Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STIINTEI CALCULATOARELOR
■ Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în
special a procesării cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englezesc corespunzător
este Computer Science (știința calculatoarelor).
■ Istoric, informatica s-a dezvoltat ca știință din matematică, în timp ce dezvoltarea
primelor calculatoare își are originea în electrotehnică și telecomunicații. De
aceea, calculatorul reprezintă doar dispozitivul pe care sunt implementate
conceptele teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "În
informatică ai de-a face cu calculatorul, așa cum ai în astronomie cu telescopul".
■ A nu se confunda informatica nici cu Tehnologia informației și nici cu teoria
informației.
Etimologie si istorie
■ Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică. Alte
surse susțin că provine din combinația informație și automatică. Istoria informaticii începe
înainte de momentul apariției computerului digital. Înainte de anul 1920, termenul de
"computer" se referea în limba engleză la o persoană care efectua calcule (un funcționar).
Primii cercetători în ceea ce avea să se numească informatică, cum sunt Kurt Gödel,
Alonzo Church și Alan Turing, au fost interesați de problema computațională: ce informații
ar putea un funcționar uman să calculeze având hârtie și creion, prin urmărirea pur și
simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie
inteligent sau să presupună capacități intuitive. Una din motivațiile acestui proiect a fost
dorința de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca,
deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui calculator sau computer uman.
■ În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată,
termenul de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum mai degrabă la
mașini, decât la predecesorii săi umani.
Importanta informaticii
■ În prezent, informatica își găsește aplicații în toate domeniile vieții. Prezența ei este puternic amplificată de impactul pe
care îl are Internetul. Rețeaua la nivel mondial a revoluționat comunicarea dintre companii, logistica, mass-media, dar
și viața privată a fiecărui individ. Mai puțin vizibil, dar totuși omniprezent, informatica și-a câștigat un loc stabil până
și în aparatele casnice, ca de exemplu înregistratorul video sau mașina de spălat, în care sunt înglobate așa-numitele
sisteme înglobate sau îmbarcate (în engleză embedded Systems), care fac parte integrantă din aparat și care asigură
acestor aparate un comportament mai mult sau mai puțin "inteligent". Printre altele, telefoanele inteligente, care sunt
adevărate calculatoare, au permis democratizarea utilizării informatice pe scară extrem de largă.
■ Calculatoarele sau computerele pot administra, memoriza, transmite și prelucra o mare cantitate de date într-un timp
scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operații este necesară o interacțiune complexă între partea fizică sau echipament
(în engleză hardware) și partea logică sau programele (în engleză software), care reprezintă domeniile fundamentale de
cercetare în Informatică.
■ Marele avantaj al sistemelor computaționale constă în capacitatea lor de a prelucra în mod schematic cantități enorme
de informații la o viteză foarte mare. S-a încercat și implementarea capacităților perceptive ale omului în sistemele
informatice, însă până în prezent cu un succes foarte limitat. Un exemplu în această direcție îl constituie sistemele de
recunoaștere a chipului uman, sau/și de luare a deciziilor atunci când nu se dispune de toate datele necesare. Astfel de
procese sunt studiate de o ramură specializată a informaticii, inteligența artificială. Astfel, în anumite discipline
restrânse pot fi obținute deja rezultate remarcabile. Totuși nu se poate încă vorbi despre o modelizare a inteligenței
umane
Disiplinele informaticii
Informatica se divide în următoarele domenii
fundamentale:
•informatică teoretică
•informatică aplicată
•informatică tehnică
Pe lângă aceste trei domenii principale, mai există:
•inteligență artificială, considerată drept
interdisciplinară, într-o anumită măsură de sine
stătătoare.
Utilizarea informaticii în diferite domenii ale vieții de zi
cu zi, ca de exemplu în economie, geografie,domeniul
medical, este cuprinsă în termenul de informatică
aplicată.
Informatica teoretică poate fi considerată ca bază
pentru alte domenii derivate. Aceasta asigură
cunoștințele fundamentale pentru decidabilitatea unei
probleme, sistematizarea complexității și pentru
formalizarea automatelor și a limbajelor formale.
■ Pe aceste fundamente teoretice se constituie informatica practică și
informatica tehnică. Acestea se ocupă cu problemele centrale ale prelucrării
informației și oferă soluții pragmatice și adaptabile. În acest punct cele doua
domenii de dezvoltare sunt strâns legate unul de altul, diferențiindu-se prin
apropierea sau depărtarea de microelectronică. Din punctul de vedere al
informaticii, electronica nu reprezintă decât un instrument și nu un
domeniu central de cercetare. În informatica practică, găsirea soluțiilor se
face în așa fel încât să se obțină o cât mai mică dependență de electronică.
■ Rezultatele își găsesc în final utilizarea în informatica aplicată. Acestui
domeniu îi revine realizarea echipamentelor și a programelor (hardware și
software), prin urmare și marea parte a pieței tehnologiei informației TI ( în
engleză Information Technology - IT). În domeniile interdisciplinare se fac
cercetări pentru găsirea posibilelor soluții pe care tehnologia informației le-
ar putea oferi. Astfel se poate menționa aici dezvoltarea de sisteme
geoinformaționale, sau informatică economică ori bioinformatică.
Informatica teoretica