Sunteți pe pagina 1din 10

Competenţe T.I.C.

Curs 1
Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie
Tehnologiile Informaţionale şi de Comunicaţie (TIC) grupeazǎ un ansamblu de echipamente
folosite pentru gestionarea informaţiilor ,în special calculatoare electronice şi programe .
Scopul TIC constǎ în : culegerea,convertirea, stocarea , transmiterea ,regǎsirea şi
valorificarea informaţiilor.
Mijloace TIC :telegraful electric ,telefonia fixǎ, radioul,televiziunea, calculatoare electronice
,Internetul ,telecomunicaţiile mobile ,GPS (Global Position System)

Date, informaţii, cunoştinţe


 Datele sunt faptele brute și neprocesate care sunt de obicei sub formă de numere și
text. Datele pot fi cantitative (măsurate) sau calitative (observate). Datele există în
principal în formate compatibile cu calculatorul și "trăiesc " mai ales în baze de date și
foi de calcul.
 Informațiile sunt date pregătite care au fost procesate, agregate și organizate într-un
format mai prietenos cu oamenii, care oferă mai mult context. Informațiile sunt adesea
livrate sub formă de vizualizări de date, rapoarte și tablouri de bord.1(ecranul Fitbit)

Informaţia defineşte fiecare din elementele noi conţinute în semnificaţia unui simbol sau
grup de simboluri într-o comunicare ,ştire, semnal, grup de imagini etc. prin care se
desemneazǎ concomitent o situaţie ,o stare ,o acţiune etc…2

Data este materialul brut , forma concretǎ (un numǎr ,o mǎrime ,o relaţie ,imagine .etc.. )
prin care se exprimǎ informaţia , este materia primǎ pentru informaţie .

Datele trebuie procesate înainte de a putea fi transformate în ceva util, informaţia. De


aici și necesitatea „prelucrării datelor”. Datele sunt sub mai multe forme - numere, cuvinte,
simboluri,imagini....
1
Brent Dykes , Actionable Insights: The Missing Link Between Data And Business Value
https://www.forbes.com/sites/brentdykes/2016

2
Stoica, I.,Informaţie şi culturǎ. Sinteze .Reflecţii. Atitudini, Editura Tehnicǎ, Bucureşti ,1997

1/10
Competenţe T.I.C. Curs 1

https://techdifferences.com/difference-between-data-and-information.html

Exemple :

Data Informaţie

nota de testare a unui elev dintr-o clasă , la o disciplină media elevilor pentru toată clasa la acea disciplină
5551237721 numărul de telefon al unei persoane (555)123-7721
4500 pași astăzi raportul săptămânal de pași
Datele sunt utilizate ca intrare, care trebuie procesată și organizată într-un mod anume
pentru a genera ieșire, adică informații.

Luați strict însă, cei doi termeni sunt diferiți, datele putând proveni de la un șir de măsurători
sau observații disparate și necoordonate între ele, în timp ce informația se bazează pe date
coordonate între ele, organizate, coerente, care au de obicei și un sens oarecare. Ca format
datele pot fi alcătuite din numere, litere, imagini și altele.

În informaticǎ , data , este un model de prezentare a informaţiei accesibil unui anumit


procesor ( om,unitate centralǎ , program ) ,model cu care se poate opera pentru a
obţine noi informaţii despre fenomenele , procesele şi obiectele lumii reale .

Datele inițiale neprelucrate (engl.: raw data, date brute) sunt, în cel mai larg sens, numere,
litere, imagini și alte forme de date produse de aparate care convertesc mărimile fizice în
simboluri. Aceste date sunt prelucrate apoi de oameni, sau pot fi și introduse în calculatoare
cu scopul de a fi stocate și prelucrate acolo, sau și pentru a fi transmise la alte persoane și
calculatoare. De multe ori prelucrarea datelor în calculator are loc în faze, fiecare fază
predând datele ei deja prelucrate fazei următoare, pentru a fi prelucrate mai departe.

Datele sunt utilizate pentru:


 Transmiterea informaţiilor între oameni;
 Pǎstrarea informaţiilor pentru o utilizare viitoare
 Obţinerea de noi informaţii prin prelucrǎri.

2/10
Competenţe T.I.C. Curs 1
Pornind de la acelaşi set de date ,persoane diferite , prin prelucrǎri diferite(în funcţie de
nivelul de cunoştinţe) ,pot desprinde informaţii diferite ,de aici rezultǎ cǎ o trǎsǎturǎ
fundamentalǎ a informaţiei este subiectivitatea .

Cunoştinţele cuprind totalitatea noţiunilor ,ideilor,informaţiilor pe care le are cineva într-


un domeniu oarecare .

Pentru a deveni informaţii, datele privitoare la obiectul de activitate trebuie prelucrate în


concordanţă cu cerinţele informaţionale, adică culegerea datelor şi prelucrarea lor şi apoi
distribuirea lor la factorii de decizie.

Deci: Informație = Date +anumit Înțeles (funcţie de cum sunt prelucrate)

- datele privesc evenimentele primare, colectate pentru informare sau rezolvarea unor
probleme sau situaţii;

- informaţiile sunt mesaje obţinute prin prelucrarea datelor: calcule, sortări, clasificări.

Datele supuse prelucrării sunt introduse în calculator ,cel mai frecvent , sub formă de
cifre şi text (litere, cifre şi alte caractere speciale).

Date experimentale sunt date generate special în cadrul unor cercetări științifice.

Aplicare

Date Prelucrare Informa¡ie

Raţionamente Cunoştinţe
Experimentåri

Relaţia date-informaţii-cunoştinţe

In prezent se defineşte informatica ca ştiinţa care prelucrează datele prin mijloace


electronice.

In dezvoltarea informaticii se pot distinge următoarele etape:

 Etapa 1940…1960, în care informatica are un caracter de noutate şi pătrunde în statele


majore ale armatei americane, universităţi şi institute de cercetare.
 Etapa 1960…1970, în care informatica a pătruns în întreprinderi şi mai ales companii
comerciale şi petroliere.

3/10
Competenţe T.I.C. Curs 1
 Etapa 1970… 1990, în care informatica s-a bazat mai ales pe realizarea şi utilizarea
calculatoarelor de medie capacitate. Informatica a pătruns în toate domeniile vieţii
cotidiene, dar mai ales în activitatea militară, economică, cercetare ştiinţifică şi
învăţământ.
 Etapa 1990…2000 şi continuare, când au luat amploare PC-le care au pătruns în toate
domeniile de activitate economică şi socială, inclusiv în casele oamenilor. Totodată au
apărut calculatoarele inteligente care îşi dezvoltă programele proprii de organizare şi
de recunoaşterea mediului înconjurător inclusiv vocile şi scrisurile oamenilor cu care
sunt în contact.
 2019, cele mai rapide supercalculatoarere din lume rezolvă astăzi probleme la viteza
petascale - adică un cvadrilion (1015) calcule în fiecare secundă.
(https://www.exascaleproject.org/what-is-exascale/ )
În timp ce aceste sisteme petascale sunt destul de puternice, următoarea etapă în
realizarea calculului este exascala =un calcul al quintilionului (1018) în fiecare
secundă - un nivel mai ridicat de performanță în calcul care va avea impact profund
asupra vieții de zi cu zi. (supercalculatorle exascale vor simula mai realist procesele
implicate în medicina de precizie, climatul regional, fabricația de aditivi, conversia
plantelor în biocombustibili, relația dintre energia și consumul de apă, fizica
nevăzută în descoperirea materialelor și design, forțele fundamentale ale
universului și multe altele.)
 Cloud - Computing reprezintă o soluţie de utilizare a resurselor informatice , hardware
şi software externe, care se pot configura în funcţie de necesităţile beneficiarului.
Aceste resurse pot fi servere,spaţii de stocare, aplicaţii software sau servicii. Utilizarea
resurselor se face la cerere .
Cloud Computing este un mecanism de procesare a informației, în care resursele
hardware sunt virtualizate și alocate dinamic, fiind ulterior oferite clienților spre utilizare
ca serviciu IT prin intermediul conexiunii la Internet.

COMUNICAREA OM-CALCULATOR.
Rezolvarea de probleme văzută ca “Intrare  Prelucrare  Ieşire”

INTRODUCERE
 1951, compania IBM( International Business Machines Corporation) a putut vinde un
total de 19 exemplare din primul calculator produs, faptul a fost considerat un succes
comercial. Pe atunci, un calculator putea executa 5 000 de operaţii pe secundă, ceea
ce se considera a fi o viteză uriaşă. Piaţa utilizatorilor era însă neînsemnată ca număr
de cumpărători potenţiali.

4/10
Competenţe T.I.C. Curs 1
 procesor (componenta centrală a unui calculator).

Schema bloc funcţională a microprocesorului


(https://ro.wikipedia.org/wiki/Microprocesor)

 creşterea puterii de calcul a maşinii (hardware), ci şi scrierea de programe (software)


:care au ca scop rezolvarea de probleme comune unui mare număr de oameni (inclusiv
de tipul hobby-urilor) sau a comunicaţiilor globale.
 domeniul activităţilor productive: începând de la munca de birou (birotica) şi
până la activităţile din halele de producţie (administrarea depozitelor,
aprovizionare, logistică, activităţi de creaţie, planificarea producţiei), circulaţia
bănească (cărţi de credit, tele-banking, net-banking), e-commerce, teleworking;
 învăţământ: programe de învăţare, programe de prezentare, procurarea
informaţiilor de pe internet, CD-ul , DVD-ul , SDD-ul ca purtători de informaţii;
 domeniul privat: card-uri pentru obţinerea banilor lichizi, card-uri cu cip, card-uri
smart, infoterminale, jocuri, camere digitale de luat vederi/ aparate digitale de
fotografiat, CD-uri şi DVD-uri pentru timpul liber;
 alte domenii: medicină, ştiinţă (microscopie, modelare şi evaluare statistică),
transporturi (sisteme de dirijare a transporturilor aeriene, feroviare),
comunicaţii (administrarea reţelelor de telefonie).

CALCUL ŞI CALCULATOR
Calculatorul este o maşină universală de calcul. (numere, matrici, segmente, cuvinte,
imagini, sunete etc.). Ce înseamnă “calcul” sau “problemă care poate fi rezolvată” nu discutăm
în acest curs. Pentru simplitate, să acceptăm că un calcul este o succesiune de operaţii
(considerate elementare) care rezolvă o problemă O aceeaşi maşină, care execută pe rând
diverse programe, se comportă pe rând ca fiecare maşină de calcul de care avem
nevoie: Motivul principal care determină viteza impresionantă de dezvoltare a tehnologiilor
legate de calculatoare este că tot mai multe activităţi de genul celor înşiruite mai sus devin
rezolvabile cu ajutorul calculatorului, dacă acesta devine mai rapid, îşi sporeşte capacitatea
de memorare a datelor şi dacă se scriu programele necesare.
Crearea reţelelor de calculatoare, dintre care cea mai vastă este Internetul, a extins
utilizarea calculatoarelor de la calcul, în diversele lui forme, la comunicare.

REZOLVAREA DE PROBLEME CU AJUTORUL CALCULATORULUI

5/10
Competenţe T.I.C. Curs 1
VĂZUTĂ CA :
“INTRARE  PRELUCRARE  IEŞIRE”

Fluxul de date în cadrul căruia are loc comunicarea om-calculator.

Fie că e vorba de tehnoredactarea unui text, de o comunicare prin Internet, de


proiectarea unei structuri în construcţii sau de crearea unei baze de date contabile, rezolvarea
unei probleme cu ajutorul calculatorului are, la nivel general, două entităţi aflate în
comunicare: omul şi calculatorul.

Omul transferă maşinii de calcul o parte a activităţii sale intelectuale – rezolvarea


acelei probleme.Soluţionarea unei probleme presupune:

 Analiza problemei, formularea corectă şi determinarea unei metode de


rezolvare a ei, stabilirea algoritmilor de calcul, reprezentarea graficǎ sub forma de
schema logică sau organigramă;
 Programarea, reprezentarea schemei logice în limbajul de programare adecvat
rezolvării problemei cu ajutorul calculatorului;
 Implementarea, aplicarea în practică a soluţiei.

Algoritm

În sensul cel mai general, un algoritm este o serie de instrucțiuni care spun unui computer
cum să transforme un set de fapte despre lume în informații utile. Faptele sunt date, iar
informațiile utile sunt cunoștințe pentru oameni, instrucțiuni pentru mașini sau introducere
pentru încă un alt algoritm. Există multe exemple comune de algoritmi, de la sortarea seturilor
de numere la găsirea rutelor prin hărți până la afișarea informațiilor pe un ecran.

algoritm =o metodă de soluţionare a unei probleme, metodă reprezentată într-un limbaj


adecvat mijloacelor de calcul disponibile, caracterizată prin :

6/10
Competenţe T.I.C. Curs 1
 generalitate (se aplică cu minime modificări la problemele din clasa respectivă),
 finalitate (soluţia problemei este furnizată după un număr finit de operaţii) şi
 realizabilitate (adică sunt folosite mijloacele de calcul disponibile).

Exemplu de shemă logică

7/10
Competenţe T.I.C. Curs 1
https://support.microsoft.com/ro-ro/office/crearea-unei-scheme-logice-de-baz%c4%83-
%c3%aen-visio-e207d975-4a51-4bfa-a356-
eeec314bd276?ocmsassetid=ha010357088&correlationid=101b0a3f-e856-4dbd-a4bc-
18e5ec16b242&ui=ro-ro&rs=ro-ro&ad=ro

În termeni de programare computerizată, un algoritm este un set de instrucțiuni bine definite


pentru a rezolva o anumită problemă. Este nevoie de un set de intrări și produce o ieșire
dorită.

Deci, un algoritm este procesul pe care îl folosește un computer pentru a transforma datele de
intrare în date de ieșire.

Exemplu : Găsiți cel mai mare număr dintre trei numere a,b,c :

Step 1:
Start
Step 2:
Declare variables a,b and c.
Step 3:
Read variables a,b and c.
Step 4:
If a > b
If a > c
Display a is the largest number.
Else
Display c is the largest number.
Else
If b > c
Display b is the largest number.
Else
Display c is the greatest number.
Step 5: Stop

Limbaj de programare(limbaj evoluat)


- limbaj folosit pentru scrierea de programe pentru calculatoare
- mijloc de comunicare între utilizator şi calculator, prin intermediul căruia utilizatorul transmite
acţiunile pe care calculatorul trebuie să le desfaşoare asupra datelor.
ex: FORTRAN, BASIC, Pascal, C, C++, Java,

Program = descrierea într-un limbaj de programare, a prelucrărilor ce trebuie efectuate de către


calculator asupra anumitor date.
= succesiune de instrucţiuni transmise calculatorului pentru a fi executate
- implementare a unui algoritm

Un exemplu simplu de program pentru rezolvarea următoarei probleme:

Avem 2 pahare. dorim sa interschimbǎm conţinuturile lor Asadar, avem nevoie de un pahar in plus
pentru a depozita temporar conţinutul unuia dintre ele.

In limbajul de programare Pascal ,rezultǎ programul sursǎ:

program interschimbare;
var pahar1, pahar2, pahar_aux: integer;

8/10
Competenţe T.I.C. Curs 1
begin
writeln(“Dati cele 2 valori”);
readln(pahar1);
readln(pahar2);
pahar_aux := pahar1;
pahar1 := pahar2;
pahar2 := pahar_aux;
writeln(“Cele 2 valori s-au interschimbat: pahar1 = “,pahar1, ” , pahar2 = “, pahar2);
end.

In limbajul de programare C++ ,rezultǎ programul sursǎ:

#include <iostream>;

int main() {

std::cout << "Dati cele 2 valori" << std::endl;

int pahar1, pahar2;

std::cin >> pahar1;

std::cin >> pahar2;

int pahar_aux;

pahar_aux = pahar1;

pahar1 = pahar2;

pahar2 = pahar_aux;

std::cout <<"Cele 2 valori s-au interschimbat pahar1 = "<< pahar1 << ",
pahar2 = " << pahar2 << std::endl;

9/10
Competenţe T.I.C. Curs 1

Transformările pe care le suferă un program scris în limbaj evoluat până ajunge să


poată fi executat.

Compilator = traducătorul programelor sursă în coduri (programe) obiect.


compilare = traducerea programului din limbaj evoluat în limbaj maşină, adică transformarea
setului de instrucţiuni ale programului într-o reprezentare internă caracteristică
tipului de calculator folosit => programe obiect (format din module obiect)
Elementul esenţial dintr-un cod obiect este codul maşină care poate fi executat direct de
către procesor.

Editor de legături = uneşte modulele obiect înrudite generate de către compilator prin procesarea
programului sursă şi produce codul (programul) executabil.
link editare (editare de legături) = producerea codului executabil din programul obiect şi a
modulelor obiect asociate (bibliotecile de funcţii standard).

10/10

S-ar putea să vă placă și