CURS 2

Obiectivele politicii europene

in domeniul apelor
Principalele obiective
gospodaririi ale dezvoltarii durabile in domeniul
apelor sunt:
1.prevenirea prevenirea deteriorarii sistemelor
acvatice,conservarea si dzvoltarea
faunei acestora, a ecosistemelor te biodiversitatii florei
estre si a zonelor um si e
care au legatura cu ecosistemul acvaticr ed
r
2.dezvoltarea durabila a sistemului de gospodarire a apelo
prin protejarea pe termen lung a resurselor de apa disponibile
in vederea asigurarii alimentarii cu apa a celorlalte
folosinte 3.imbunatatirea mediului acvatic prin reducerea de
substante periculoase si stoparea acestora
pierderilor
4.reducerea progresiva a plouarii ape or subterane prin
l
prevenirea deteriorarii in continuare a calitatii acestora
inundatii si secete
-prevenirea si diminuarea efectelor negative ale apelor – ale
inclusiv cele referitoare la determ area poluarii mediului marin
-atingerea obiectivelor relevante din conventiile
i
internation
Strategia nationala in domeniul gospodaririi
apelor-obiective principale
1.protectia si conservarea starii bune si foarte bune a apelor
2.atingerea pana in 2015 a starii bune a apelor de suprafata si
subterane
3.atingerea pana in 2015 a potentialului ecologic bun pentru corpurile
de apa puternic modifi cate si corpurile de apa artifi ciale
4.satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii,
transporturilor, agrementului prin utilizarea potentialului apelor si prin
utilizarea eficienta a apei
5.reducerea riscurilor in situatii exceptionale: inundatii, secete, ri
accidentale, accidente la constructii hidrotehnice
polua
sul
de luare a deciziilor in domeniul
6.informarea,consultarea, educarea apelor
si implicarea publicului in
proce bil
al apelor
7.dezvoltarea cercetarii stiintifice in vederea unui management
dura

8.dezvoltarea infrastructurii Sistemului National al Gospodaririi Apelor

Masuri pentru atingerea
obiectivelor:
1. Satisfacerea cerintelor de apa ale
populatiei urbane si rurale prin:
-valorificarea capacitatii disponibile a
surselor existente pentru acoperirea
deficitelor de apa potabila
-amenajari de resurse noi pentru
satisfacerea cerintelor de apa
potabila
-realizarea unor fronturi de captare
subterane pentru alimentare cu a pa a
localitatilor rurale
-finalizarea lucrarilor aflate in executie
pentru asigurarea resurselor de apa
 2. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurilor
sistemelor centralizate de alimentare cu apa si
canalizare din aglomerarile umane urbane si rurale
prin:
-extinderea
tratare a acapacitatii sistemelor de
apei si imbunatatirea
tehnologiilor de tratare
-sporirea capacitatii de inmagazinare a
rezervoarelor de compensare
-reabilitarea
distributie asiapei
extindrea sistemelor
din municipii de
si oras e
-extinderea retelelor de canalizare din
aglomerarile urbane
-realizarea de siteme centralizate de
alimentare cu apa si canalizare in zonele
rurale
3.Imbunatatirea calitatii
resurselor de apa prin:
-reabilitarea si dezvoltarea statiilor de
epurare existente
-realizarea de noi statii de epurare pentru
aglomerarile umane cu mai mult de 2000
locuitori echivalenti
-retehnologizarea proceselor industriale
-reabilitarea si extinderea statiilor de
epurare a apelor industriale
4.Reducerea riscului la
inundatii si secete prin:
-realizarea unor lacuri de acumulare si
lucrari de indiguire
-regularizarea cursurilor de apa in si
conservarea zonelor umede
-amenajarea torentilor ,impaduriri si perdele
de protectie
-realizarea unor lucrari de combatere a
eroziunii solului si de desecare
-modernizarea sistemului informational
 5.Utilizarea potentialului apelor
prin:
-cresterea gradului de utilizare a potentialului
energetic al apelor prin amenajarea de noi
centrale hidrotehnice
-modernizarea cailor fluviale de transport
6.Restaurarea
ecologica/renaturarea raurilor
prin:
-realizarea unor habitate necesare
dezvoltarii in biodiversitate/Coridorul
Verde al Dunarii Inferioar, zona Prutului
Inferior/
-amenajarea unor debite ecologice pe
cursurile de apa
-cresterea responsabilitatii civice privind
ecologizarea cursurilor de apa
 Cerintele integrarii europene in
domeniul protectiei folosintelor
de apa sunt:
corelarea calitatii apelor de spurafa a destinate
1. t uri
potabilizarii cu tehnologia de tratare si luarea
corespunzatoare: -Directiva 75/440/EEC, Directiva de mas
79/869/EEC
rui
2.protectia sanatatii oamneilor impotriva efectelor
tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea
orica
80/923/EEC, Directiva 98/83/EEC
calitatii ei de apa sanogena si curata:-Directiva ,
monitorizarea acestor zone si luarea unor masuri pentru
3. stabilirea zonelor naturale amenajate pentru
imbaiere ) si
ciprinicole(crap,caras,rosioara,platica,mreana)-
asigurarea calitatii apei:-Directiva 76/160/EEC
4.desemnarea apelor salmonicole(pastrav, lipan,
moluste, monitorizarea aces or ape : - D rectiva
lostrite
79/923/EEC
Directiva 78/659/EEC
Se adauga:
 Directiva 75/440/EEC-Calitatea apelor de
suprafata definind:
-cat A1- ape care necesita tratare fizica de
baza
-cat A2- ape care necesita tratare fizica si
chimica
-cat A3- ape care necesita tratare intensiva
fizica si chimica
 Directiva98/83/EEC – calitatea apei
destinate consumului iman pentru a asigura
protectia sanatatii umane fata de efectele
negative ale contaminarii apei folosite
consumul
pentru uman- transpusa in Legea

458/2002-Calitatea apei potabile cuprinde:

-Conditii de caliate
-Monitorizarea calitatii apei potabile
-Masurile de remediere si restrictiile in utilizare
echipamentelor,
-Asigurarea calitatiiatehnologiilor
sistemelor s dematerialelor
tratare, a
care vin in contact cu apa potab i la
i
-Informarea si raportarea
 Directiva76/160/EEC – calitatea apelor destinate
imbaierii are ca obiectiv stabilirea zonelor naturale
amenajate pentru imbaiere, monitorizarea r
acesto zone si luarea unor masuri pentru
amenajarea calitatii apei- transpunsa in HG
459/2002 – norme ale calitatii pentru apa din
zonele naturale amenajate pentru imbaiere
 Directiva 78/659/EEC- calitatea apelor in
care traiesc pesti are ca obiectiv
protejarea si imbunatatirea calitatii apei
pentru a asigura conditii de viata pentru
anumite specii de pesti-transpusa in HG
202/2002- norme tehnice privind calitatea
apelor de suprafata care necesita
protectie si ameliorare in scopul sustinerii
vietii piscicole
 Directiva79/923/EEC – calitatea apelor
pentru moluste care ca obiectiv
protejarea si imbunatatirea calitatii apelor
de tranzitie si a apelor costiere – transpusa
in HG 201/2002
 Cerintele integrarii europene in domeniul reducerii
poluarii la sursa
1.Directiva 91/271/EEC- epurarea apelor uzate orasenesti
-stabilirea aglomerarilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenti
-definirea zonelor sensibile umede ,conditiile de evacuare a apelor uzate
sunt mai severe
-modificarea/modernizarea sistemelor de canalizare si a sistemelor de
epurare pentru aglomerarile umane cu peste 2000 locuitori
2.Directiva 76/464/EEC si cele 7 directive fiice privind reducerea poluarii apelor
datorita substantelor periculoase
-realizarea automonitorigului de catre unitatile care descarca substante
periculoase
-stoparea poluarii cu substante prioritar periculoase „Lista neagra”
-reducerea poluarii pentru incadrarea in limitele stabilite:,, Lista gri”
3.Directiva 91/676/EEC – protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din se
sur agricole

-definirea zonelor vulnerabile de pe care se dreneaza scurgeri difuze

-elaborarea si implementarea Codului de bune practici agricole ar
umane si a normelor privind epurarea si evacuarea apelor uzate
4.Directiva 91/271/EEC- epurarea apelor uzate orasenesti -stabilirea aglomer orasenesti,
ii
treapta ertiara – transpusa in HG 188/2002
definirea zonelor sensibile in care statiile de epurare trebuie prevazute
t c
periculo se
5.Directiva in mediul cvatic
76/464/EEC- poluareasi 7 directiv
creata de fiic :evacuarea unor
a a e e u
substan
te
-stoparea poluarii cu substante periculoase din Lista negra
6.Directiva 80/68/EEC- protectia apelor subterane impotriva
poluarii create de sustantele din Lista neagra si incadrarea in or
limite a cel din Lista gri
7.Directiva 76/464/EEC – poluarea creata de evacuarea unor substant
periculoase inmediul acvatic-transpusa in HG 118/2002 e
8.Directiva 91/676/EEC protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole-transpusa in HG 964/2000
Cerintele integrarii europene in
domeniul resurselor de apa
Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC
are ca obiective:
-atingerea unei:Stari bune a apelor de
suprafata si subterane”
-imbunatatirea degradarii suplimentare
-prevederea folosirii durabile a apei
-reducerea emisiilor de substante
periculoa se
-reducerea poluarii apelor subterane
-reducerea efectelor negative produse
de inundatii si secete
Comisia Europeana
recomanda:
 stabilirea pretului apei potabile astfel
incat sa reflecte valoarea tratarii acesteia
si aprovizionarea, dar care sa poate fi
platit de consumatori
 limitarea deversarilor oricaror substante in
apa si interzicerea substantelor
periculoase
 stabilirea unor standarde de calitate
pentru toate resusele de apa
 Directiva-transpusa2004 – Legea 107/1996 =
Legea 310
 Directiva se refera la :
-protejarea tuturor apelor
-identificarea si modificarea de obiective pentru
n calificativul „ape bune” pentru toate apele pa a
in 2015
-cooperare transfrontaliera intre tari si toate partile
implicate
-asigurarea participarii active in desfasurarea
managementului resuselor de apa a tuturor
factorilor responsabili, organizatii
nonguvernamentale, comunitai locale
-creearea de politici de
apelor si asigurarea valorificare
aplicarii financiara
efective a a
principiului:poluatorul plateste:
 Directiva Cadru pentru apa
2000/60/EC
managementul resurselor de apa la nivel de bazin
hidrografic
formarea comitelelor de bazin:
Forum pentru participarea tuturor partilor interesate;
Include autoritati centrale si locale, utilizatori de apa,
ONG-uri;
Rol foarte important in elaborarea Planului de
management pe b.h.
Rol important in alocarea viitoare a fondurilor pentru
managemen tul apei la nivel de bazin
participarea tuturor celor interesati
elaborarea planului de Management al Apelor pe Bazin
Hidrografic
 Plan de Management al
Apelor pe Bazin Hidrografic
instrumentul de planificare in domeniul apelor la
nivel de bazin hidrografic pe baza cunoasterii starii
corpurilor de apa
stabileste obiectivele tinta pe o durata de 6 ani
propune masuri pentru asigurarea resurselor de ap rii
si atingerii „starii bune” a apelor in vederea a
durabile
utiliza
 Planul de management al bazinului hidrografic
cuprinde:
-analiza caracteristicilor bazinului
-impactul activitatilor umane asupra apei
-analiza economica a folosintelor de apa
 Planul de management al bazinelor din
Romania inclus in Planul Districtului Hidrografic al
Dunarii
 PLANUL DE GOSPODARIRE A APELOR
 -continut-
 1.Caracteristicile districtului (bazinului ) hidrografic
 2.Identificarea şi evaluarea impactului activităţii
umane
 3.Identificarea şi cartarea zonelor protejate
 4.Monitorizare
 5.Obiectivele de mediu
 6.Analiza economică
 7.Programul general de măsuri
 8. Programe speciale : sub-bazine, ecosistemele
acvatice, etc
 9.Informarea si consultarea publicului
 10.Autoritatea competentă
 11.Modul de obţinere a informaţiilor –puncte de
contact
B.H. al fluviului Dunarea

☺97,4% din suprafata Romaniei se afla in b.h. al Dunarii;

☺Romania reprezinta 29% din b.h. al Dunarii;
☺Dunarea are 37,7% din lungime pe teritoriul romanesc

☺97,4% din suprafata Romaniei se afla in b.h. al Dunarii;

☺Romania reprezinta 29% din b.h. al Dunarii;
☺Dunarea are 37,7% din lungime pe teritoriul romanesc.
11 bazine hidrografice – subbazine ale bazinului
hidrografic al fluviului Dunarea
Bazinele/spatiile hidrografice ale Romaniei
 RESURSE DE APA
 Resursele de apa ale Romaniei sunt constituite
din apele de suprafata-rauri interioare, lacuri
naturale si artificiale, fluviul Dunarea si apele
subterane.
 Categoria de resurse Teoretice Resursa tehnic a
utilizabil Mld.mc
Mld.mc
 Rauri interioare 42 25**
 FluviulDunarea 87* 30
 Ape subterane 11 6
 TOTAL 140 61
 * reprezinta½ din stocul mediu multianual scurs pe Dunare al
 ** cuprinde cca. 5 miliarde m3 resursa asigurata în regim natur
Romania este relativ saraca în resurse de
apa, dispunand de numai 1870 m3 de
apa/locuitor si an, fata de media de 4000
m3 de apa/locuitor si an în Europa.
STRUCTURA ORGANIZATORICA
 Ministerul Mediului
 Administratia Nationala “Apele Romane”
 Administratia Nationala de Meteorologie
 Institutul National de Cercetare
Dezvoltare Marina
 Institutul National de Cercetare
Dezvoltare Delta Dunarii
 MINISTERUL MEDIULUI
 Autoritatea centrala pentru gospodarirea apelor
 Responsabil pentru stabilirea directiilor de actiune, pentru
elaborarea strategiilor si politicilor nationale bazandu-se :
pe
 cunoasterea si utilizarea rationala a resurselor de apa; r
 reconstructia ecosistemelor si dezvoltarea
infrastructurilo sistemelor nationale ale administrarii
apelor;
 implementarea mecanismelor economice pentru
recuperarea costurilor;
 restructurarea, reorganizarea si cresterea autoritatii
institutiilor care realizeaza managementul apei;
 respectarea cerintelor UE ca stat membru;
 Implicarea activa a Comitetelor de bazin;
 descentralizarea activitatilor
Administratia Nationala “Apele Romane”

Organizata pe 11 directii teritoriale ale apelor;

Responsabila pentru:
 Managementul apelor la nivel bazinal;
 Implementarea Directivelor UE privind apa;
 Administrarea constructiilor hidrotehnice;
 Protectia apelor impotriva poluarii si utilizarii
nerationale;
 Managementul inundatiilor;
 Coordonarea investitiilor in domeniul resurselor de
apa;
 Aplicarea conventiilor internationale in domeniul
managementului apei;
Administratia Nationala “Apele
Romane”
SCHEMELE DIRECTOARE
 -stabilesc directiile principale de dezvoltare
 astfel incat sa asigure:

 >reabilitarea, conservarea si protectia

ecosistemelor acvatice si a zonelor umede;
 >asigurarea resurselor de apa necesare
activitatilor sociale si economice;
 >apararea impotriva inundatiilor;
SCHEMELE DIRECTOARE
Sunt compuse din doua elemente:

 Planul
de management al bazinului
hidrografic

 Planul
de amenajare a bazinului
hidrografic
PLANURILE DE MANAGEMENT

Fixeaza obiectivele de calitate si cantitate a apelor,

urmarind sa se asigure:
 Starea buna a apelor de suprafata sau un
potential ecologic maxim
 Starea chimica buna si un echilibru intre
cantitatea de prelevata si reincarcarea apelor
pentru toate resursele de apa subterana;
 Realizarea obiectivelor special definite pentru
zonele protejate
Planul de management
cuprinde:
-prezentarea generala a spatiului
hidrografic
-caracterizarea apelor de suprafata
-caracterizarea apelor subterane
-identificarea si cartarea zonelor protejate
-analiza economica a utilizarii apei
-informarea si consultarea publicului
-concluzii si recomandari
PLANURILE DE AMENAJARE
Au drept scop:
 Realizarea si mentinerea echilibrului dintre
cerintele de apa si disponibilul de apa;
 Diminuarea efectelor negative ale fenomenelor
naturale asupra vietii si bunurilor (inundatii, exces
de umiditate, seceta, eroziunea solului);
 Utilizarea potentialului apelor (energie, navigatie,
acvacultura);
 Satisfacerea cerintelor de apa a ecosistemelor
acvatice sa a ecosistemelor care depind de apa;
 PROIECTE MAJORE
 Imbunatatirea sistemului de monitoring al calitatii
apei;
 Imbunatatirea sistemului de management al
informatiilor in domeniul apei;
 Instruirea personalului din domeniul gospodaririi
apelor;
 Realizarea de investitii in apararea de inundatii,
asigurarea surselor de apa, protectia apelor.