Aplicatii anii 70

In 1973 IBM lanseaza SCAMP iar in 1975 IBM 5100, considerat de catre PC Magazine drept primul PC.
In 1973 Xerox dezvolta primul GUI (Graphical User Interface) iar primul calculator cu procesor Intel
8080 (8 biti) este Commodore PET, lansat in 1977. Avea ca sistem de operare CP/M (bazat pe floppy
disk)

n anul 1977 se lanseaza Apple II

System of Records”, concept care avea la baza tehnologii de populare a bazelor de date, “records”,
accentul fiind pus pe colectare, stocare si, uneori, pe analiza.

In prezent, odata cu dezvoltarea dinamica atat a platformelor (desktop, server, cloud, mobile,
telefonie Smart, devices Smart) apare posibilitatea colaborarii si participarii la ceea ce se numeste
“System of Engagement”, in care participantii contribuie fiecare, in mod activ, la culegerea datelor, a
solutiilor, a analizelor, totul intr-un sistem interactiv de cooperare.

Un “system of engagement” incepe cu conectarea persoanelor in timp real, folosind dispozitive

smart care isi pot determina pozitia spatiala In acest mod se asigura posibilitatea de interactiune si
cooperare intre un numar mare de persoane si furnizarea catre acestia a informatiei dorite: angajati,
client, furnizori, cetateni etc

System of Insight, care permite extragerea de informatie prin utilizarea surselor de date obtinute in
zona de cooperare, System of Engagement, care, la randul sau, utilizeaza inclusive datele din System
of Records. In contextul Big Data analiza devine imposibila fara existenta unui System of Insight.

Definitie Insight (Oxford Dictionary): Capacitatea de a obtine o intelegere precisa si in detaliu asupra
unui obiect, fenomen sau persoana

Cloud computing, cunoscut si ca 'on-demand computing', este o solutie IT bazata pe Internet, unde
resursele sunt partajate, iar datele, informatiile si aplicatiile sunt furnizate altor calculatoare sau
dispozitive, la cerere. Este vorba de un model care asigura, practic oricarui utilizator inregistrat,
accesul la cerere, catre resurse partajate IT configurabile

World Wide Web (WWW) este un spatiu IT deschis unde documentele si alte resurse web sunt
identificabile printrun URL (Unified Resource Locator), interconectate prin conexiuni hyperlink (o
referinta la o resursa care poate fi accesata printr-un click) si care poate fi accesat prin Internet. A
devenit cunoscut sub numele de WEB.

„Smart”Generic definim un obiect ca fiind Smart atunci cand acesta interactioneaza nu numai cu
persoanele fizice dar si cu alte obiecte Smart. Pot fi produse, bunuri si alte obiecte care includ
procesoare, senzori, software si conectivitate, permiand obiectelor Smart sa schimbe date cu mediul,
utilizatorul/utilizatorii, producatorii si cu alte produse sau sisteme.

Internet of Things este reteaua de obiecte fizice, sau “(things)” care sunt incorporate cu/in
electronica, software, senzori si retea/conectivitate, si care permite acestor obiecte sa culeaga si sa
schimbe date. internet of Things permite ca obiectele sa fie detectate si controlate de la distanta
(remotely) de-a lungul intregii infrastructuri (retea), creand oportunitati pentru o mai buna integrare
directa intre lumea fizica si sistemele informatice. In acest mod rezulta o eficienta crescuta, o mai
corecta aproximare a realitatii si o mai buna eficienta economica. Atunci cand IoT este imbunatatit cu
senzori, tehnologia se transforma intr-o clasa mai complexa, numita cyberphysical systems,
tehnologie care include componente cum ar fi smart grids, smart homes, intelligent transportation si
smart cities.
Web mapping consta in procesul de a utiliza, consuma si produce harti livrate de catre o solutie GIS
pe web. Deoarece o harta web este in acelasi timp servita si consumata, rezulta ca Web Mapping
inseamna mai mult decat cartografie pe Web. Este in acelasi timp un serviciu pe web. Web Mapping
include servicii geospatiale, algoritmi, simbolizare. Dupa cum am mentionat nu este o simpla unealta
de a genera harti folosing web ca platforma, ci o solutie complexa, care permite colaborarea,
publicarea si arhivarea unor “harti” folosind Internet ca platforma

Categorii de Web Mapps

 Hartile Web in timp real pun in evidenta in special fenomene dinamice, cu intarzieri uzuale
de ordinal secundelor. Datele provin de la diferite tipuri de senzori. Un exemplu sunt hartile
meteorologice radar. Sunt in acelasi timp harti animate (vezi continuare).

• Hartile animate evidentiaza schimbarile prin animarea uneia sau a mai multora dintre variabile

. • Hartile colaborative pun la dispozitia celor interesati platforme care permit realizarea in comun a
unor harti. Exemplele cele mai cunoscute sunt WikiMaps si OpenStreet Map

• O alta categorie de web mapping o constituie atlasele online

Baze de date spatiale sau Geodatabas

O Baza de date spatiala, sau geodatabase, este o baza de date optimizata pentru stocarea si
interogarea de date care reprezinta obiecte definite intr-un spatiu geometric. Marea majoritate a
bazelor de date spatiale permit stocarea si reprezentarea obiectelor geometrice simple, cum sunt
punctele, liniile si poligoanele. Unele baze de date spatiale permit gestionarea si a unor structuri
complexe, cum sunt obiectele 3D, relatiile topologice, retelele si modelele digitale ale terenului (TIN).

Bazele de date Spatiale (Spatial databases) sunt in mod uzual baze de date relationale object
oriented care includ si tipuri de date geografice si, deasemenea, metode si proprietati

Inspire

Principiile Inspire sunt: Datele se creaza intr-un singur loc, si anume acolo unde este cel mai rational
si eficient Inspire trebuie sa asigure posibilitatea integrarii si utilizarii datelor provenind din surse
diverse

De asemenea trebuie sa asigure posibilitate utilizarii informatiei culese la o anumita scara cu alte
informatii culese la scari diferite, in vederea unor analize specifice Informatia spatiala necesara unei
bune guvernari sa fie accesibila si disponibila in mod transparent Sa asigure un mecanism coerent,
simplu si eficient, pentru descoperirea resurselor geografice si a conditiilor in care pot fi utilizate
(gratuit, contra cost, cu licenta, cu restrictii etc

Surse de date • Initial datele proveneau in marea lor majoritate din operatii de vectorizare a
planurilor si hartilor, dar si din vectorizarea fotogramelor aeriene. Odata cu cresterea rezolutiei, s-au
folosit din ce in ce mai mult imaginile satelitare

Solutii GNSS • GNSS este un termen usor eufemistic insemnand Global Navigation Satellite System,
ales pentru a diferentia alte retele de sateliti fata de reteaua initiala, numita GPS. Sunt doua tipuri de
GNSS, cele globale si locale, care acopera doar o anumita zona a Terre
Sateliti de observare a Terrei. Rolul lor in generarea de baze de date spatiale

Primul satelit din seria Landsat (numit initial ERTS) a fost lansat la 23 iulie 1972. A functionat pana in
1978. Era o prima incercare de utilizare a datelor provenite de la sateliti pentru observarea Terrei.
Pixelul avea 80 m, iar precizia de pozitionare era mult mai scazuta, in special datorita imperfectiunilor
in monitorizarea si cunoasterea caracteristicilor orbitei. Avea 7 benzi spectrale, din care trei
analogice. Benzile erau puternic corelate: informatia dinntr-o banda era regasita in mare masura in
celelalte benzi. Acest lucru si, in acelasi timp, perfomanta redusa a sistemelor de calcul, au condus
catre un efort sustinut de dezvoltare de algoritmi de decorelare, care reduceau si dimensiunile
datelor utile

• Satelitul Landsat 2, aproape identic cu Landsat 1, lansat la 22 ianuarie 1975, retras la 25 februarie
1982.

• Landsat 3, identic cu cele anterioare, lansat in martie 1978, retras in martie 1983

• Au urmat satelitii Landsat 4 si 5, lansati in 1982, respectiv 1984. Ultimul a avut cea mai lunga viata
dintre satelitii de teledetectie, functionand pana in 5 iunie 2013. Au inclus noul senzor denumit
Thematic Mapper (TM), cu benzile multispectrale decorelate si marimea pixelului de 30 m

• Landsat 6 a fost pierdut la lansare.

• Lansat 7, care a inclus senzorul ETM (Enhanced Thematic Mapper) si un senzor panchromatic cu
rezolutia de 15 m, a fost lansat la 15 aprilie 1999 si este inca in functiune

• Landsat 8 a fost lansat la 11 februarie 2013 si este operat de USGS (United States Geological
Survey)

• Datele Landsat, ca si cele Sentinel, sunt gratuite

Constelatia Digital Globe

In 1995 compania a devenit EarthWatch prin fuziunea cu Ball Aerospace, iar in 2011 a devenit Digital
Globe. • In 2013 Digital Globe a cumparat GeoEye • Compania a continuat sa se dezvolte, noile
platforme furnizand imagini cu rezolutia de 30 cm. Rezolutia reala este de 20 cm, insa imaginile sunt
degradate la 30 cm/pixel • In 2017 Digital Glob a fost cumparata de MDD

EarlyBird-1 a fost lansat in decembrie 1997. Rezolutia pancromatica era de 3 m, iar cea multispectrala
de 15 m

• IKONOS a fost lansat la 24 septembrie,1999. A fost primul satelit de mare rezolutie, imagininile
avand 80 cm/pixel. A functionat pana in martie 2015.

• QuickBird 1, lansat la 18 octombrie, 2001, a functionat pana in 2015. A avut rezolutia de 60 cm

panchromatic si 2,4 m multispectral

• GeoEye 1 are 41 cm panchromatic si 1,65 m multispectral, avand perioada de revizitare de sub trei
zile;

• WorldView 1 a fost lansat in 2007 avand la bord un sensor panchromatic cu rezolutia de 50 cm

• WorldView-2, lansat 2009. Pentru acest proiect DigitalGlobe a fost in parteneriat cu Boeing.
Senzorul panchromatic are 46 cm iar cel multispectral 184 cm
WorldView-3 a fost lansat la 13 august, 2014. Are rezolutia maxima de 25 cm panchromatic si de 100
cm multispectral. Opereaza la altitudinea de 617 km, avand perioada de revizitare de sub o zi.
Colectarea zilnica de imagini este de minimum 680,000 km2.

• Imaginile sunt accesibile comercial din martie 2017

• WorldView-4 este proiectat sa furnizeze imagini panchromatice cu rezolutia de 0.31 m/pixel

pancromatic, iar in multispectral de 1.24 m; denumit initial GeoEye-2, a fost redenumit WorldView
-4, si a fost lansat in noiembrie 2016.

Unmanned aerial vehicle (UAV), cunosocute si sub numele de drone, este un aparat de zbor fara pilot

Lidar este o metoda de masurare care determina distantele pana la o suprafata/obiect, prin
iluminarea acestora cu un puls laser si masurarea luminii reflectate cu ajutorul unui senzor. idar este
utilizat pentru realizarea de harti de mare rezolutie cu aplicatii in geodezie, topografie, arheologie,
paduri, mediu, hidrologie