Matematica in China Antica

China Antica
  Matematica chineză timpurie diferă substanţial de cea
din alte părţi ale lumii şi în consecinţă a cunoscut
o dezvoltare independentă. 
   Este de remarcat faptul că matematicienii chinezi
foloseau un sistemul numeric zecimal, aşa-numitul 
rod numerals, în care erau folosite simboluri distincte
pentru numerele între 1 şi 10 şi alte simboluri pentru
puteri ale lui 10. 
 Nu se cunoaşte exact data când a fost inventată această
numărătoare, dar a fost menţionată în anul 190 D.C. de
către Xu Yue în cartea sa Supplementary Notes on the Art
of Figures.
  În anul 212 I.C., împăratul Qin Shi Huang (Shi Huang-
ti) a dat ordin ca toate cărţile neoficiale din Imperiul Qin
sa fie arse. Ordinul său nu a fost îndeplinit cu
desavârşire, totuşi datorită acestuia cunoaştem astăzi
puţin din matematica chineză dinaintea acestei perioade.
  În perioada dinastiei Han (202 I.C.–220 D.C.) au apărut
lucrări de matematică, ce extindeau probabil studiile din
lucrarile arse.
 Cea mai importantă lucrare este Cele nouă capitole
despre Arta Matematică (179 D.C.).
     Cel mai important text al secolului al 13-lea, marcat
de dezvoltarea algebrei chinezeşti, este Precious
Mirror of the Four Elements scrisă de Chu Shih-chieh
(1280-1303), în care se prezintă soluţii ale unor
ecuaţii algebrice de ordin superior, folosind o
metoda similară metodei lui Horner şi este menţionată o
diagrama a triunghiului lui Pascal, deşi ambele metode
apăruseră deja in lucrări înainte de 1100.
 Chinezii foloseau diagrame combinatoriale complexe
precum pătratul magic sau cercurile magice,
descrise în trecut şi perfecţionate apoi de Yang Hui
(1238–1298).
Primul sistem de numeraţie chinez consta dintr-o serie de 13 hieroglife , 9
semne pentru unităţile de la 1 la 9 şi 4 semne pentru primele patru puteri ale lui 10.
Traducerea acelor hieroglife ar fi  următoarea, cu denumirea chineză specifică:

1 2 3 4 5

Yi ER SAN SI WU
 Se observă că din seria de hieroglife lipseşte cifra 0, care încă nu era folosită.

Numerele mai mari erau scrise folosind aceeaşi serie de 13 hieroglife .

 11= 10 (shi) + 1 (yi) => 11 = shi yi

 20= 2 (er) x 10 (shi) => 20 = er shi
 100= 1 x 100 => 100 = yi bai
Pe lângă acest sistem de numeraţie, mai complicat, datorită faptului că hieroglifele

aveau o grafie nu tocmai uşoară, chinezii mai foloseau un altul, numit suan-zi.

 Acest sistem de notare a numerelor era unul mult simplificat, cifrele fiind
reprezentate prin beţişoare. El se realizează prin combinaţii simple de
beţişoare, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, ca în figura de mai jos:
 Şi din acest sistem de numeraţie care era folosit
încă din secolul 2 î.Hr. lipseşte cifra 0. Acest
sistem era folosit cu mare eficienţă în calculul cu
beţişoare şi mai apoi în calculul cu abac
( socotitoarele din ziua noastră).
 Mai apoi, s-a introdus şi simbolul O pentru zero
care permite scrierea unor numere ca

 Nu se ştie exact în ce secol a fost adusă cifra

zero, dar se bănuieşte că între secolele 8-12.
 Mo Tzu
   Cea mai veche lucrare de geometrie din China datează din anii 330 I.C. şi
provine din filozofia chineză Mohism, dezvoltată de către discipolii lui Mo
Tzu, numit şi Mozi (470–390 I.C.).
 în China, primele cunoştinţe matematice s-au
datorat astronomiei şi astrologiei. Astfel, la mijlocul
mileniului 2 î.Hr., s-a început o descriere atât a
constelaţiilor, cât şi a stelelor, ceea ce necesita calcule
matematice pentru aflarea distanţei.
 După un avans în domeniul astronomiei, chinezii au
adoptat în secolul 5 î.Hr. un calendar care avea 365 de
zile.

 Deși primele încercări de axiomatizare a geometriei apar

în canonul mohist în 330 î.e.n., Liu Hui a dezvoltat
metode algebrice în geometrie în secolul al III-lea și a
calculat pi cu 5 cifre semnificative.
 În 480, Zu Chongzhi a îmbunătățit acest lucru
descoperind raportul 355/113 care a rămas cea
mai exactă valoare pentru 1200 de ani.
 Datorită barierelor de limbă, dar şi poziţionării
geografice, se observă că matematica chineză s-
a dezvoltat independent faţă de matematica
altor popoare, iar influenţele şi-au făcut simţită
prezenţa foarte greu.
Cazacu Elena Gabriela

Prof.Coordonator
Udvescu Loredana