonizării secuilor, apărare a graniţelor
saşilor si cavalerilor Transilvaniei
teutoni in Ţara -elaborează răspunsuri
Românească -autoevalueazã
-solicită elevilor să
prezinte importanţa
saşilor in dezvoltarea
economica şi
urbanistică a
Transilvaiei
-apreciază,
ierarhizează, laudă
-notează

Evocare Titlul lecţiei -noteazã pe tablă -noteazã în caiete titlul M1

Formarea titlul lecţiei şi lecţiei
statului explică modul în
medieval Ţara care se va desfăşura
Românească activitatea
-organizeazã
învăţarea
Dobândirea -titlul lecţiei: -Asigurã:

2
 de noi Formarea a)
cunoştinţe statului O1 cunoaşterea/receptar -receptează termenii M1
medieval Ţara O2 ea/învãţarea noi, se evidenţiază RM4
Românească - -solicită să definească diferenţa dintre cele M2
noţiuni, două concepte RM2
concepte: descălecat, -prezintă cele cinci M3
descălecat, O3 formaţiuni politice obs
întemeiere
întemeiere, amintite in „Diploma sistema
-să identifice
consolidare cavalerilor ioaniţi” M6 ticã
perioada de formare
-identifică aspectele
Posada, a statelor medievale
privitoare la români
Basarab, româneşti
prezentate în M2 verifica
Cronica -solicită elevilor să
document re
identifice pe baza
pictată -identifică informaţiile frontala
cunoştinţelor
O5 referitoare la bătălia orala
anterioare,
de la Posada si M6
formaţiunile politice
O4 denumirile din epocă
prestatale menţionate
date Ţării Româneşti
in documente
istorice
-prezintă textul
- valorificând
Diplomei Cavalerilor
achiziţiile anterioare, M2
Ioaniţi
O1 identifică primele RM4
- prezintă sursele
etape in procesul de
istorice care atestă
formare a Ţării M3
informaţii despre
Româneşti
bătălia de la Posada
și informaţiile din
- analizează sursa
surse străine
istorică
medievale ce
vorbesc despre
Ţara Românească
-identifica situaţia M2
teritorială de la sud de RM4
b) înţelegerea noilor
O4 Carpaţi, existenţa
conţinuturi
voievodatelor
-explică tradiţia
româneşti
orală ce susţine
O1 independente M5
descălecatul ca
-analizeaza contextul
modalitate a formării
istoric, identificând
statului medieval
presiunea maghiară la RM3 M6
Ţara Românească
sud de Carpati
-compară şi
- solicita elevilor să
O5 evidenţiază
investigheze
asemanarile privitoare
documentul istoric
la denumirea Tării M4
Româneşti si a
c) analiza
termenului de vlah,
-solicită elevilor să
pentru perioada de
analizeze situaţia de
inceput a istoriei Tării
la sud de Carpaţi la
Româneşti
începutul secolului
3
 al XIV-lea
-să analizeze -exprimă opinii
O5 contextul extern si argumentate cu privire
dominaţia maghiară la consecinţele
asupra unor regiuni victoriei lui Basarab I M3
O7 de la sud de Carpaţi de la Posada
-exprimă opinii în
-să analizeze ceea ce priveşte
conflictul purtat de consolidarea statului
Basarab I cu regele și recunoaşterea
maghiar Carol suveranităţi statului
Robert de Anjou

-să compare
denumirile date de
străini Tării
Româneşti si
românilor in sursele
medievale

d) sinteza
-solicită să
formuleze opinii cu
privire la
consecinţele victoriei
lui Basarab I asupra
regelui maghiar la
Posada în anul 1330
și afirmarea
suveranităţii Tării
Româneşti
-solicită să
formuleze opinii în
ceea ce privește
evolutia statului
medieval de la sud
de Carpaţi în timpul
urmaşilor lui
Basarab
Asigurarea Solicită elevilor -rezolvă sarcina pe Verific
retenţiei şi a rezolvarea fişei de fişa de lucru area
transferului lucru fişei
Tema pentru Recomandã: -noteazã
acasã aprofundarea
cunoştinţelor
asimilate prin citirea
lecţiei acasã
Evaluarea -Analizeazã critic, -se raporteazã la
4
 laudã, ierarhizeazã, aprecieri
decide/noteazã

Schița tablei
Întemeierea statului medieval Ţara Românească

Prima etapă
• Existenţa formelor de organizare politică prestatală – autonomiile locale (Diploma Cavalerilor
Ioaniţi).
• Voievodul Litovoi (probabil urmaş al celui menţionat în 1247) încearcă anularea raportului de
vasalitate faţă de coroana maghiară.
A doua etapă
• Tradiţia istorică a descălecatului: la sfârşitul secolului al XIII-lea, semilegendarul Negru-Vodă din
Ţara Făgăraşului descalecă la Câmpulung.
A treia etapă
• Realitatea istorică: Basarab I Întemeietorul (?1310-1352) – unifică autonomiile locale şi
întemeiază statul.
• În 1324 – Basarab I – numit de către regalitatea maghiară ,,voievodul nostru transalpin”,
recunoaşte suzeraniatea maghiară; i se recunoaşte statul şi domnia.
• În 1330 – Posada – confruntarea dintre Basarab I şi Carol Robert de Anjou, regele maghiar;
 consecinţa: independenţa statului Ţara Românească.
Consolidarea statală – în timpul domniei urmaşilor lui Basarab I