Copii crescui de animale slbatice cnd legenda devine o realitate ocant Societatea, cea mai miraculoas invenie, sistem

hipercomplex n care elementele componente evolueaz interdependent i se susin reciproc, ntr-o manier unic i indispensabil progresului, nu este invenia omului. Ea a fost nscocit! cu mult nainte de ctre specii mult mai puin dezvoltate dec"t omul i a izvor"t natural dintrun imperativ intern al necesitii supravietuirii i evoluiei. #u toate acestea, dintre toate speciile, nc odat, omul reuete s valorifice la cel mai nalt nivel resursele societii i s se foloseasc de propria existen social pentru scopuri mult mai nalte dec"t simpla supravieuire, nscris la baza programelor instinctuale genetice ale tuturor fiinelor vii. $intre toate speciile, omul a nvat de la societate c nu trebuie s inventeze de fiecare dat roata sau s descopere focul ori de c"te ori are nevoie. %i asta deoarece, fiinele umane au c"tigat de-a lungul timpului o capacitate de interaciune social at"t de evoluat, nc"t au reuit s-i asigure, prin nsi aceast interactiune activ, perpetua propulsarea propriei specii pe trepte din ce n ce mai nalte de dezvoltare i perfecionare. &iinele umane ptrund pe scena social, i consum ciclul de via iar apoi dispar, ns societatea rm"ne i acumueaz c"tigurile fiecrei generaii, oferind spre valorificare ntreg tezaurul de achiziii generaiilor urmtoare. $intre factorii dezvoltrii, pe l"ng ereditate i mediu, de care beneficiaz orice fiin vie, omul are privilegiul de a beneficia i de nvare, printr-un proces sistematic de educaie. $eci, omul nva din momentul n care ptrunde pe scena social, p"n n momentul n care o prsete, ls"nd propriile experiene ca motenire pentru cei care vor intra, la r"ndul lor, n scen, pentru a nva s-i 'oace rolul! de actori sociali. #u toate acestea, procesele de nvare, adaptare, dezvoltare nu au acelai ritm i amploare pe tot parcursul vieii umane. Exist n ciclul dezvoltrii anumite perioade critice, de tranziie, de criz n care organismul uman dezvolt o sensibilitate sporit fa de anumii stimuli din mediul natural i social. $ac organismului nu i se satisface aceast nevoie de stimulare la timpul potrivit, acesta se va dezvolta deficitar pe anumite planuri i va manifesta decala'e care vor fi cu greu sau chiar deloc recuperabile mai t"rziu. (ceste perioade critice, sensibile se concentreaz la nceputul vieii, n copilrie i n adolescen, c"nd fiina uman c"tig aproape o treime din achiziiile ntregii sale existene. Societatea ofer mediul indispensabil pentru acumularea acestor achiziii. $ac n copilria timpurie, relaiile fireti cu mediul social sunt ntrerupte, stagnarea este iminent i atrofierea dezvoltrii ireversibil. Este vorba despre copiii care nc de la natere au fost crescui de animale i au cptat caracteristicile comportamentale ale speciei respective, iar dup ce au fost regsii de oameni nu au mai putut fi recuperai ca personalitate uman. )n copil salbatic este un copil care a trait izolat de contactul uman de la o varsta foarte frageda si nu are cunostinta despre ingri'irea umana, iubitoare sau de comportament social si, poate cel mai important, nu stie limba'ul uman. )nii dintre acesti copii au devenit salbatici datorita oamenilor, in special din cauza propriilor parinti, alteori acestia au fost pur si simplu abandonati datorita unor deficiente fizice sau mentale, sau au fost abuzati inainte sa fuga de acasa. Se crede ca unii dintre ei au fost crescuti de catre animale, altii ca au supravietuit pe cont propriu. #u toate ca peste *++ de astfel de incidente au fost raportate, vom enumera doar *+ dintre ele , *+ povesti care au devenit faimoase in timp. Dina Sanichar, baiatul lup, India (nul gasirii , *-./ 0arsta , . ani 1ocatia , Se2andra, 3ndia (ni traiti in salbaticie , . ani (nimale , 1upii $ina Sanichar,este unul dintre baietii care au trait la un orfelinatul din Se2andra si se presupune ca era sub-dezvoltat mintal. ( fost scos dintr-o pestera de lupi in anul *-./ la varsta de aproximativ . ani. $ina Sanichar a fost descoperit cand in 'ungla 4ulandshahrului de catre vanatori, care au fost uimiti sa vada un baiat ce urma un lup in vizuina sa, mergand in patru labe. (cestia au impuscat lupul si astfel a fost luat din salbaticie . 3mediat dupa ce a fost readus in civilizatie, acesta avea un comportament tipic de animal salbatic, rupea hainele si consuma alimentele de pe sol. ( fost in cele din urma invatat sa manance carnea fiarta si nu cruda cum obisnuia, dar niciodata nu a invatat sa vorbeasca. ( devenit dependent de tutun. $ina Sanichar a murit in anul *-56 .

amala i !mala (nul gasirii , *57+ 0arsta , - ani 89amala:, *.6 ani 8(mala: 1ocatia , ;idnapore, 3ndia (ni traiti in salbaticie , - ani, * an (nimale , 1upii <oate una dintre cele mai cunoscute si mai controversate povesti cu copii salbatici este aceea a lui (mala si 9amala. (tunci cand au fost gasite, fetele erau impreuna cu lupii de aproximativ *- luni 8(mala: si - ani 89amala: si se aflau impreuna intr-o viziuna de lupi. #hiar daca au fost gasite impreuna, se banuieste ca acestea nu erau surori, dar au fost abandonate sau luate de lupi din aceleasi locuri dar la distanta de cativa ani. 3n acel an in care au fost gasite, reverendul =oseph Singh, un misionar responsabil de un orfelinat din nordul 3ndiei, a aflat de doua spirite,fantome, care insotesc un grup de lupi in apropiede de ;idnapore in 'ungla bengaleza. 1ocalnicii au fost inspaimantati de aceste aparitii ale spiritelor, dar obiceiurile si traditia locala le interzicea sa puna in pericol sau sa raneasca lupii. 3ntrigat, Singh si-a construit o ascunzatoare intr-un copac inalt, cu vedere buna asupra vizuinii lupilor si a astepta. 1a lumina lunii, Singh a vazut lupii iesind unul cate unul din barlog. (sa cum Singh descria >fantomele! in propriul 'urnal ,!(ratau ciudat, aveau trasaturi umane ,picioare,maini,corp, capul mare si parul mare ce acoperea umerii, iar ochii? ochii de un stralucitor salbatic. (mbele au fugit in patru labe.! &etele nu pareau sa aiba nici o urma de umanitate dupa modul in care se comportau si gandeau. @andeau ca lupii in adevaratul sens al cuvantului. (u rupt toate hainele cu care au fost imbracate si mancau doar carne cruda. $ormeau ghemuite impreuna, precum si mormaiau si sforaiau in timpul somnului. (cestea se trezeau doar dupa ce luna era pe cer si urlau sa fie lasate in libertate. (u petrecut atata timp in patru labe ca tendoanele si articulatiile acestora s-au scurtat pana la punctul in care a fost imposibil sa li se mai indrepte picioarele si sa mearga in pozitie verticala. Aiciodata nu au zambit si nu au prezentat interes pentru compania umana. Singurele emotii ce s-au vazut pe fata lor au fost cele de frica. Sigh a mai afirmat ca ochii lor erau incredibili de bine adaptati intunericului si straluceau in noapte ca ochii de pisica. Simturile lor s-au dezvotat asa de mult incat puteau mirosi o bucata de carne aflata la mare distanta. (uzul de asemenea li s-a ascutit. 3n schimb se pare ca nu puteau auzi vocea oamenilor. Sarac, dar relativ bine educat, Singh a facut tot ce era mai bine pentru reabilitarea celor doua fete. ( teoretizat ca obiceiurile de lup deprinse de 9amala si (mala au blocat intr-un fel caracteristicile lor de oameni si libera exprimare. Singh a incercat sa le deprinda pe fete incet si treptat cu oamenii, cu modul de viata, sa le scape de obiceiurile acestora >lupesti!. $in nefericire, inainte sa progreseze prea mult, fata mai tanara, (mala, s-a imbolnavit si a murit, lucru care s-a dovetid un mare >set-bac2! pentru 9amala, care abia incepusa sa-si piarda teama de alti oameni . 9amala a >cazut! intr-un doliu indelungat, iar Singh de'a se temea pentru viata ei. 3n cele din urma 9amala Singh ca si-a mai revenit si a reluat programul de reabilitare. Daniel, baiatul capra, "eru (nul gasirii , *55+ 0arsta , *7 ani 1ocatia , ;untii (nzi, <eru (ni traiti in salbaticie , - ani (nimale , #aprele 4aiatul >capra! a fost gasit in ;untii (nzi, <eru, in *55+ si se crede ca luat de capre la varsta de ani. Se bauieste ca a supravietuit consumand laptele acestora, precum si mancand radacini si fructe de padure. Braind in salbaticie, el a dezvoltat caracteristicile salbatice. (vea tendinta de a merge in patru labe, mainile si picioarele i s-au intarit din cauza cicatricilor transformandu-se astfel in copite , se presupune ca ar fi putut comunica cu caprele si nu a putut invata limba'ul uman. $upa ce a fost gasit, >4aiatul #apra! a fost investigat de catre o echipa de la )niversitatea din 9ansas si numit $aniel.

#aiatul $a%elelor, Desertul sirian (nul gasirii , *5C. 0arsta , aproximativ *+ 1ocatia , $esertul Sirian (ni traiti in salbaticie , 5 ani (nimale , @azelele )n baiat in varsta de aproximativ *+ ani a fost gasit in mi'locul unei turme de gazele in desertul sirian si prins cu a'utorul unui 'eep al armetei ira2iene, pentru ca el putea fugi cu viteza de pana la 6+ 2mDh. $esi foarte slab, s-a constatat ca era extrem de in forma si puternic, cu muschi de otel. ( fost capturat si legat de maini si picioare. Eficialitatile au declarat ca >4aiatul gazela! era inca in viata in *566, cand acesta tot incerca sa scape de orice institutie de plasament in care era bagat. #el mai probabil datorita tratamentului ce i se acorda nu a mai suportat, dar acest lucru putem doar sa il ghicim.

#ello, baiatul cimpan%eu, &igeria (nul gasirii , *55. 0arsta , 7 ani 1ocatia , Aigeria (ni traiti in salbaticie , * an (nimale , #impanzeii 4ello, >baiatul cimpanzeu! a fost gasit in *55., la varsta de aproximativ 7 ani. (tat mental cat si cu handicap fizic, el a fost cel mai probabil abandonat de parintii sai, pe la varsta de . luni, o practica des intalnita in randul copiilor cu handicap din &ulani 8trib nomad ce strabate o mare parte din (frica de vest: 4ello a fost gasit cu o familie de cimpanzei din padurea &algore, la *6+ 2m sud de 9ano din nordul Aigeriei, si se crede ca a fost adoptat si crescut de acestia. (tunci cand a fost gasit, 4ello se plimba ca un cimpanzeu, mers vertical dar cu glisarea bratelor pe sol. Sarea noaptea prin dormitor deran'and ceilalti copii din centrul unde a fost plasat imediat dupa gasire, spargea si arunca diverse obiecte. Sase ani mai tarziu situatia acestuia s-a mai imbunatatit, dar inca sarea intr-o maniera asemanatoare cimpanzeilor, scotea zgomote asemanatoare si batea din palme in mod repetat. 4ello a murit in anul 7++6.

'ohn Ssebun(a, baiatul maimuta, )ganda (nul gasirii , *55* 0arsta , . ani 1ocatia , )ganda (ni traiti in salbaticie , F ani (nimale , ;aimute =ohn SsebunGa s-a nascut la mi'locul anilor *5-+ si a fugit de acasa 8in 'urul varstei de trei ani:, dupa ce si-a vazut mama ucisa de propriul sau tata. Se stie ca =ohn SsebunGa a fost ingri'it de maimute cat timp a trait in 'ungla. (cesta a fost gasit de o >femeie din trib! sau o fata mai bine zis, pe nume ;illie, in *55*, ascuns intr-un copac.

#and =ohn a fost preluat de barbatii tribului si dus in sat, cum era de asteptat, familia adoptiva a acestuia nu numai ca s-a opus capturarii dar au sarit chiar si in apararea lui aruncand cu bete in sateni. Hapoartele initiale sugereaza ca intregul corp al acestuia era acoperit cu par si suferind de hipertricoza 8cresterea in exces a parului:. $e asemenea in excrementele lui s-au gasit viermi lungi de peste o 'umatate de metru. Edata capturat, ingri'it si curatat I s-a observat ca intreg corpul ii era acoperit de rani si cicatrici ,iar genunghii 'uliti de la catarari I a fost identificat ca fiind =ohn SsebunGa. ( fost incredintat de catre ;illie lui <aul si ;ollG JassKa, care conduceau o fundatie caritabila pentru orfani. 1a inceput nu putea sa vorbeasca sau sa planga, dar treptat a invatat sa vorbeasca. (cest lucru sugereaza ca invatase si stia sa vorbeasca inainte sa fuga in salbaticie . (cum =ohn nu doar stie sa vorbeasca dar si canta. =ohn SsebunGa a fost subiect al unui documentar 44# >1iving <roof! difuzat in data de *F octombrie *555.

*raian Caldarar, baiatul caine, +omania (nul gasirii , 7++7 0arsta , / ani 1ocatia , 4rasov, Homania (ni traiti in salbaticie , F ani (nimale , #ainii Braian #aldarar, un baiat roman, care a trait aparent in salbaticie, separat de familia sa timp de trei ani. Se crede ca a parasit casa familiei din cauza violentei domestice. ;ama sa, 1ina #aldarar, a declarat ca ea si-a iubit fiul, dar partenerul ei era violent si o batea mereu. S-a despartit de el si a tot sperat ca Braian va fi adoptat de alta familie. (ceasta a declarat , >#and am fugit, am pierdut contactul cu Braian, desi am incercat sa il iau inapoi. El nu mi-a permis sa imi iau copilul chiar daca am incercat , spunand ca baiatul ii apartine! #and a fost gasit Braian #aldarar, desi in varsta de sapte ani, avea marimea unui copil de trei ani, nu putea vorbi si era dezbracat, traia intr-o cutie de carton acoperit cu o folie de polietilena. ( suferit de rahitism sever, leziuni infectate si circulatia foarte slaba, probabil din cauza degeraturilor. ;edicii cred ca ar fi fost imposibil sa supravietuiasca pe cont propriu si s-a alaturat unui grup de caini vagabonzi. El a fost gasit langa un cadavru de caine ce fusese aparent mancat. $ei n v"rst de apte, c"nd a fost gsit, Braian #aldarar a fost doar de mrimea unui trei ani, nu a putut vorbi, i a fost gol i de via ntr-o cutie de carton acoperit cu o folie de polietilena. El a suferit de rahitism sever, au avut leziuni infectate i de circulaie sa a fost slab, probabil din cauza degeraturilor. ;edicii cred c ar fi fost imposibil pentru Braian pentru a supravieui pe cont propriu si a speculat c ar fi primit asisten din partea muli c"ini vagabonzi n mediul rural din Bransilvania. El a fost gsit l"ng cadavru de un c"ine care el fusese aparent mananca. Braian #aldarar a fost gasit de un cioban, 3oan ;anolescu, dupa ce masina acestuia s-a stricat. Braian mergea cracanat ca un cimpanzeu si incerca mai degraba sa doarma sub pat decat in patul ce ii fusese oferit. $r. ;ircea &lorea, a declarat , ! ( fost gasit intr-o pozitie de animale, miscarile lui sunt specifice animalelor. &aptele arata ca el nu a fost adus intr-un mediu social. $evine agitat atunci cand nu are mancare. Este tot timpul in cautare de hrana. $oarme dupa ce mananca.!

+ochom ",ngieng, -ata .unglei, 'ungla Cambodgiana (nul gasirii , 7++/ 0arsta , 75 ani 1ocatia , =ungla #ambodgiana (ni traiti in salbaticie , *5 ani (nimale , $iferite animale (sa numita >&ata a 'unglei cambodgiene!, este o femeie ce a aparut din 'ungla in provincia Hatana2iri, #ambodgia pe data de *F ianuarie, 7++/. E familie din vecinatatea satului predinde ca acea femeie este fata lor Hochom <nLgieng 8nascuta in *5/5: care disparuse cu *--*5 anu in urma . (ceasta poveste a aparut peste tot in mass media. Banara descoperita in 7++/, nu putea sa vorbeasca , comunicand in schimb prin maraieturi. ;ergea in patru labe, era complet goala si incerca sa fure mancare din gospodaria unui fermier. Hochom a fost recunoscuta de tatal ei, fostul politist 9sor 1u 3ung, dupa cicatricea de pe spatele ei. El a declarat ca Hochom <Lngieng s-a piredut in 'ungla cambodgiana la varsta de - ani cand, impreuna cu sora ei care si ea a disparut, ducea la pascut turma de bivolite. 1a o saptamana dupa ce a fost gasita, Hochom s-a confruntat cu dificultati de adaptare la viata civilizata. <olitia locala a raportat ca ea a fost in stare sa spuna doar trei cuvinte , >tata! , >mama! si >durere de stomac!. #and ii era sete sau foame, doar arata la gura. <refera sa se tarasca in loc sa mearga in pozitie verticala. #u toate ca mama ei tot incerca sa puna haine pe ea, aceasta a refuzat. 3n mai 7+*+, Hochom <Lngiengm, a fugit inapoi in 'ungla. 3n ciuda cautarilor si tuturor eforturilor aceasta nu a putut fi gasita.

/0ana 1ala(a, -ata caine, )craina (nul gasirii , *55* 0arsta , - ani 1ocatia , 4lagoveshchen2a, )craina (ni traiti in salbaticie , 6 ani (nimale , #ainii Au chiar salbatic sau limitat, ci mai degraba negli'at, acest copil Exana ;alaGa a petrecut o mare parte a copilariei ei, intre varsta de F si ani a stat intr-o cusca din spatele casei familiei din localitatea Aovaia 4lagoveschen2a, )craina, dar mai petrece ceva timp si in casa cu parintii ei alcoolici si negli'enti. #u niste parinti alcoolici si neavand posibilitatea sa aiba gri'a de ea, la varsta de F ani a fost gonita din casa ei. &amilia acesteia locuia intro zona saraca, plina de caini vagabonzi care ii intalnesti in haite mari pe strazi. Exana s-a refugiat intr-un sopron locuit de acesti caini, in spatele casei sale. Ea a fost ingri'ita de caini si a invatat comportamentul lor. >1egatura! dintre ea si haita a fost atat de puternica incat autoritatile care au venit pentru prima oara sa o salveze au fost alungate de caini . (ctiunuile sale si sunetele imitau fidel pe cele ale ingri'itorilor ei. Ea mormaia, latra, mergea in patru labe, dormea chircit, intocmai ca un caine, mirosea alimentele inainte de a le manca si chiar s-a constatat ca a simturile ca auzul,mirosul si vederea i s-au imbunatatit. Bot ceea ce stia sa spuna atunci cand a fost salvata a fost >da! si >nu!. $upa ce a fost desoperita acesteia i-a fost foarte greu sa dobandeasca abilitatile sociale normale si emotionale. &iind lipsita de stimularea intelectuala si sociala, singurul ei spri'in emotional venise pana atunci doar din partea cainilor cu care locuia si nestiind sa vorbeasca, i-a fost greu cand a fost reintrodusa intr-un context social. 3ncepand din 7+*+, la varsta de 7. de ani, Exana locuieste intr-o casa pentru persoanele cu handicap mental

2ictor 0ictor a fost descoperit umbl"nd dezbrcat prin pdurile #aune din &rana, hrnindu-se cu rdcini. El a fost gsit de $r. 3tard, care a ncercat s l socializeze. )nul dintre obiectivele doctorului 3tard era acela de a l nva pe 0ictor limba'ul prin imitaie. $octorul a descoperit c abilitatea auditiv a lui 0ictor se dezvoltase ntr-o manier diferit de cea a unui om normal, acesta avea o sensibilitate deosebit fa de stimuli specifici precum zgomotul fcut de spargerea unei nuci sau de o cheie care era bgat n u, nefiind ns perturbat de zgomotul unei arme care se descarca n apropierea sa. 0ictor nvase s reacioneze doar la aciunea acelor stimuli care erau relevani pentru satisfacerea propriilor necesiti. $e-a lungul timpului, 0ictor nu a putut achiziiona dec"t c"teva cuvinte precum lapte! sau Mo, $oamne! pe care le auzea frecvent la persoanele din 'urul su. #opilul slbatic a reuit s nvee s ndeplineasc sarcini simple precum s aduc ap sau s pun farfuriile pe mas, nefiind ns capabil s neleag semnificaia real a acestor aciuni. Bentativele de a l nva pe 0ictor s realizeze cele mai simple aciuni umane luau mai mult forma unui dresa'. Eforturile doctorului 3tard de a l nva s vorbeasc, sau mcar s disting vocalele de consoane au rmas fr succes. 0ictor nu a mai putut fi niciodata recuperat. $enie @enie a fost descoperit la v"rsta de 34 ani. Ea i petrecuse ntreaga via legat de un scaun, nc de la v"rsta de 7+ de luni. @enie nu a vorbit niciodat cu nimeni, iar mama sa care era oarb nu interaciona cu ea nici mcar atunci c"nd o hrnea, i obinuia s o pedepseasc de fiecare dat c"nd scotea vreun sunet. $up ce au descoperit-o, psihologii i lingvitii au ncercat s o nvee s produc i utilizeze cuvintele. @enie a reuit s nvee un numr limitat de cuvinte, ns niciodat s le utilizeze ntr-o fraz cu sens. Toate acestea sunt cazuri de copii care s-au dezvoltat i maturizat ntr-o total deprivare de relaionare uman. Aceti copii, dei din punct de vedere genetic ntruneau toate caracteristicile speciei umane, din punct de vedere psihologic au rmas la nivelul psihicului unui animal. Structurile lor psihice s-au atrofiat i rigidizat n urma lipsei de stimulare. Dup ce au atins o anumit v rst, n ciuda naturii lor umane, aceti copii nu au mai putut fi recuperai. !entru ei mediul social uman era un mediu de "captivitate# la care nu s-au putut adapta i n care muli dintre ei nu au reuit nici mcar s supravieuiasc.