GIS

O abordare actuala
Scurt istoric
• In 1963 geograful (de fapt inginer silvic) Canadian Roger Tomlinson a
dezvoltat, bazandu-se pe lucrarile anterioare ale lui Waldo Tobler, un
sistem care sa permita monitorizarea si managementul resurselor
naturale, in mod specific a padurilor, in Canada;
• Tomlinson a dezvoltat initial aplicatii legate de transferul pe suport
electronic a arhivei de planuri si harti
• Desi mijloacele tehnice existente in anii ’60, calculatoare si echipamente
periferice, erau scumpe, extrem de limitate ca performanta, Tomlinson si-
a propus si a realizat un prim sistem de arhivare electronica a hartilor
• Sistemele Geografice Informatice au avut ca baza aplicatii in cartografia
tematica, unde era necesar sa se utilizeze si analizeze harti cu teme
diferite (hidrologie, sol, paduri, etc.) in vederea unor analize complexe.
• Functiile si componentele principale ale GIS, definite de Tomlinson in
1963, au ramas in mare parte neschimbate. Tehnologiile utilizate insa au
evoluat incredibil de mult atat ca performante cat si ca diversitate. In plus
au aparut functionalitati noi , in special datorita evolutiei domeniului. Au
aparut echipamente noi, a aparut Internetul ca platforma, a aparut GPS,
au aprut platformele satelitare, tehnologiile UAV. Toate tehnologiile
conexe au evoluat enorm de mult, de la culegerea, stocarea si analiza
datelor, pana la diseminarea acestora, integrarea in Internet of Things.
Este acceptat astazi ca Sistemele Geografice Informatice (GIS) sunt
componenta esentiala a domeniului IT, si anume a bazelor de date, respectiv a
celor cu compnenta spatiala
Se considera ca peste 80% din informatiile existente in bazele de date au
componenta spatiala (se pot referi prin coordonate)
Evolutia solutiilor software in domeniul GIS este legata si de dezvoltarea
sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD)
Sa nu uitam ca solutiile GIS sunt anterioare chiar primelor aplicatii de baze de
date realizate de Microsoft sau Oracle si cu mult anterioare unor solutii curent
utilizate in prezent, cum sunt cele de virtualizare
In momentul actual solutiile GIS sunt integrate cu majoritatea solutiilor IT
existente pe piata: ERP, CRM, statistica,
Intocmai ca si in cazul altor domenii IT, numarul de furnizori de solutii GIS a
scazut continuu. Este un fenomen normal care tine de maturizarea oricarui
domeniu
Sa nu uitam ca in urma cu cateva decenii existau zeci sau chiar sute de sisteme
de operare, toate proprietare, zeci de limbaje de programare, care au disparut
astazi sau au ramas in uitare
Domeniul GIS s-a maturizat iar cei care au viziunea si resursele necesare
dezvoltarii oricarui domeniu sunt putini. Este evident ca resursele, de orice fel,
sunt limitate
Solutiile actuale de GIS sunt legate de directia actuala de utilizare a aplicatiilor
in cloud
In perioada anilor 60, profesorul Howard Fisher a infiintat
Harvard Laboratory for Computer Graphics and Spatial Analys
is
. Sub conducerea lui Howard Fisher a inceput dezvoltarea de
aplicatii, in special de cartografie asistata de calculator,
domeniu din care au evoluat GIS ca tehnologie si stiinta.
In laboratorul lui Fisher s-au format multi din vizionarii din
domeniul GIS: Jack Dangermond (Esri), Lawrie Jordan (ESRI,
ERDAS), Bruce Rado (ERDAS) si parintele GeoDesign, Carl
Steinitz
In anul 1969 James Meadlock a fondat Intergraph, initial un
spin-off din IBM. Meadlock a locrat anterior la programul
spatial American, fiind responsabil cu software-ul de ghidare a
misiunilor Apollo catre Luna. Intergraph a fost pionier nu
numai in domeniul GIS, dar si in hardware: statii grafice RISC,
echipamente periferice specifice (scannere cartografice si
fotogrametrice, placi grafice, camera fotogrametrice),
fotogrametrie.
Tot in anul 1969 Laura si Jack Dangermond au fondat Esri
(Environmental Systems Research Institute). Intial o firma de
consultanta, Esri a devenit principalul furnizor de tehnologie
GIS
Sunt acceptate patru faze in dezvoltarea Sistemelor Informatice Geografice
(GIS)
Prima faza a fost din anii 60, pana la mijlocul anilor 70, si se caracterizeaza
prin incercarile catorva vizionari de a defini domeniul GIS si directiile de
dezvoltare in domeniu.
O a doua faza, care a durat pana la inceputul anilor 80, este caracterizata
prin adoptarea tehnologiilor GIS de catre diverse agentii nationale, ceea ce a
condus la ceea ce numim ghiduri de “best practices”. Atunci au fost realizate
si primele aplicatii in domeniu
O a treia faza este pana la sfarsitul anilor 80, si a constat in dezvoltarea de
solutii comerciale si pozitionarea GIS ca un nou domeniu in zona IT
O ultima faza este orientarea catre o utilizare masiva, mai intai la nivelul
organizatiilor, si acum, odata cu dezvoltarea si generalizarea Internetului ca
platforma, la nivelul societatii.
In special in ultima perioada, tehnologiile GIS au evoluat deosebit de mult,
impreuna cu intreagul domeniu IT. Acest lucru a fost posibil atat datorita
dezvoltarii tehnologice fara precedent a hardware-ului si comunicatiilor, a
dezvoltarii si apartitiei de noi tehnologii de populare a bazelor de date, dar si
a generalizarii si utilizarii masive a dispozitivelor mobile, a televizoarelor
Smart, a dezvoltarii conceptului de Internet of Things, a aparitie conceptului
System of Records, apoi System of Engagement si System of Insight
O surta prezentare a evolutiei IT
• Generatia actuala, cel putin cea de varsta studenteasca si
scolara, a crescut cu componente IT care au o viata
recenta, dar care acum par ca au existat dintotdeauna.
Acest imens salt tehnologic a avut un impact extraordinar
asupra intregului domeniu al IT, contribuind si la o
democratizare a acestuia. Solutiile IT au fost dominate
decenii de asa numitul concept “System of Records”, care
avea la baza tehnologii de populare a bazelor de date,
“records”, accentul fiind pus pe colectare, stocare si
analiza. In prezent, odata cu dezvoltarea dinamica atat a
platformelor (desktop, server, cloud, mobile, telefonie
Smart, devices Smart) cat si a IoT apare posibilitatea
colaborarii si participarii la ceea ce se numeste “System of
Engagement”, in care participantii contribuie fiecare, in mod
activ, la culegerea datelor, la dezvoltarea solutiilor, a
analizelor, intr-un sistem interactiv de cooperare
• Conceptul actual a evoluat catre asa numitul System of
Insight, care permite extragerea de informatie prin utilizarea
surselor de date obtinute in zona de cooperare, denumita
System of Engagement. In contextul Big Data analiza devine
imposibila fara existenta unui System of Insight.
• Procesul decizional este o zona critica in orice domeniu.
Acest process este imbunatatit prin utilizarea de analize care
pot fi descrise prin colectarea si consumarea de date,
detectarea relatiilor si patternurilor (tiparelor), aplicarea de
tehnici de analize sofisticate si prin automatizarea proceselor
ulterioare. Sistemul IT care sprijina procesul decizional este
compus din "systems of record", “systems of engagement”,
si “systems of insight”.
• Definitie Insight (Oxford Dictionary): Capacitatea de a obtine
o intelegere precisa si in detaliu asupra unui obiect, fenomen
sau persoana
Conceptul de cloud
Conceptul de cloud (cont)
• Cloud computing, cunoscut si ca 'on-demand computing',
este o solutie IT bazata pe Internet, unde resursele sunt
partajate, iar datele, informatiile si aplicatiile sunt furnizate
altor calculatoare sau dispozitive, la cerere. Este vorba de
un model care asigura, practic oricarui utilizator inregistrat,
accesul la cerere, catre resurse partajate IT configurabile
(“pool of configurable computing resources”).
• In prezent exista resurse de calcul, stocare si networking
de mare capacitate, corelate cu utilizarea pe scara larga a
conceptului de virtualizare, si a arhitecturii SOA (Service
Oriented Architecture).
• Solutiile oferite sunt scalabile, permitand utilizatorilor sa isi
adapteze solicitarile, functie de necesitatile de moment
(scale-up/scale-down), crescand astfel eficienta utilizarii
resurselor IT.
Internet
• Termenul de World Wide Web (www), atat de familiar
astazi, a fost introdus de catre Tim Berners-Lee in 1989.
• World Wide Web (WWW) este un spatiu IT deschis unde
documentele si alte resurse web sunt identificabile printr-
un URL (Unified Resource Locator), interconectate prin
conexiuni hyperlink (o referinta la o resursa care poate fi
accesata printr-un click) si care poate fi accesat prin
Internet. A devenit cunoscut sub numele de WEB.
• In 1994 Tim Berners-Lee a construit primul browser, iar
primul server web, denumit NEXT, a devenit public in
1991. A devenit cunoscut ca “the Web”. WWW este un
element central in ceea ce numim Societate
Informationala, si o unealta indispensabila celor cateva
miliarde de utilizatori ai Internet.
Internet of Things
• Termenul a fost introdus in anul 1999 de catre Kevin Ashton
si s-a referit initial la o retea globala de dispositive echipate
cu RFID (Radio Frequency Identification).
• Termenul este strans legat de conceptul de “smart object”,
definit ca un obiect care poate interactiona cu fiintele umane,
cu alte obiecte inteligente dar si cu obiecte virtuale, create
sau generate de catre un mediu IT. A fost defint ca un obiect
care isi poate descrie singur posibilele interactiuni.
Principalele probleme identificate fiind legate de modelarea
interactiunii cu alte obiecte sau cu entitati din mediul virtual.
• The Internet of Things (IoT) este reteaua de obiecte fizice,
sau “obiecte (things)” care sunt incorporate cu/in electronica,
software, senzori si retea/conectivitate, si care permite
acestor obiecte sa culeaga si sa schimbe date
 IoT (continuare)
• Internet of Things permite obiectelor sa fie detectate si
controlate de la distanta (remotely) de-a lungul intregii
infrastructuri (retea), creand oportunitati pentru o mai
buna integrare directa intre lumea fizica si sistemele de
calcul. In acest mod rezulta o eficienta crescuta, o mai
corecta aproximare a realitatii si o mai buna eficienta
economica.
• Atunci cand IoT este imbunatatit cu senzori tehnologia se
transforma intr-o clasa mai complexa, numita
cyber-physical systems, tehnologie care include tehnologii
cum ar fi smart grids, smart homes,
intelligent transportation si smart cities.
• Unele categorii de senzori, numite si “wearable sensors”
sunt proiectate pentru folosirea directa de catre oameni,
deseori fara o interventie directa
System of records vs System of Engagement
System of records vs System of Engagement

Un “system of engagement” incepe cu conectarea

persoanelor in timp real, folosind dispositive smart care isi pot
determina pozitia spatiala (geographical awareness). In acest
mod se asigura posibilitatea de interactiune si cooperare intre
un numar mare de persoane si furnizarea catre acestia a
informatiei dorite: angajati, client, furnizori, cetateni etc.
Prin folosirea de aplicatii pe dispositive mobile, operatorii din
teren devin mult mai eficienti si productivi si transmit
informatia in timp real, deandata ce este culeasa.
Vizualizand si analizand datele pe o harta, utilizatorii aflati la
birou pot descoperi informatii si tipare noi.
In acelasi timp cetatenii capata acces mult mai simplu si rapid
la informatii de interes public.
Abordarea ierarhica vs abordarea Sinergistica
O scurta prezentare a evolutiei IT (hardware)
• Dupa cum am mentionat solutiile GIS, si aici includem si
partea de prelucrare de imagini, sunt mari consumatoare de
resurse. In prezent resursele nu mai sunt o problema
majora. Atat ca performanta cat si ca pret de cost. Insa la
inceputurile GIS resursele constituiau o mare problema.
• In anii 70 si apoi in anii 80 a fost dezvoltata arhitectura RISC
(Reduced Instruction Computer Set) care a condus la
cresterea masiva a vitezei de calcul. Domeniul asa
numitelor Statii Grafice a impulsionat atat domeniul GIS cat
si cel al prelucrarii de imagini/teledetectie. Nu amintim decat
cea mai cunoscuta solutie, statia SUN, dezvoltata de firma
SUN Microsystem, care a avut si cel mai stabil si eficient
sistem de operare UNIX, denumit SOLARIS. SUN a fost
cumparata de catre Oracle in anul 2010, iar solutia
hardware este comercializata acum sub denumirea
EXADATA
cont
• Oracle ofera si solutii cloud, alaturi de Amazon si Microsoft
• Solutiile din clasa PC, adica o platforma de calcul bazata pe
unul sau mai multe microprocesoare (acum core), sunt relativ
vechi, prima fiind considerata Olivetti Programma 101, lansat in
1965. Urmat in 1968 de HP 9100A (clona sovietica era denumita
MIR). Este vremea incercarilor tarilor comuniste de a copia
sistemele vestice, datorita in special embargoului asupra
importurilor de IT.
• In 1973 IBM lanseaza SCAMP iar in 1975 IBM 5100, considerat
de catre PC Magazine drept primul PC.
• In 1973 Xerox dezvolta primul GUI (Graphical User Interface) iar
primul calculator cu procesor Intel 8080 (8 biti) este Commodore
PET, lansat in 1977 si care avea ca sistem de operare CP/M (pe
discuri floppy, disparute azi)
• Urmeaza IBM PC, lansat in 1981 cu procesor 8088 la 4,7 MHz.
Datorita lipsei de viziune procentul de piata in zona PC al IBM
scade de la 60% in anii 70, la 30% in anii ‘80
Cont
• In anul 1977 se lanseaza Apple II, care in scurt timp
depaseste ca numar de vanzari Commodore, inclusiv in
domeniul educational. S-au vandut 5-6 milioane de bucati,
ceea ce este remarcabil pentru acea perioada. Un mare
numar au fost achizitionate in sistemul educational,
conducand la o generatie care a schimbat industria IT si nu
numaiApple II avea un processor la 1MHz si 4, apoi 8MB
RAM. A fost clonat in tarile socialiste. Un exemplu este
calculatorul Pravets realizat in Bulgaria. In 1994 este lansat
MacIntosh cu processor Motorola 68000. In 1997 apare iMac.
• In 1994 principalul producator de PC era Compaq, care apoi
a cumparat firma DEC, pionier al minicalculatoarelor. Ulterior
Compaq a fost cumparat de HP, care a devenit astfel al
doilea mare producator de hardware, dupa IBM.
• Apple era al treilea producator de PC
Cont
• In 1998 Steve Jobs, reintors la Apple, lanseaza iMac G3 iar
in 2006 face tranzitia la procesoarele Intel
• Apar laptops si notebooks
• In 2007 Apple lanseaza iPhone, un concept revolutionar si
care a fost unul dintre primele telefoane Smart; cota de piata
a Apple in domeniul telefoniei mobile urca spre 40%
• In 2010 Apple lanseaza iPad
• Apar multe modele de telefoane Smart lansate de Samsung,
Nokkia, LG
• Majoritatea producatorilor de hardware lanseaza propriile
versiuni de tablete
• In 2012 Microsoft lanseaza propria tableta: Surface
• Pe 23 septembrie 2008 Google lanseaza sistemul de
operare Android, utilizat acum de multi dintre producatorii de
telefoane, tablete si televizoare Smart
Evolutia mediilor de stocare
• Cercetarile incepute in anii 50 de catre IBM au condus la
inventarea a ceea ce numim astazi disc hard (HDD). HDD a
devenit accesibil comercial a fost in 1957, iar perfomantele
legate de viteza de acces si spatiul de stocare au crescut
incredibil pana la solutiile disponibile astazi. Costul a fost in
continua scadere. Spatiul pe disc a crescut exponential, de la
5 MB la inceputul erei PC, la 1 GB in anii ‘90, pana la 10-15
TB si peste in prezent.
• Dimensiunea initiala a HDD era de 24 inches, fiind in prezent
de 2,4 inches.
• In anii 70 apar primele medii SSD. Un SSD (solid-state disk)
este un dispozitiv de stocare care utilizeaza un circuit integrat
asamblat ca o memorie, pentru stocarea persistenta a
datelor.
• Solutiile HDD si SDD coexista, existand avantaje si
dezavantaje pentru fiecare
Comparatie intre HDD si SDD
• Vom prezenta pe scurt o comparatie intre avantajele si dezavantajele
HDD/SDD
caracteristica HDD
Persistenta datelor Persistenta datelor este
buna chiar in absenta
alimentarii; insa exsitenta
unor piese in miscare
conduce la defectiuni dupa
cativa ani de utilizare
Timp de pornire Cateva secunde
Rata de transfer Depinde de viteza de
rotatie (intre 3500 si
15.000); 200 MB/s este
un maxim
Siguranta si durata de Avand parti in miscare
viata sunt mai susceptibile la
variatii de temperature si
socuri; durata de viata
medie este de 6-8 ani
SDD
Lipsa alimentarii pentru o
perioada mai mare de 10 ani
duce la pierderi de date;
SDD nu se preteaza la
solutii de arhivare
instantaneu
Intre 200 si 2500 MB/s,
insa in zona solutiilor
enterprise este de multi
GB/s
In ultimii ani rata de
defectiuni a fost mai mica
decat in cazul HDD; rata
de deftiuni variaza mult
functie de producator
Dezvoltarea pietei de aplicatii mobile si de date
• In 1996 Microsoft lanseaza Windows CE, destinat
dispozitivelor mobile. In 2003 este inlocuit de Pocket PC, iar
in 2003 apare Windows mobile.
• Actuala versiune Microsoft Windows (10), a fost lansata la
30 septembrie 2014, cu un update major in noiembrie 2015.
Are acelasi look and feel pe orice dispozitiv. Noul browser
Microsoft este Edge.
• In aprilie 2014 Microsoft finalizeaza achizitia Nokia pentru
7,2 miliarde dolari, intrand puternic pe piata telefoniei
mobile
• Pe piata de date, Navtech, fondata in 1985 si pionier in
domeniul producerii de date geospatiale, este cumparata
de Nokia in 2007/2008 si transformata in Here in 2011.
• In 3 august 2015 Nokia vinde Here catre un consortiu
format de Audi, BMW si Daimler pentru a fi utilizata in
aplicatii driver-assistant.
continuare
• TeleAtlas, celalalt mare producator de date spatiale, infiintat
in 1984 in Olanda, este achizitionat in iulie 2008 de catre
Tom Tom, unul dintre pionierii si principalii producatori de
sisteme de navigatie. TomTom a fost primul pe piata de
sisteme de navigatie. In anul urmator erau peste 300 de
firme cu aplicatii in domeniu. Acum au ramasmai putin de
10. In plus a aparut Waze, tehnologie din clasa disruptive.
• Google Earth este unul dintre primele aplicatii din clasa Glob
Terestru Virtual. Este bazat pe solutia Keyhole, o companie
infiintata de catre CIA si achizitionata de Google.
• Foloseste suprapunerea de imagini satelitare, aeriene si
date GIS peste un glob terestru. Serviciul a fost lansat de
Google in 2005 si a avut un impact mare in multe domenii:
educatie, turism, militar, planificare teritoriala etc.
• Modelul digital al terenului utilizat este cel derivat din SRTM.
Recent declasificat pana la celula de 1” arc (30 m)
Software GIS; scurt istoric
• In anul 1982 Esri lanseaza Arc/Info, dezvoltat in Fortran IV
• In 1991 se lanseaza ArcView 1.0, o solutie desktop simpla.
ArcView 2. vine cu noul format de date denumit SHAPEFILE,
larg utilizat si in prezent. Dezvoltarile ulterioare, pana la
ArcView 3.3, adauga functionalitate si performanta. Sunt
dezvoltate o serie de extensii, pentru aplicatii specifice:
Network Analyst, 3D Analyst etc
• Suita ArcGIS 8.x este lansata in 1999, odata cu noul concept
de Geodatabase (o baza de date optimizata pentru a stoca si
interoga obiecte definite intr-un spatiu geometric); Sunt
incluse extensii si sunt definite trei nivele: Basic, Standard si
Advanced, cu functionlitate si perfomanta crescatoare
gradual. Stumem acum la versiunea 10.x
• In 2013 se lanseaza ArcGIS Online, o solutie de “content
management” care include aplicatii, template, date, imagini si
permite crearea de harti interactive accesibile online.
Intergraph
• Fondata in 1969 ca M&S Computing. Isi schimba numele in
1980 in Intergraph Corporation si devine o firma pe actiuni in
1981. In 2010 este cumparata de Hexagon, un conglomerat
suedez.
• A produs propriile sale statii grafice RISC in baza licentelor
cumparate de la Fairchild Industries. Castiga un proces in fata
Intel, care plateste, in urma unei intelegeri in 2002, 300
milioane dolari
• 1994, Intergraph lanseaza tehnologia Geomedia, care
inlocuieste MGE (Modular GIS Environment), bazat pe
MicroStation (Bentley), o masina grafica CAD
• Se lanseaza Geomedia Pro, apoi Geomedia Web Map
• Dupa ce Hexagon achizitioneaza ERDAS si apoi Intergraph se
incearca integrarea tehnologiilor prin lansarea ERDAS Appolo
(fost Red Spider, iOnic), Geospatial Portal si Geospatial SDI.
2017, Hexagon cumpara Luciad.
Apropierea tehnologiei catre utilizatori, prin realizarea unor
functionalitati cu larga aplicabilitate, dupa cum am mentionat, prin
dezvoltarea fara precedent a tehnologiilor IT: platforma (Internet),
SGBD, comunicatii, procesoare, servere si PC, aplicatii mobile
(tablete si smart phone), acestea din urma tinzand sa devina
dominante in cativa ani
In 2006 apare Google Earth, urmat de Virtual Earth (acum Bing) iar in
2009 Esri lanseaza Community Base Map si apoi ArcGIS Online,
platforma complexa bazata pe tehnologia web;
Landsat 7 asigura gratuit accesul la acoperiri ale intregii suprafete
terestre, cu exceptia unor zone polare. Operat de catre USGS
ESA (European Space Agency) lanseaza seria de sateliti Sentinel, cu
senzori radar si optici, datele fiind gratuite
Digital Globe sateliti cu rezolutia comerciala de 30 cm
Dronele si senzorii lidar devin tehnologii curente
Tehnologiile de generare a modelului digital al terenului (DTM) devin
mai accesibile iar pretul scade continuu
Competitia pe continut, inlocuieste, la un alt nivel, competitia pe
functionaliate; continutul si performanta sistemelor, impreuna cu
alinierea la standarde si inter-operabilitatea devin caracteristicile
principale ale unui sistem modern.
Esri se aliniaza la conceptul comun IT: anydevice, anywhere, anytime
Apar asa numitele “appliances”, solutii integrate de
hardware, software, aplicatii si date, gata pentru a fi
utilizate. Aplicabilitatea appliances a fost in special in
domeniul militar, unde este esential sa putem avea acces
la totalitatea resurselor intr-un timp foarte scurt, iar
instalarea sa fie simpla si accesibila unor tehnicieni fara
cunostinte deosebite in domeniul IT. Viteza de raspuns
este de asemenea esentiala pentru acest tip de sisteme.
Tot in ultimii ani sunt din ce in ce mai utilizate portalurile.
Principala caracteristica a unui portal este de a pune la
dispozitia utilizatorului intr-un singur loc aplicatii care sa
permita consultarea, agregarea si analiza unor informatii
aflate pe servere sau sisteme diferite.
Accesul in portal poate fi facut practic prin orice
dispozitiv care permite accesul la un browser: desktop,
telefon smart, tableta, televizor smart
Evolutia cartografiei
• Cartografia este o stiinta extrem de veche. Primele
reprezentari cartografice, neasteptat de corecte, au o
vechime de mai mult de 2000 de ani.
• Hartile au fost utilizate in principal pentru aplicatii militare si
navigatie
• Importanta hartilor pentru navigatie creste odata cu
descoperirea Americii, a drumului catre mirodeniile din India,
a inconjurului Africii de catre Vasco da Gama. Urmeaza
ocolul Pamantului de catre Magellan, urmat de Bougainville.
Apoi epoca marilor descoperiri geografice, care au dus la
crearea prezentei Imperiului Britanic in zona Pacificului de
Sud (capitanul Cook). Odata cu epoca marilor descoperiri
geografice incep dezvoltarile legate de formalizarea
matematica a reprezentarilor cartografice. Se dezvolta o
serie de proiectii cartografice cu caracteristici legate atat de
zona reprezentata, cat si de domeniul de utilizare
Evolutia cartografiei
• Dezvoltarea sistemului colonial duce la o cerinta majora legata
de cartarea de noi teritorii, la identificarea si cartarea de noi
resurse. Planul britanic Cape-to-Cairo este un asemenea
exemplu. Extinderea Imperiului Britanic in India si apoi in
China genereaza o cerinta crescanda de harti.
• La fel cu dezvoltarea imperiului colonial francez din Africa si
Asia. Nevoia unor harti corecte si actualizate este esentiala in
buna administrare a acestor teritorii, unde puterile coloniale isi
impun propria cultura si propriul sistem de administratie.
• In perioada actuala, trecerea de la cartografia tiparita la cea
digitala a condus la dezvoltarea de aplicatii pentru
transformarea sistemelor de proiectie si a elipsoizilor.
• Primele aplicatii de vizualizare/tiparire ale cartografiei digitale
au fost de un nivel calitativ destul de scazut. Actualele solutii
cartografice profesionale sunt, din punct de vedere al
aspectului, de o calitate exceptionala
Cont
• Se definesc elipsoizii si sistemele de proiectie cartografica;
se dezvolta componenta matematica a proiectiilor
cartografice, se determina elipsoizii
• Odata cu perioada moderna a razboaielor, inceputa in
vremea lui Petru cel Mare, hartile capata o importanta majora
in planificarea operatiilor militare
• Reformele Napoleoniene aduc sistemul metric si o noua
formalizare a determinarii elipsoidului terestru si a proiectiilor
cartografice. Se fac determinari precise ale lungimii
meridianului terestru care conduc la definirea initiala a
metrului: a 10 mia parte din sfertul de meridian terestru. Se
realizeaza metrul etalon care se pastreaza si in acum la
Sevres. In prezent metrul este definit functie de lungimea de
unda a unei descarcari electrice intr-un gaz inert.
• Gauss introduce idea de triangulatie iar Bessel, sub
coordonarea lui Gauss, realizeaza prima retea de triangulatie
 Web mapping
• Odata cu dezvoltarea solutiilor GIS si a Internetului apare
notiunea de web mapping.
• Web mapping consta in procesul de a utiliza harti livrate de
catre o solutie GIS prin intermediul Internetului. Deoarece o
harta web este in acelasi timp servita si consumata, rezulta
ca Web Mapping inseamna mai mult decat cartografie pe
Web, si este in acelasi timp un serviciu pe web. Web
Mapping include servicii geospatiale, algoritmi, simbolizare.
Dupa cum am mentionat nu este o simpla unealta de a
genera harti folosing web ca platforma, ci o solutie
complexa, care permite colaborarea, publicarea si
arhivarea unor “harti” folosind Internet ca platforma.
• Termenii Web GIS si Web Mapping sunt din multe privinte
sinonimi.
• Kraak introduce in 2001 termenii de harti statice si
dinamice, iar apoi cele interactive si cele view only
Categorii de Web Mapps
• web maps analitice au facilitati de analiza GIS. Dupa cum am mentionat
delimitarea intre web maps analitice si web GIS este greu de definit
• Harti Web in timp real pun in evidenta in special fenomene dinamice, cu
intarzieri uzuale de ordinal secundelor. Datele provin de la diferite tipuri
de senzori. Un exemplu sunt hartile meteorologice radar. Sunt in acelasi
timp harti animate (vezi continuare).
• Hartile animate evidentiaza schimbarile prin animarea uneia sau a mai
multora dintre variabile.
• Hartile colaborative pun la dispozitia celor interesati platforme care
permit realizarea in comun a unor harti. Exemplele cele mai cunoscute
sunt WikiMaps si OpenStreet Map dar si aplicatiile Waze, o solutie de
navigare
• O alta categorie de web mapping o consitituie atlasele online.
Producatorii traditionali de atlase sunt in prezent in tranzitia catre solutii
web, in care utilizatorii isi pot tipari la cerere diverse zone de interes.
Sunt si prodcatori de solutii GIS care ofera atlase online, exemplul cel
mai cunoscut fiing Esri Living Atlas, care include o multitudine de harti,
avand surse diferite
 O scurta istorie a web mapping
• 1989: nasterea WWW, la CERN pentru a asigura schimbul e
documente
• 1993: XEROX PARK MAP VIEWER, primul mapserver, bazat
pe CGI/Perl. Permitea reproiectarea si definirea map extent.
• 1994: The World Wide Earthquake Locator, primul mashup
interactiv, avand la baza Solutia Xerox Park Viewer
• 1994: The National Atlas of Canada, care poate fi
considerat drept primul atlas online
• 1995: The Gazetteer for Scotland,prima baza de date
geografica cu solutie de interactive mapping
• 1995: MapGuide, denumit initial Argus MapGuide.
• 1996: Mapquest, prima solutie de navigatie interactiva
• 1996: Geomedia WebMap 1.0, cu support pentru vectori prin
ActiveCGM.[5]
continuare
• 1996: MapGuide, Autodesk achizitioneaza Argus
Technologies si il redenumeste Autodesk MapGuide 2.0
• 1997: UMN MapServer 1.0, cea mai poppulara solutie de
web GIS, dezvoltata la University of Minnesota (UMN) in
cadrul priectului NASA ForNet. Aparuta ca necesitate de a
oferi silvicilor date de teledetectie pe net. Extrem de populara
in Romania, fara insa a avea implementari de referinta
• 1998: Terraserver USA,Web Map Service care furniza
imagini. Una dintre cele mai populare solutii WMS Web
Mapping Service). Dezvoltata de USGS, Microsoft si HP
• 1998: MapObjects Internet Map Server, ESRI intra pe piata
de web mapping
• 2000: ArcIMS 3.0
• 2000: ESRI Geography Network, solutie de distributie a
datelor si serviciilor
continuare
• 2001: incepe proiectul GeoServer, cel mai popular si
performant server web open source
• 2004: OpenStreetMap, o harta a lumii, open source,
open content initiata de Steve Coast.
• 2005: Prima versiune a Google Maps. Devine extrem de
populara pe web pentru ca permite utilizatorilor sa integreze
servicii Google map in propriul website.
• 2005: Autodesk declara MapGuide ca Open Source;
success foarte limitat
• 2005: prima versiune a Google Earth, bazata pe filozofia
virtual globe, prin achizitia Keyhole, un priect inial al CIA.
Terenul si cladirile pot fi vizualizate in 3D. Formatul KML
( bazat pe XML) permite utilizatorilor sa integreze propriul
continut. Aceasta solutie necesita instalarea unui soft
specializat si nu se poate lansa intr-un browser.
continuare
• 2006: se lanseaza WikiMapia, solutie bazata pe VGI
• 2009: Nokia asigura Ovi Maps (fost Navtech, viitor Here)
gratuit pe propriile smartphones.
• 2010: este fondat MapBox ; solutii cartografice foarte bune;
solutie utilizata in present de un numar de aplicatii care au
nevoie de support cartografic
• 2012: Apple inlocuieste Google Maps ca solutie implicita pe
iPhone cu propria solutie; Solutia dezvoltata de Apple
creeaza probleme datorita precaritatii continutului; este
oprita;
• 2016 Esri lanseaza Living Atlas, o colectie de informatii
geografice care include harti, apps, imagini satelitare si
aeriene, precum si fisiere de date (layers) de pe intregul
Glob Pamantesc
Baze de date spatiale sau Geodatabase
O Baza de date spatiala, sau geodatabase, este o baza de
date optimizata pentru stocarea si interogarea de date care
reprezinta obiecte definite intr-un spatiu geometric. Marea
majoritate a bazelor de date spatiale permit stocarea si
reprezentarea obiectelor geometrice simple, cum sunt
punctele, liniile si poligoanele. Unele baze de date spatiale
permit gestionarea si a unor structuri complexe, cum sunt
obiectele 3D, relatiile topologice, retelele si modelele digitale
ale terenului (TIN).
Initial au existat doua abordari in domeniul GIS. Prima a
utilizat o masina grafica CAD (ex. MGE- Microstations) iar
cealalta o baza de date relationala, conectata la o masina
grafica GIS (ex. Arc/Info, unde Info era o baza de date
relationala dezvoltata de Doric Computers, firma britanica azi
disparuta).
Geodatabase
• Odata cu introducerea notiunii de geodatatabase
producatorii de baze de date au extins formatele catre date
gegrafice, acestea conducand la asa numitele “long
transactions”. Pionier in domeniu a fost Informix cu Blade
Technology, urmat de Esri cu structura SDE si Oracle cu
SDO. Ultimele doua continua sa existe, desi in prezent
bazele de date se indreapta tot mai mult catre solutii Big
Data.
• Bazele de date Spatiale (Spatial databases) sunt in mod
uzual baze de date relationale object orriented care includ si
tipuri de date geografice si, deasemenea, metode si
proprietati
Topologie. Relatii topologice. Exemple
• O relatie spatiala defineste modul in care un anumit obiect
localizat in spatiu este referentiat fata de un alt obiect.
• Topologia Geospatiala, studiaza regulile care definesc
relatiile intre puncte, linii si poligoane care reprezinta un
obiect spatial intr-o anumita regiune spatiala.
• Cateva exemple simple de reguli topologice sunt prezentate
in figura din pagina urmatoare.
• Regulile topologice tin si de un bun simt tehnic. Este absurd
ca, de exemplu, doua parcele adiacente sa se intersecteze
sau sa includa o zona libera intre laturile adiacente.
• Relatiile topologice sunt derivate din modelul DE-9IM
(Dimensionally Extended nine-Intersection Model. Acesta
este un model topologic si un standard folosit pentru
descrierea relatiei spatiale intre obiecte intr-un spatiu
bidimensional Deoarece relatiile spatiale din model sunt
topologice, rezulta ca ele sunt invariante la transformarile de
tip rotatie, translatie, scalare.
Topologie. Relatii topologice. Exemple
Modele Digitale ale Terenului
• Realizarea unui model tridimensional al terenului este un
deziderat destul de vechi. In anii 70 s-au incercat solutii
pentru descrierea suprafetelor nematematice, adica a
suprafetelor care nu pot fi descrise printr-o functie sau printr-
o familie de functii. Aceste tipuri de suprafete nu sunt proprii
doar suprafetei terestre. Exista aplicatii in industria
aeronautica si in industria automobilelor. De fapt acolo este
locul unde au fost dezvoltate pentru prima oara asemenea
tehnologii. In aeronautica marea majoritate a formelor,
pentru aripi, de exemplu, sunt urmare a unor incercari
empirice, in asa numitele tunele aerodinamice. Aceeasi
abordare a urmat apoi in industria automobilelor. Daca ne
uitam la modelele de autoturisme, vom observa o trecere de
la formele cu aspect paralelipipedic la forme elegante,
alungite, forme derivate din cerinta unor coeficienti
aerodinamici din ce in ce mai mici.
Cont.
• Pe langa aspectul elegant, aceste forme aerodinamice
conduc, evident, si la o reducere a consumului de combustibil.
Acesta fiind o cerinta importanta, in special dupa prima criza
majora a petrolului, criza ce a urmat razboiului arabo-israelian
din anul 1973.
• Modelele realizate atunci s-au bazat pe utilizarea de familii de
curbe (ex. Beziers si Coone), care incercau sa modeleze
suprafetele, impartindu-le in zone (patches sau petece) care
puteau fi modelate prin functii matematice, punandu-se apoi
conditii de continuitate intre aceste zone, astfel incat
suprafata rezultata sa apara ca una continua (derivatele de
ordinul I si II continue).
• In domeniul modelarii reliefului au aparut doua tipuri de
abordari: TIN (Triangular Iregular Network), o retea de
triunghiuri care acopera o anumita zona, si GRID, o retea
regulata de dreptunghiuri sau patrate, cu cote cunoscute in
oricare din colturile retelei
Cont.
• Trecerea de la un model la altul (TIN/GRID) este simpla.
• Modelul TIN este apropiat de ceea ce in topografia clasica
se numeste oleata de cote. Are avantajul unei mai bune
aproximari a terenului, pentru ca punctele sunt culese in
zonele caracteristice ale terenului, inclusiv in ceea ce se
numesc rupturi (accidente) de teren (ravene, zone abrupte,
elemente de constructive: diguri, deblee/ramble etc).
• Modelul GRID are dezavantajul ca poate sa nu tina cont de
accidentele de teren. Insa are avantajul unei descrieri
coerente, simple, care se utilizeaza in aplicatii de modelare
cum sunt cele legate de inundatii, volume de sapaturi etc.
• Exista si modele GRID in care se includ accidentele de
teren, iar in sistemele GIS actuale reprezentarea terenului
este complexa, tinanad cont in mod concret de precizia
ceruta pentru diferite tipuri de aplicatii.
Tehnologii de realizare a modelelor digitale ale
terenului
• Initial punctele necesare pentru realizarea unui model digital
al terenului au fost realizate clasic, cu nivele sau theodolite,
culese ca oleate de cote sau in colturile unei retele. Printre
primele aplicatii au fost cele legate de orezarii, unde
suprafetele parcelelor trebuie sa fie plane.
• A urmat culegerea de puncte prin metode fotogrametrice
(stereorestitutie). In prezent solutiile sunt atat fotogrametrice,
inclusive din drone, cat si radar si lidar.
• Un prim efort de utilizare a unor tehnologii alternative a fost
SRTM (Shuttle Radar Topography Mission). Inceput in anul
2000, a fost un proiect international de realizare a unui
model de elevatie (explicatia termenilor urmeaza), la scara
Terrei, de la 56 grade S la 60 grade Nord. S-a obtinut astfel
cea mai cuprinzatoare baza de date de mare rezolutie a
Terrei, inainte de lansarea misiunii Aster GDEM, in 2009
Cont.
• SRTM este un sistem radar modificat care a fost utilizat pe
naveta Space Shuttle Endeavour in timpul misiunii de 11 zile
din Februarie 2000. Radarul era bazat pe vechiul
Spaceborne Imaging Radar-C/X-band Synthetic Aperture
Radar (SIR-C/X-SAR), folosit in misiunile navetelor spatiale
inca din 1994.
• Modelul realizat a fost facut public, initial pentru o rezolutie a
celulei de 3 secunde de arc (100 m). Acest model avea o
serie de degradari intentionate ale preciziei, motivatia fiind
de ordin militar.
• La Summitul ONU privind schimbarile climatice de la New
York din 2015, NASA a anuntat ca DTM obtinut din Shuttle
Radar Topography Mission (SRTM) va fi lansat global, cu o
rezolutie de 1 secunda de arc (30 m). Modelul global cu
aceasta rezolutie este disponibil in mod gratuit, si se
preteaza unor clase extrem de largi de aplicatii
Cont.
• Tehnologiile radar sunt din ce in ce mai folosite in generare
de date tridimensionale.
• In ultimii zece ani s-au dezvoltat tehnologii LIDAR, care
folosesc in locul lungimilor de unda centimetrice (RADAR)
tehnologia Laser. Lidar asigura un grad de precizie ridicat,
care poate ajunge si la marimi de ordinul mm. Cu toate
acestea tehnologiile LIDAR presupun urmarirea unei
metodologii corecte, legata inclusiv si de componenta de
etalonare.
• Conform definitiei NOAA, LIDAR (Light Detection and
Ranging) este o metoda de teledetectie care utilizeaza un
laser pentru a masura distanta de la instrument la suprafata
terestra. Impulsurile luminoase, combinate cu alte date
colectate pe sistemul aeropurtat, se utilizeaza pentru
generarea de informatie tridimensionala precisa.
cont
• Un instrument LIDAR este compus, in mod principial dintr-un
laser, un scanner si un receptor GPS specializat.
• Platformele cele mai des utilizate pentru Lidar sunt cele
aeropurtate (elicopetre si avioane). Exista si drone cu senzori
lidar
• Exista doua tipuri de Lidar, cel topografic, care utilizeaza o
lungime de unda in infrarosul apropiat, si cel batimetric, care
utilizeaza lumina verde, care penetreaza corpurile de apa si
masoara suprafetele situate sub apa.
• In SUA sunt disponibile seturi de date Lidar gratuite, insa
aceste nu sunt consistente pe intregul teritoriu al Statelor
Unite. In Romania exista seturi de date Lidar dezvoltate
pentru diverse proiecte, in special pentru modelarea
hidrologica.
• Exista si instrumente Lidar terestre, folosite in mod special
pentru aplicatii in arhitectura, monumente istorice, etc
Terminologie: DEM, DTM, DSM
• DSM, sau Digital Surface Model. Instrumentul Lidar
returneaza valori care includ atat suprafata terenului cat si
obiecte aflate pe suprafata acestuia (naturale, cum este
vegetatia, sau artificiale, cum sunt constructiile, liniile de
inalta tensiune etc).
• DSM este folosit in special in modelarea 3D, cu aplicatii in
planificare urbana, telecomunicatii, monitorizarea padurilor,
taieri de-a lungul liniilor electrice etc.
• Un Model Digital al Elevatiei (DEM) este definit ca fiind o
retea regulata de puncte (GRID) ale suprafetei Pamantului,
cu cota definita fata de un datum vertical comun. Daca
punem un filtru si eliminam dintr-o DSM punctele din
constructii (poduri, drumuri, cai ferate) si cele naturale
(vegetatie) obtinem DEM.
Terminologie. Cont.
• Model Digital al Terenului (DTM). Este termenul folosit in
mod uzual in Romania. Termenii DSM si DEM sunt mai noi,
si legati de noile tehnologii (Radar, Lidar, UAV).
• USGS (United States Geological Survey) accepta doua
definitii pentru DTM, specific unor anumite zone geografice.
• Intr-o serie de tari, DTM este sinonim cu DEM. Aceasta
inseamna ca DTM (Digital Terrain Model) este reprezentat
de suprafata definita de cotele teren referite fata de un
datum vertical comun.
• In Statele Unite si o serie de alte tari, DTM are o definitie
usor diferita. Astfel un DTM este un set de date vectoriale
compus din puncte aflate la intervale egale si regulate, si
care include si accidentele de teren (ravene, rape etc). Un
DTM imbunatateste un DEM prin includerea de elemente
lineare in baza de puncte teren.
Standarde GIS
• La 25 septembrie 1994 se infiinteaza Open Geospatial
Consortium (initial Open GIS Consortium), avand o
misiune generoasa, aceea de a dezvolta solutii de
interoperabilitate in domeniul GIS, atat la nivel de
structuri de date, cat si la nivel de aplicatii
• Numarul de membrii activi ai OGC este in prezent de
474. Si in continua crestere
• Viziunea OGC este de a asigura beneficiile maxime din
integrarea informatiilor spatiale in procesele
institutionale si comerciale la nivel global
• Fiecare tara are standarde proprii intr-o diversitate de
domenii. Exista ca organizatie international ISO
(International Standards Organization), care defineste
standarde cu aplicabilitate interntationala, standarde
care nu sunt insa obligatorii pentru tarile membre ISO
Standarde GIS (cont)
• Ideea din spatele standardizarii este legata de asigurarea si
respectarea unor normative referitoare la realizarea
diferitelor produse, astfel incat sa existe solutii de identificare
si corectare ale unor posibile neconformitati si erori. Exista
standarde in toate domeniile, de la aviatie la cel alimentar.
Exista si standarde in domeniul terminologiei.
• Alinierea la standarde nu conduce automat la realizarea
unor produse performante. Asigura insa, cum am mentionat,
o metodologie de detectare si corectare a neconformitatilor.
• In domeniul informatiei spatiale/cartografice standardele
sunt cele definite generic in TC 211, detaliate specific apoi
pe fiecare subdomeniu.
• Alinierea la standarde nu asigura inter-operabilitatea, nici
macar la nivel de date, insa o faciliteaza (vezi continuare la
descrierea Inspire)
 Inspire
• In mai 2007, Parlamentul European a aprobat Directiva Inspire,
care a fost adoptata ca lege si in Romania in ianuarie 2010.
Directivele Europene sunt de fapt legi la nivelul Uniunii
Europene
• Ideea di spatele Inspire este de a dezvolta o infrastructura de
informatii spatiale la nivelul Uniunii Eurpene, necesara
dezvoltarii atat politicilor cat si proiectelor europene, in special
in domeniul protectiei mediului si protejarii biodiversitatii, dar si
in transporturi, planificare urbana si rurala, agricultura etc.
• Infrastructura de date spatiale urmeaza a fi folosita si pentru
realizarea de politici comune in domeniul apelor, in agricultura,
aspecte sociale, educatie etc.
• Directiva a devenit operationala pe 15 Mai 2007 iar
implementarea completa va fi finalizata pana in2021.
• Specificatiile datelor sunt definite pentru fiecare din cele 34 de
teme
Inspire (cont)
INSPIRE se bazeaza pe infrastructura pentru informatie
spatiala stabilita si operata de catre statele member ale UE.
Directiva descrie 34 de teme de date spatiale necesare in
aplicatiile legate in special de protectia mediului.
Principiile Inspire sunt:
datele se creaza intr-un singur loc, si anume acolo unde este
cel mai rational si eficient
Inspire trebuie sa asigure posibilitatea integrarii si utilizarii
datelor provenind din surse divese
Sa asigure posibilitate utilizarii informatiei culese la o anumita
scara cu alte informatii culese la scari diferite, in vederea unor
analize specifice.
Informatia spatiala necesara unei bune guvernari sa fie
accesibila si disponibila in mod transparent
Sa asigure un mecanism coerent, simplu si efficient, pentru
descoperirea resurselor geografice si a conditiilor in care pot fi
utilizate
 Inspire (cont)
• Temele Inspire sunt grupate in trei anexe.
• Anexa 1: Adrese, parcele cadastrale, grid de referinta
geografic, sisteme de coordonate, hidrografie, retele de
transport, unitati administrative, denumiri geografice, arii
protejate
• Anexa 2: cote, acoperirea terenului, geologie, ortoimagini
• Anexa 3: amenajari agricole si piscicole, conditii atmosferice,
cladiri, amenajari pentru monitorizarea mediului, sanatate si
siguranta a populatiei, elemente geografice pentru
meteorologie, zone de risc natural, populatie si demografie,
regiuni marine, distributie de specii, utilitati si servicii
guvernamentale, resurse de energie, habitate si biotopuri,
utilizarea terenurilor, resurse minerale, elemente geografice
pentru oceanografie, facilitati industriale si de productie, soluri,
unitati statistice
• Dupa cum vedem Anexa 3 are complexitatea maxima
Surse de date
• Initial datele proveneau in marea lor majoritate din operatii
de vectorizare a planurilor si hartilor, dar si din vectorizarea
fotogramelor aeriene. Odata cu cresterea rezolutiei au
inceput sa fie utilizated imaginile satelitare
• In mare parte, operatiile de vectorizare a planurilor si hartilor
s-au incheiat; pentru surse de date noi, cum sunt imaginile
de la drone, vectorizarea este in mare parte automatizata
• In timp o mare parte din date au inceput sa provina din
importul din bazele de date spatiale si din operatiile de
actualizare a acestora
• Continua insa generarea de baze de date spatiale vectoriale
din alte surse, cum sunt cele aeriene (fotogrametrie si,
recent, UAV) sau satelitare
• Rezolutia minima legala acceptata in Romania pentru
dimensiunea pixelului este, din 2015, de 15 cm (rezolutia
NATO)
Solutii GNSS
• GNSS este un termen usor eufemistic insemnand Global
Navigation Satellite System, ales pentru a diferentia alte
retele de sateliti de reteaua initiala numita GPS (Global
Positioning System), cuvant intrat in vocabularul curent.
• Sunt doua tipuri de GNSS, cele globale (GPS, Galileo) si
locale, care acopera doar o anumita zona a Terrei
(Glonass, Beidou)
• Sistemele au fost dezvoltate initial pntru aplicatii militare si
s-au extins si democratizat, ajungandu-se in prezent ca
aproape toate sistemele mobile (tableta, telefon) sa
incorporeze tehnolgia GNSS (GPS).
• Precizia s-a imbunatatit in mod constant, astfel ca in
present sistemele incorporate in dispositive mobile sa aiba
precizie metrica, si se prevede o imbuntatatire continua a
acesteia
 Sateliti de observare a Terrei. Rolul lor in generarea de baze de date
spatiale
• Seria Landsat a inaugurat practic perioada moderna a imaginilor satelitare
de teledetectie. Anterior, dar si ulterior (satelitii sovietici) au existat sisteme
satelitare de obtinere de imagini in format analogic, pe film, filme care erau
ulterior prelucrate cu tehnologii de digitizare.
• Primul satelit din seria Landsat (numit initial ERTS) a fost lansat la 23 iulie
1972. A functionat pana in 1978. Era o prima incercare de utilizare a
datelor provenite de la sateliti pentru observarea Terrei. Pixelul avea 80 m,
iar precizia de pozitionare era mult mai scazuta, in special datorita
imperfectiunilor in monitorizarea si cunoasterea caracteristicilor orbitei.
Avea 7 benzi spectrale, din care trei analogice; benzile erau puternic
corelate (informatia dinntr-o banda era regasita in mare masura in celelalte
benzi; acest lucru si, in acelasi timp, perfomanta redusa a sistemelor de
calcul, au condus catre un efort sustinut de dezvoltare de algortmi de
decorelare, care reduceau si volumul datelor utile (ex. Transformarea
Karhunen-Loewe)
• Senzorul folosit de primii sateliti Landsat, denumit Multi Spectral Scanner
(MSS), realizat de firma Hughes, era, de asemenea, un pionierat, fiind
practic un sistem optic bazat pe o oglinda care bascula mecanic, trimitand
informatia pe un sensor de tip punct
cont
• A urmat satelitul Landsat 2, aproape identic cu Landsat 1,
lansat la 22 ianuarie 1975, retras la 25 februarie 1982.
• Landsat 3, identic cu cele anterioare, lansat in martie 1878,
retras in martie 1983
• Au urmat satelitii Landsat 4 si 5, lansati in 1982, respectiv
1984. Ultimul a avut cea mai lunga viata dintre satelitii de
teledetectie, functionand pana in 5 iunie 2013. Au inclus noul
sensor denumit Thematic Mapper, cu benzile multispectrale
decorelate si marimea pixelului de 30 m
• Landsat 6 a fost pierdut la lansare.
• Lansat 7, care a inclus senzorul ETM (Enhanced Thematic
Mapper) si un sensor pancromatic cu rezolutia de 15 m, a fost
lansat la 15 aprilie 1999 si este inca in functiune
• Landsat 8 a fost lansat la 11 februarie 2013 si este operat de
USGS (United States Geological Survey)
 Satelitii SPOT
• Satelitii SPOT au fost dezvoltati ca solutii de imagini de mare rezolutie, in
cadrul unei cooperari intre CNES, Franta, SNSB (Suedia) si SSTC, Belgia
• SPOT 1 lansat la 22 februarie, 1986, avand rezolutia de 10 in pancromatic
si 20 m multispectral. Retras la 31 decembrie, 1990.
• SPOT 2 lansat la 22 ianuarie, 1990 retras in iulie 2009.
• SPOT 3 lansat pe 24 septembrie, 1993. Activ pana la 14 noiembrie, 1997.
• Satelitii SPOT 1, 2 si 3 au fost relativ identici, avand la bord senzorul High
Resolution Visible (HRV)
• SPOT 4 lansat la 24 martie, 1998. Activ pana in iulie, 2013. A fost utiilizat in
simularea Sentinel 2, avand aceeasi perioada de repetitivitate. A fost
adaugat senzorul HRV(IR)
• SPOT 5 lansat 4 mai, 2002 cu rezolutia de 2.5 m, 5 m si 10 m. Activ pana
la 31 martie, 2015. A utilizat doi senzori High Resolution Geometrical.
• SPOT 6 lansat la 9 septembrie, 2012.
• SPOT 7 lansat 30 iunie , 2014.
• SPOT 6 si 7 sunt in acelasi plan orbital cu Pleiades 1A si 1B, si au rezolutia
pancromatica si color de 1,5 m, si cea multispectrala de 6 m
Satelitii Sentinel
• Sentinel-1 furnizeaza imagini radar imaging cu aplicatii in zona de uscat
si in oceanografie. Sentinel-1A a fost lansat la 3 aprilie 2014, cu o
racheta Soyuz, de la Guyana Space Center. Sentinel-1B a fost lansat la
25 aprilie 2016 din aceeasi locatie.
• Seria Sentinel-2 va furniza imagini optice de mare rezolutie (10m) si,
deasemenea informatii pentru situatii de urgenta. Primul din seria
Sentinel-2A a fost lansat cu succes la 23 iunie 2015, iar Sentinel 2B la 7
martie 2017
• Sentinel-3 vor asigura monitorizarea zonelor de uscat si a oceanelor.
Primul Sentinel-3A a fost lansat la16 ianuarie 2016 cu o racheta Rokot
la Cosmodromul Plesetsk Rusia;
• Sentinel-4, va fi componenta a satelitilor Meteosat Third Generation si va
furniza date legate de monitorizarea compozitiei atmosferei. Umeaza a fi
lansat in 2021:
• Sentinel-5 Precursor – este un subset al Sentinel 5 si este planificat a fi
lansat in 2016 sensor set planned for launch in 2016.
• Sentinel-5 urmeaza sa furnizeze date legate de monitorizarea
compozitiei atmosferei .
Satelitii Pleiades
• Sistemul Pléiades a fost proiectat intre 2001-2003 in cadrul
ORFEO (Optical & Radar Federated Earth Observation),
cooperare fronco-italiana; programul a fost lansat in 2003,
avand parteneri CNES si EADS Astrium (astazi inglobat in
Airbus Defense), SPOT Image (astazi Airbus Defense) fiind
unic distribuitor
• Caracteristici:
Rezolutie Pancromatic: 50 cm
Multispectral: 2 m
Pansharpened: 50 cm ,

Bundle: 50 cm PAN & 2 m MS

Latime orbita 20 km swath
Mozaicuri Single pass de pabna la
100 km x 100 km
Alte sisteme ESA
• ERS1 a fost primul satelit de teledetectie al ESA si a
functionat in perioada1991-2000. ERS-2, lansat in 1995, si a
furnizat pana in septembrie 2011 date legate de temperatura
suprafetei oceanului si concentratia in ozon a atmosferei.
• Succesorul misiunilor anterioare a fost Envisat, lansat in
2002, este cea mai mare platforma de observatie a Terrei
construita pana in prezent.
• Are la bord senzorii Advanced Synthetic Aperture Radar
(ASAR) si Medium Resolution Imaging Spectrometer
(MERIS). Misiunea s-a incheiat in aprilie 2012.
• Earth Explorers sunt misiuni de cercetare de mica
anvergura, orientate spre studiul atmosferei, biosferei,
hidrosferei si a cryosferei, precum si a interactiunii dintre
acestea si a interactiunii antropice. In prezent sunt selectate
spre implementare sapte misiuni.
Constelatia Digital Globe
• WorldView Imaging Corporation a fost fondata in 1992 in
Oakland, California, ca anticipatie la Land Remote Sensing
Policy Act din1992, act care permitea companiilor private
sa intre pe segmentul satelitar al imaginilor de teledetectie.
Fondatorii au fost Dr Walter Scott (Livermore Laboratories)
si Doug Gerull. Prima licenta pentru construirea si
operarea satelitilor de mare rezolutie a fost primita in 1993.
• In 1995 compania a devenit EarthWatch prin fuziunea cu
Ball Aerospace, iar in 2011 a devenit Digital Globe.
• In 2013 Digital Globe a cumparat GeoEye
• Compania a continuat sa se dezvolte, noile platforme
furnizand imagini cu rezolutia de 30 cm. Rezolutia reala
este de 20 cm, insa imaginile sunt degradate la 30
cm/pixel
Constelatia Digital Globe (continuare)
• EarlyBird-1 a fost lansat in decembrie 1997. Rezolutia
pancromatica era de 3 m, iar cea multispectrala de 15 m
• IKONOS a fost lansat la 24 septembrie,1999. A fost primul
satelit de mare rezolutie, imagininile avand 80 cm/pixel. A
functionat pana in martie 2015.
• QuickBird 1, lansat la 18 octombrie, 2001, a functionat pana
in 2015. A avut rezolutia de 60 cm panchromatic si 2,4 m
multispectral
• GeoEye 1 are 41 cm panchromatic si 1,65 m multispectral,
avand perioada de revizitare de sub trei zile;
• WorldView 1 a fost lansat in 2007 avand la bord un sensor
panchromatic cu rezolutia de 50 cm
• WorldView-2, lansat 2009. DigitalGlobe a fost in parteneriat
cu Boeing. Senzorul panchromatic are 46 cm iar cel
multispectral 184 cm
 Constelatia Digital Globe (continuare)
• WorldView-3 a fost lansat la 13 august, 2014. Are rezolutia
maxima de 25 cm pancromatic si de 100 cm multispectral.
Opereaza la altitudinea de 617 km, avand perioada de
revizitare de sub o zi. Colectarea zilnica de imagini este de
minimum 680,000 km2.
• WorldView-4 furnizeaza imagini panchromatice la rezolutia de
0.31 m/pixel, iar in multispectral la 1.24 m; denumit initial
GeoEye-2, a fost redenumit WorldView -4 a fost lansat in
noiembrie 2016. Este un satelit din a treia generatie de sateliti
de teledetectie comerciali
• Imaginile sunt accesibile comercial din martie 2017
O viziune moderna privind WebGIS (Jack Dangermond)

• In trecut GIS au facut parte din tehnologiile de nisa, care

necesitau un grad ridicat de specializare si cunoastere;
astazi GIS este usor de utilizat si accesibil publicului larg
• GIS ofera lumii o noua perspectiva asupra geografiei si ne
introduce in era intelegerii infiormatiei geografice
• WebGIS ne permite sa gestionam Big Data, inclusiv datele
provenind de la senzorii in timp real, astfel incat informatia
sa fie utila unui numar cat mai mare de oameni
• WebGIS nu face ca GIS traditional sa devina perimat;
integrarea GIS traditional cu WebGIS conduce la obtinerea
unei platforme geografice mult mai performante;
• Accesul deschis (open) catre sistemele deschise (open) prin
WebGIS, va conduce, in final, la o mai buna partajare a
resurselor intre diverse agentii si la o mai buna colaborare
continuare
• Deoarece oamenii utilizeaza platforme pentru a se conecta
la informatia partajata, observam o crestere a sistemelor
numite inteligente, ceea ce conduce la o mai buna
cunoastere geografica;
• Componentele GIS si hartile devin parte integranta a
comunicarii la nivel de management si in procesul decizional
• Prin combinarea WebGIS cu Internet of Things (IoT), unde
obiectele se bucura de interconectivitate, orasele se
transforma in comunitati “Smart”;
• Datele open sunt importante pentru ca oricine, oricand,
poate avea acces la ele si le poate utiliza pentru o
eficientizare a participarii la dezvoltarea unei comunitati,
afaceri etc;
• Cand ai la dispozitie informatia necesara unei intelegeri
holistice a mediului, esti echipat in mod exponential pentru o
decizie corecta
Cateva concluzii
• De la inceputurile Sistemelor Informatice Geografice a
trecut mai bine de jumatate de secol.
• Tehnologiile au evoluat cu o viteza greu de imaginat acum
50 de ani, si evolutia se refera atat la hardware, cat si la
software, comunicatii si continut
• Internetul a devenit platforma standard, alaturi de
comunicatiile mobile
• Au aparut noi tipuri de senzori iar cantitatea datelor creste
exponential conducand la conceptul de Big Data
• Platformele satelitare, solutiile UAV, Lidar etc. furnizeaza
cantitati impresionante de date, alaturi de o alta multitudine
de senzori
• Iar platformele GIS sunt solutia actuala de integrare si
analiza
Multumesc