PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială nr.6

Clasa: a VIII-a
Profesor: Muntean Napoleon
Unitatea de învăţare: România între totalitarism şi democraţie
Lecţia: Monarhia şi partidele politice
Disciplina: Istorie
Tipul lecţiei: Mixtă (dobândire de cunoştinţe, sistematizare, exersare şi evaluare a competenţelor de muncă individuală)
Locul de desfăşurare: Microsoft teams
Timp desfasurare: 40 de minute
Competenţe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
Competenţe specifice:
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în diferite situaţii de
comunicare scrisă sau orală
3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în
vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
Obiective operaţionale:
Cognitive:
O1¸-să definească noţiunile istorice: partid politic, monarhie constituţională, regenţă, constituţie, reformă, criză dinastică, camarilă regală,
dictatură regală
Formative:
O2 - să descrie doctrinele principalelor partide politice din perioada interbelică, folosind textul istoric
O3 - să analizeze Constituţia din 1923, pe baza textului istoric
O4 - să compare evoluția monarhiei între anii 1930-1938 şi 1938-1940,
O5 – să analizeze evoluția partidelor politice și a monarhiei, folosind textul istoric
O6 – să analizeze impactul provocat de introducere partidului unic pentru politica românească, folosind textul istoric
Atitudinale:
O7 - să –şi exprime punctul de vedere referitor la evoluția monarhiei românești în perioada 1918 – 1940
Evaluarea: formativ- ameliorativă
Obiective ale evaluării:
Cognitive:
Oe1-să opereze cu noţiunile dobândite: partid politic, monarhie constituţională, regenţă, constituţie. reformă, criză dinastică, camarilă regală,
dictatură regală
Formative:
Oe2- să utilizeze tehnici de lucru cu textul istoric, referitor la viața politică din România interbelică
Atitudinale:
Oe3-să manifeste gândire critică şi flexibilă în analiza faptelor istorice, cu privire la importanța utilizării sistemului democratic
Valori şi atitudini vizate
- Gândire critică şi flexibilă
- Relaţionare pozitivă cu ceilalţi
Strategii: inductiv-deductivă, explicativ-conversativă
Metode: M1-expunerea
M2-explicaţia
M3 - conversaţia euristică
M4 - comparaţia
M5 – învăţarea prin descoperire
M6 – ciorchinele
Instrumente de evaluare: verificarea frontală, observarea sistematică a activității şi comportamentului elevilor; fişa de lucru;
Forme de organizare a activităţii: frontală şi individuală
Resurse: - umane: elevii clasei a VIII-a
- de timp:50 min
-materiale:- m1 - manualul de istorie clasa a VIII-a digital
- m2 - fişa de lucru in word
- m3 – dicţionarul de termeni istorici
 DEMERSUL DIDACTIC

Secvenţe Conţinuturi Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Evaluate/ in

didactice științifice vizate Op./ strumente de
Mat. Proc
ob.e evaluare
ed
v
Moment - se asigură de existenţa - răspund cerinţelor
organizatoric mijloacelor didactice necesare
lecţiei -pregătesc materialele
solicitate
-pregăteşte elevii pentru lecție
-se aşază la locurile indicate

Reactualizare Solicită elevilor :

a -Să precizeze:
cunoştinţelor Oe1 -care au fost principalele reforme -prezintă principalele reforme M3 Verificarea
anterioare elaborate după 1918 frontală

Oe1 -să prezinte situaţia economică -prezintă situaţia economică de M3

din perioada interbelică după război

Evocare Titlul lecţiei: -notează pe tablă oferita de -notează în caiete/word M2

platforma titlul lecţiei şi explică
Monarhia şi modul în care se va desfăşura
partidele politice activitatea
M1
-precizează ce vor afla, care sunt
obiectivele vizate şi de ce este
importantă lecţia
Dobândirea de Noţiuni istorice, Organizează învăţarea în vederea
cunoştințe noi partid politic, formării/ dezvoltării
monarhie competenţelor propuse.
constituţională,
regenţă, -Asigură:
constituţie. a)cunoaşterea/ învăţarea:
reformă, criză Solicită elevilor:
dinastică, O1 -să definească termenii : partid - definesc termenii, folosind m3 M5 Observarea
camarilă regală, Oe1 politic, monarhie constituţională, dicționarul istoric sistematică
 regenţă, constituţie. reformă, criză a activităţii şi
dinastică, camarilă regală, comportamentul
folosind dicționarul istoric ui elevilor

b)înţelegerea noilor conţinuturi

Solicită elevilor:

O2 -să descrie doctrinele principalelor -oferă descrierea partidelor m1 M5

Oe2 partide politice din perioada politice, cu ajutorul cerintei din
interbelică, cu ajutorul fișa de lucru
algoritmului din fișa de lucru

c)analiza
Solicită elevilor:
O3 -să analizeze Constituţia din -elaborează răspunsuri m2 M5
Oe3 1923, folosind fișa de lucru

-să analizeze evoluția monarhiei

O5 în timpul celor trei regi, - analizează evoluția m1 M5
Oe2 Ferdinand, Mihai și Carol II, monarhiei, folosind textul
folosind textul istoric istoric

-să analizeze impactul provocat de

O6 introducere partidului unic pentru -analizează impactul provocat m1 M5
Oe2 politica românească, folosind de introducere partidului unic
textul istoric pentru politica românească, Observarea
folosind textul istoric sistematică
d)sinteza a activităţii
Solicită elevilor: şi
-să realizeze o schemă de tip comportamentul
ciorchine in word , cu privire la - realizează schema m3 M6 ui elevilor
viața politică în România
interbelică

e)aplicare
O4 Solicită elevilor: -realizează comparația între m3 M4
Oe2 -să compare monarhia între anii perioada 1930 -1938 şi 1938-
1930-1938 şi 1938-1940, 1940 pentru monarhie,
folosind aritmograful
Asigurarea Solicită elevilor:
retenţiei și a O7 -să precizeze care a fost rolul -formulează opinii cu privire la M3 Evaluare orală
transferului Oe3 monarhiei în perioada interbelică, rolul monarhiei
în contextul utilizării sistemului
democratic
Temă pentru -recomandă aprofundarea -notează
acasă cunoştințelor asimilate prin
citirea lecției
Evaluarea: -analizează critic, laudă, -se raportează la evaluările şi
Capacităţi/ ierarhizează, motivează notele aprecierile formulate.
aptitudini/ oferite.
atitudini
 Schița lecției

Viața politică în România interbelică a fost organizată pe baza Constituției din 1923.
Prevedea:
-principiul suveranității naționale – puterea aparține poporului
-principiul separării puterilor în stat – legislativă: Rege și Parlament, Parlamentul controla activitatea Guvernului
-executivă: Rege și Guvern, Regele numea Primul – ministru
-judecătorească
-dreptul de vot pentru bărbații de peste 21 ani – crește numărul alegătorilor
-diferite drepturi și libertăți
Monarhia:
-domnia lui Ferdinand I –Unirea din 1918, Constituția din 1923
-domnia lui Mihai – ajutat de o Regență regală
-domnia lui Carol II – cuprinde două perioade 1923-1927, 8 iunie 1930 – 6 septembrie 1940
Partidele politice: - fisele de lucru
Comparația între perioada 1930 – 1938 și 1938 – 1940,
Monarhia în perioada interbelică
1918 – 1940

I.Carol II s-a manifestat încă de la început ca adept al guvernării de mână forte, peste partidele politice. Guvernul trebuia, în viziunea lui,
să răspundă pentru faptele sale, nu în fața Parlamentului, ci în fața monarhului. Regele a întreținut și alimentat agitațiile și frământările din
interiorul formațiunilor politice, a încurajat sciziunile din interiorul lor, politica unor grupări de a se rupe și a porni pe un drum propriu. Astfel,
regele a nesocotit profund statutul monarhiei constituționale din România, rezultat prin Constituția din anul 1923.
Urmărindu-și scopul, a recurs la numirea unor guverne de uniune națională, precum Guvernul Argetoianu – Iorga, sau a ales guverne
docile, precum guvernul condus de Gheorghe Tătărescu, între 1934 – 1934. A dat guvernului puterea de a guverna prin decrete – legi, ingorând
astfel Parlamentul. A prelungit starea de asediu, introdusă în 1933.
Anul 1938 a reprezentat încununarea eforturilor lui Carol II. În noaptea de 10 spre 11 februarie s-a format guvernul condus de Patriarhul
Miron Cristea, a introdus starea de asediu și a cerut intervenția armatei pentru menținerea ordinii publice. Prin Constituția din 20 februarie 1938,
puterea regelui se întărea considerabil. Astfel, regele numea guvernul, exercita puterea legislativă prin Reprezentața Națională, era șeful oștirii,
conferea decorații, putea încheia pacea sau declara război, guverna prin decrete – legi. Dreptul de vot îl vor avea doar persoanele cu vârsta de
peste 30 ani, iar Parlamentul avea un rol strict decorativ. Erau menținute diferite drepturi și libertăți cetățenești, dar era înăsprită cenzura. La 30
martie s-a decis constituirea Consiliului de Coroană, cu rol consultativ, dar și dizolvarea tuturor grupărilor politice. Primește o importanță
deosebită camarila regală, grupare formată din oamenii apropiați lui Carol II, ce aveau și o influență puternică asupra acestuia. În schimb, la 16
decembrie 1938, Carol II a decis înființarea Frontului Renașterii Naționale, ca partid unic.
Prin modificările făcute în anul 1938, Carol II a introdus dictatura regală, perioadă prelungită până la abdicarea acestuia, în septembrie 1940.

II.Carol II nu era lipsit de calități: o inteligență deosebită, abilitate de om de afaceri, dar avea mari defecte: setea de putere, versatilitate și
o imprudență care i-a fost reproșată: a amestecat viața personală, deloc lăudabilă, în viața politică. Datorită neglijării obligațiilor pe care le avea
față de țară și ținând seama doar de propriile interese, coruptibil și corupând, regele a făcut ca România să se afle în preajma războiului complet
nepregătită din punct de vedere militar. Carol II s-a mulțumit să facă promisiuni și în momentul în care nu a mai avut altă opțiune, a preferat să
abdice și să abandoneze țara.

III. Frontul Renașterii Naționale a fost primul partid unic din România. Șeful suprem a fost regele, care coordona întreaga activitate.
Membrii partidului purtau uniforme albastre. În vara anului 1940 și-a schimbat numele în Partidul Națiunii. Alegerile organizare în iunie 1939 au
dat câștig de cauză Frontului. La 3 iunie, un decret lege a cerut tuturor deputaților și senatorilor să poarte uniforma Frontului și să presteze
jurământ de credință monarhului. Apartenența la acest partid era o condiție pentru ocuparea funcțiilor în stat.

IV.În perioada interbelică, monarhia românească a îmbrăcat forma constituțională, atribuțiile sale fiind stabilite prin Constituția din 1923.
Regele exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa legile, avea drept de grațiere, dreptul de a încheia acorduri și de a bate
monedă, comandantul armatei. Niciun document emis de rege nu era valabil însă daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. Influența lui
Ionel I.C. Brătianu asupra regelui Ferdinand, dar și lovitura dată de renunțarea lui Carol la prerogativele sale de principe moștenitor au făcut ca
prestigiul monarhiei să scadă semnificativ. După moartea lui Ferdinand, cu Carol plecat în exilul autoimpus, coroana a fost preluată de Mihai, fiul
lui Carol. Minor fiind – avea 6 ani – a intrat în scenă Regența regală, formată din prințul Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe
Buzdugan, președintele Curții de Casație. Regența avea rolul de a-l înlocui pe regele Mihai, până la majoratul acestuia.
 Fişă de lucru

Comparaţi monarhia între anii 1930-1938 şi 1938-1940:

Monarhia între anii 1930-1938 Monarhia între anii 1938-1940

Fisa 2 grupa 1
Citiţi cu atenţie textul:
„Decis sa acţioneze, Regele Carol al –II-lea, l-a inştiinţat pe Primul Ministru Octavian Goga, cu ocazia audienţei
acestuia din 10 februarie 1938, că se impune un guvern de uniune naţională. Consultările politice de peste zi cu C.
Argentoianu, Al. Averescu, N. Iorga, C. I.C. Brătianu, I. Maniu nu a avut scop decât pregătirea finală a loviturii de stat din
10-11 februarie 1938. Acţiunea politică – îndelung pregătită prin actele şi voinţa politică a Regelui şi prin mişcarea
subterană a „camarilei regale”- era menită să facă trecerea de la regimul parlamentar constituţional, intemeiat pe partide
politice, la regimul de autoritate monarhică”
Cerinţe:
1. Identificaţi perioada la care se referă textul
2. Enumeraţi, pe baza textului, câteva personalităţi ale vremii
3. Identificaţi pe baza textului evenimentele din 10-11 feb 1938

Fişa 2 – grupa 2

Citiţi cu atenţie textul:

„ Regimul partidului unic (Crearea Frontului Renaşterii Naţionale la 16 decembrie 1938) nu corespundea particularităţilor
regimurilor totalitare din Germania şi Italia. Guvernarea sa a urmărit suprimarea mişcărilor legionare şi nu a partidelor
politice. În ciuda paralizării activităţii partidelor politice, acestea continuau să existe, în clandestinitate, iar regele se
cosulta frecvent cu liderii acestora”.
Cerinţe:

1. Identificaţi perioada la care se referă textul

2. Precizaţi pe baza textului care era relaţia dintre partidele politice şi rege.
3. Menţionaţi care era scopul regelui
Fişa 4
1. Compară cele două perioade a regimului lui Carol al-II-lea: monarhia constituţională (1930-1938) şi
monarhia autoritară (1938-1940). Găseşte asemănări şi deosebiri.

Regimul monarhiei Regimul monarhiei

autoritare - deosebiri Asemănări constituţionale -
deosebiri