Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Sisteme Geografice Informa ionale

(GIS)

Abduraman Adina- Esma Specializarea ISC anul 1

Bucuresti 2009
1

Contents
1. INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3 2. Sisteme geografice informationale. Concepte generale ............................................................... 4 2.1. Ce est e GIS? ...................................................................................................................... 4 2.2. Componentel e GIS ............................................................................................................. 4 2.3. Avantaj e si riscuri .............................................................................................................. 7 2.4. Domeniile de aplicabilitate GIS .......................................................................................... 8 3. Dat ele utilizate n GIS ................................................................................................................ 8 3.1. Capturarea dat elor .............................................................................................................. 8 3.2. Recuperarea datelor digitale dintr-o imagine aflata pe suport hartie .................................. 11 3.3. Stocarea dat elor ................................................................................................................ 13 3.4. Interogarea datelor ........................................................................................................... 15 3.5. Analiza datel or ................................................................................................................. 15 3.6. Vizualizarea datelor ......................................................................................................... 17 4. Arhitectura unui sistem GIS ..................................................................................................... 17 4.1. Arhitectura 2-tier .............................................................................................................. 18 4.2. Arhitectura 3-tier .............................................................................................................. 18 5. Aplica i i si tendin e n domeniu................................................................................................ 20 5.1. Scurt istoric ...................................................................................................................... 20 5.2. Preocupari n domeniu...................................................................................................... 22 5.2.1. RadioGraph 8 & District 8 ........................................................................................ 22 6. Concluzii ................................................................................................................................. 25 7. ANEXA 1 Lista de figuri ......................................................................................................... 26 8. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 27

1. INTRODUCERE
Pe parcursul ultimelor trei decenii, o tehnologie put erni ca a schimbat modul n care oamenii

traiesc si nva a lucruri n cartierele, localita ile si orasele lor. Similar multor altor tehnologii, majoritatea oamenilor nu este constienta de sistemele geografice informa ionale si impactul pe care acestea l au, un i mpact de o anvergura echivalenta cu utilitatea lor. Chiar daca sistemel e GIS au nregi strat o crestere extraordinara n ultimii 15 ani si sut e de mii de oameni folosesc acum acesta tehnologi e, foarte pu ini realizeaza cum le est e afect ata indirect via a cotidiana informa ionale. Pentru a demonstra acest lucru, putem analiza act ivi tatea zilnica a unei persoane. Primul lucru pe care o persoana l face cnd se trezeste de diminea a este sa aprinda luminile si eventual radioul. Ambele sunt alimentate cu energie electrica de uz casnic. Orice companie furnizoare de electricitate utilizeaza GIS pentru a gestiona infrastructura complexa formata din zeci de mii de linii de transport si distribu ie si sute de mii de puncte de l ucru, precum si mii de angaja i care asigura func ionarea optima a acestora. Urmeaza cafeaua. Apa din care este facuta cafeaua este furnizata de un utilitar care gestioneaza un sistem de distribu i e a apei format din mii de kilometri de conducte pentru dirijarea fl uxului de apa. Utilitarul foloseste GIS pentru distribu i a apei, ntre inerea infrastructurii, cartografi ere automata, urmarirea re elei, analiza fluxului si alt e aspecte legate de inginerie, opera iuni, administrare si finan are. Ce merge cel mai bine la o cafea dect rasfoirea unui ziar. Lemnul care a fost sursa pentru hrtie a fost asigurat de companii care folosesc GIS n practicile de management forestier. GIS face mult mai usor accesibila analiza limit elor propri eta ilor, a vegeta iei, a solului, precum si a zonelor sensibile si permite managerilor sa ia cele mai bune decizii n urma studi erii informa iilor. Daca am continua, ar urma mersul cu masina la serviciu. Acesta presupune contactul cu infrastructura de transport care este administrata cu siguran a de un sist em GIS deoarce mai mul t de 80% din informa iile utilizate pentru a dirija traficul rutier, feroviar si fluvial au component e spa iale asociate. La fel si combusti bil ul folosit pentru alimentarea rezervorului presupune existen a unui sistem GIS foart e complex. Cu alt e cuvinte, fara a constientiza, ne l ovim la orice pas de sist eme informa ionale geografice, fiecare n parte specializat pentru un anumit domeniu. Prin urmare, GIS nu este nimic special. Ca orice sistem informa ional, este o acumulare organizata de dat e si proceduri pentru crearea, 3 de aceste sisteme

achizi ionarea, integrarea, transformarea, vizualizarea, analiza si modelarea informa iilor, care i ajuta pe oameni n luarea deciziilor. Oamenii care iau contact cu GIS au n spate diferite domenii de activitate. Unii provin din domeni ul proiectarii asistate pe calculator(CAD), al i i, desi nu au nici o legatura cu domeniul tehnic sau un domeniu legat de cartografiere, utilizeaza GIS doar pentru ca au realizat ca i ajuta sa-si ndeplineasca sarcinile mult mai repede si mai bi ne. Exista binent eles si cei care au cariere n zonele de aplica ii care pot beneficia de avantajele GIS: plani ficare, geografie, sanat ate publica, siguran a publica etc, precum, si cei care dezvolt a un i nteres pentru GIS doar pentru ca sunt la curent cu t ot ce este nou si util n domeniul tehnic.

2. Sisteme geografice informationale. Con cepte generale


2.1. Ce este GIS?
GIS este acroni mul n limba engleza pentru Sisteme Informati onale Geografice: Geographic Information S ystems(SUA), Geographical Information S ystems(Marea Britanie,Australia,Canada), Geographical Information Science (academic). Michael F.Goodchild, profesor la Universitat ea din California, Departamentul de geografi e defineste GIS-ul ca fiind: o forma parti culara a Sistemelor Informatice aplicata datelor geografice...Un ansamblu de echipamente, programe si proceduri proiectat pentru stocarea, administrarea, mani pularea, analiza, modelarea si vizualizarea datelor spa iale pent ru rezolvarea problemel or de planificare compl exa si administrare. Mai pe larg, un si st em GIS este un sistem folosit pentu modelarea informa iei, proceselor si structurilor, care reflecta lumea reala, incl usi v evenimentele trecute, pentru a putea i n elege, analiza si gestiona resurse si facilita i. Un sistem GIS poate fi descris ca un sistem de gestiune a unei baze de date, care de regula prezinta utilizatorului datele ntr-un mod interactiv grafi c, care poate fi interogata si analizata.

2.2. Componentele GIS


GIS nu trebuie privit ca un sistem pur hardware, el este un ansamblu constituit din: Persoane - util izatorii sistemului; Aplicatii procesele si programele utilizate pentru 4
Figura 1 Componente GIS

atingerea scopurilor dorit e; Date - informa iile necesare care stau la baza aplica iei ; Software nucleul sistemul ui GIS; Hardware - componentele fi zice pe care va rula sistemul. Figura urmatoare trebuie interpretata ca o propozi ie, si porneste de la cele mai importante elemente care alcatuiesc un sistem GIS, pna la cel e mai pu in importante.

PERSOANE
Trebuie sa utilizeze

APLICATII

Care necesita

Ce pot fi accesate si manipulate prin

DATE

SOFTWARE

Toate acestea au nevoie de

HARDWARE

Figura 2 Ierarhia componentelor GIS

Exista o disputa n legatura cu cel mai important el ement, anumite lucrari sus innd ca princi palul rol est e de inut de persoane, n timp ce alt e studii pun pe pri mul loc datele.

Utilizatorii Sistemele informa ionale, geografi ce sau nu, vin din necesitat ea oamenilor n organiza ii de a raspunde la ntrebari, de a-si realiza sarci nil e ntr-un mod ct mai simplu si, n general de a interac iona cu lumea si oamenii care o alcatui esc. Un sistem informa ional precum GIS vine n spriji nul realizarii activita ilor ntr-un timp mult mai scurt si cu rezultate mult mai consistent e, cu un nivel ridicat de ncredere. Designul si implementarea unui sistem GIS ncepe cu oamenii si necesita ile l or, si se termina cu aplica ii real e de care acestia se folosesc n vederea at ingerii scopuril or propuse. ntregul sistem exista pentru a ne sprijini n realizarea sarci nile pe care le avem.

Aplica iile Apli ca tiile reprezinta urmatoarea treapta n ierarhia men i onata mai sus, deoarece acest ea definesc func ionalita ile pe care trebuie sa le aiba sistemul informa ional. n diferite organiza ii oamenii au nevoie sa ntocmeasca diverse tipuri de rapoarte, sa ia anumite decizii si, n general, sa aplice propriil e abilita i pentru a rezolva tot felul de probleme. Activita ile, procesele desfasurate n vederea realizarii acestora lucruri poarta denumirea de aplica ii. Aplica iile iau nast ere din misiunea si obi ecti vele organiza iei. n proiectarea oricarui sistem de informa ii trebuie inut cont de tipul de aplica ii ce vor fi suportate de acesta. Mai exact, aplica iile reprezi nt a modul n care sunt ob inute datele, cum sunt stocate, transformate si anal izate pentru a fi prezent ate ntr-o forma fi nala la iesire. Un exemplu simplu de aplica ie l constitue densitat ea popula iei la nivel na ional sau monitorizarea calita ii apei.

Datele Pentru ca aplica ii le sa func ioneze n mod corespunzator, acest ea au nevoie de dat e. Nu se

poate construi o hart a cu poten ialul vnzarilor sau cu amplasarea geografi ca a clien ilor fara a de ine anumite tabele ci informa iile necesare realizarii unui astfel de rezultat. Aceste tabele se vor afla ntro baza de dat e (eventual mai mult e), sistemul necesitnd existen a unor intrumente specializate pentru accesul, administrarea si manipularea datelor. Tipuri le de date posibile, modul de capturare, stocare si interogare a acestora vor fi prezentate n subcapitolul urmator.

Software Cnd vorbim de soft ware-ul GIS, ne referim la instrumentele utilizate pentru a stoca, analiza, si afisa informa iile geografice. n orice sistem GIS, datele, pe lnga reprezentarea spa iala, poseda legaturi catre diferite atribute ce sunt stocat e ntr-o baza de dat e. Majoriatatea aplica iilor ofera o interfa a usor de utilizat pentru interogarea datelor si manipularea spa iala prin utili zarea unor instrumente precum zoom sau pan. Pe scurt, componentele software principale ce alcatuiesc un sist em informa ional GIS sunt: un sistem de gestiune a bazelor de dat e, o interfa a grafica care sa permita manipularea instrument elor, si binen eles instrumentele. Ni velul cobort pe care se afla software-ul n i erarhie se datoreza faptului ca aplica iile pot exista chiar daca se renun a la software, atta timp ct datel e exista si sunt aranjate ntr-o maniera utila. Hardware GIS hardware nu este nimic altceva dect un sistem, un computer pe care sa ruleze aplica ia GIS. Pe lnga sistemul propriu-zis cu tastat ura, monitor, cabluri, conexiune internet, mai pot exista componente precum: imprimante profesionale, scanere, echipamente special e care sa scaneze har i si sa introduca datel e din har i n baza de date GIS. Trio-ul din centrul Figurii.1: aplica ii-soft ware-dat e, reprezinta nucl eul sistemului de informa ii. n mod ideal, acesta ar trebui sa func ioneze indiferent de oamenii care int ervin in sistem (n cazul n care design-ul aplica iei este bine realizat ) si trebuie sa fie ndeaj uns de flexibil pentru a func iona indiferent de inova iile care apar la nivel hardware, chiar si n absen a totala a hardware-ului.

2.3. Avantaje si riscuri


Avantaj ele utilizarii unui GIS: Datele sunt mai bine organizate Elimina redundan a n stocarea datel or Facilitatea actualizarilor Analize, statistici si noi cautari mult mai usoare Utilizatorii sunt mai productivi Principalele riscuri pe care orice sistem GIS si le asuma : Complexitate 7

Costuri ridicate Modifi carile din teren Dificulta i n formarea de personal

2.4. Domeniile de aplicabilitate GIS


Domeniile de aplica ie ale GIS sunt nenumarate, de la sanatate, financiar-bancar, criminalistica, turism, geologie, mediu etc. Pentru o exemplificare concret a amintim aplicarea met odei GIS pentru evaluarea cazurilor de methemogl obinemie infantila n perioada 1985-1996 prin care se identifi ca zonele de risc. Un alt exemplu de aplicabilitate, de data aceasta n domeniul mediului l consti tue biologii care folosesc transmi atoare radio si antene satelitare pentru a trasa rut ele migra iilor de caribu si ursi polari , pentru a sus ine programul de protec ie a animalelor. n GIS rutele migra iilor au fost indicate de diferite culori pentru fiecare luna timp de 21 luni. Cercetatorii au folosit apoi GIS pentru a suprapune traseele migra iei pe harta planului de dezvoltare al exploatarilor petroliere pentru a determina posibilitatea int erferen ei cu traseele animalelor. Din punct de vedere al cri minalita ii, un sistem GIS poate determina zonel e cu un grad ridicat al infrac iuni lor, n func ie de situa iile antecedente, de categoriile de oameni care traiesc n respect ivele zone. Aceste esti mari ajuta n luarea deciziil or asupra ariilor n care ar trebui intarita securitatea si siguran a cet a eanul ui , sau ar trebui implementate proiecte care sa promoveze n rndul popula iei necesitatea educa iei copiilor.

3. Datele utilizate n GIS


3.1. Capturarea datelor
Captura datelor se refera la introducerea datelor n sistem. Aceasta este componenta cu cele

mai mari cerin e din punctul de vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS. Fiecare apari ie a obiectelor dintr-o hart trebui e specificat, la fel si rela iile spa iale dintre el e. nainte de a ajunge ntr-un proiect GIS, datele care nu se afla n format numeric, adica ntr-o forma recunoscuta de catre calculator, trebuiesc digit izate. Datel e deja exist ente, fie pe hartie, fie pe filme PET pot fi di gi tizat e sau scanate pentru a produce date in format interpretabil de cal culator. Digitizorul produce date vect oriale pe masura ce un operator traseaza puncte, linii, poligoane ale unei harti. Scanarea unei harti in schimb, produce date de tipul rast er, care pot fi transformate mai tarziu in date vect orial e cu ajutorul unor programe specializate in ast fel de conversii.

ntrebarea care se cuvine aici este din ce surse se culeg i nforma iile, de unde anume provin datele adunate, stocate ntr-o baza de date GIS? Majoritatea provin din baze de date deja existente, produse de Agen ii Federale si companii privat e. Datele t opografi ce obtinute cu ajutorul unor instrumente ce au la baza geometri a analitica, precum si datele obtinute cu ajutorul unui GPS pot fi introduse direct in GIS, fara a avea nevoie de modificari . Deasemenea, trasarea cu mouse-ul a unor entitati geografice pe o harta digitala existenta, duce la int roducerea direct a, in baza de date GIS, a unor noi coordonate. Echipamentele care pot fi folosite in vederea achizitiei de date sunt prezent ate in cele ce urmeaza:

1. Fotografiile aeriene
In prezent, fot ografiile aeriene analogice sunt scanate in vederea di giti zarii lor, dar cum camerele foto digitale au luat o puterni ca amploare, atat datorita calitatii foarte bune, cat si a pret ului din ce in ce mai scazut, acest pas va fi eliminat. In ceea ce pri veste fotografiile aeriene digital e, cu ajutorul unui program specializat, acestea sunt analizate si astfel sunt obtinute date digitale ce pot fi memorate.

2. Radarul subpamantean
Pentru detectarea re elelor subterane, est e necesara utilizarea radarului subpamnt ean. Aparatul foloseste unde de nalta frecven a si func ioneaza pe principiul sondari i pe baza de ecou. n acest proces, se analizeaza reflexiile i mpulsurilor electromagneti ce emise de o antena spre obiectul cercetat la intervale scurte de timp. La atingerea de catre unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate pe ecranul aparatul ui prin distorsiuni al e undei emise. Semnalele de reflexie sunt recep ionate de catre o antena. Sirul de reflexii da posibilitatea de a construi o i magine ce se poat e reda la fa a l ocului pe un monit or sau datele pot fi memorate pe un mediu de stocare pentru viitoarele prelucrari. Prin fol osirea radarului subpamntean productivitatea zilnica se poate aprecia la circa 500 - 700 m / zi. Detect area re elelor subpamntene se face prin cercetarea unor sec iuni transversal e marcate pe suprafa a strazii de studiat. Pe linia transversala se fac marcaje din 0,5 n 0,5 m pe toata la imea strazii. Odata i dentificata adncimea mi ni ma pna la obiectul cercetat se marcheaza exact locul, care se nregistreaza ca o coordonata de teren. Cele mai mari colec ii de date geografi ce sunt imaginile luate din satelit (imagini satelitare). Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate si apoi transformate n i magini vectoriale folosind programme special e de conversie.

3. Sateliti
Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal) marcheaza un punct de cotitura n industria sateli ilor de comuni ca ii. VSAT furnizeaza o infrastructura de comunica ie bazata pe transmisia prin sateli i, oferind posibilitatea transferului de date, voce si imagini cu flexibilitate maxi ma, disponibilitate imediata si un raport performan e/cost optim. Exista mai mul i sateli i care acopera bine t eritoriul arii noastre, cum ar fi satelitul Eutelsat II F-4 care a fost lansat n iuli e 1992 si este localizat la 7 E. Trebuie men ionat ca firma GEOSYSTEMS distribuie n Romnia imaginile satelitare ale firmei EURIMAGE.

4. GPS
Sistemul de pozi ionare globala (GPS) este alcatuit di n trei segmente: 1. segmentul spa ial (sateli ii); 2. segmentul de control (United States Department of Defence); 3. segmentul utilizator (oricine foloseste un recept or GPS n scopuri de pozi i onare). Segmentul spa ial este alcatuit dintr-o constela ie de 24 de sat eli i care se rotesc n jurul Pamntul ui la o altitudine de 20.000 km. Sateli ii, dispusi ntr-unul di n cele 6 plane orbitale, nconjoara Pamntul de doua ori pe zi. Receptorul GPS determina pozi ia sa pe baza semnalelor radio primite de la mai mul i sateli i. Sateli ii dispun de ceasuri de ncredere, asa ca determinarea timpului facut de semnalele radio este foarte precisa. R eceptorul GPS calculeaza distan a fa a de fiecare satelit pe baza timpului facut de semnalul radio si a vitezei luminii (viteza semnalului), apoi foloseste aceste distan e pentru a-si calcula pozi ia pe Pamnt. Sat eli ii GPS emit pe doua frecven e diferite (avnd lungimile de unda de 9, respectiv 24 cm). Pozi iile acestor sat eli i se pot afla folosind sistemul de coordonat e WGS-84. Exista receptoare GPS cu o singura frecven a si receptoare GPS cu doua frecven e, cele din urma oferind un import ant avantaj pentru aplica iil e n timp real. Pe lnga i ntroducerea datelor grafi ce ce sunt stocate n har i , mai trebui e introduse si atributele. Acestea sunt informatii aditionale despre entitatile din sistem, in cazul datelor de tip vect or, cum ar fi de exemplu: numele entitatii, data la care a fost creata, sau, daca ne referim la un exemplu cat mai specific, cantitatea de precipitatii care a fost inregistrata pentru o anumita perioada a anului, sau t ipul de sol care caracterizeaza entitatea respect iva, in caz ca aceasta reprezinta un teren agricol, etc. Introducerea acesor atribute se poate face manual, de la tastatura, sau se introduc din fisiere digitale existente. 10

nt otdeauna n GIS datele i nt roduse trebuie sa fi e verificate, deoarece pot sa apara erori. Acestea pot sa apara n timpul procesului de introducere a datelor sau pot fi deja existent e n dat ele de intrare, ducnd n final la int erpretari gresite ale rezultatelor. Scanerele electronice nregistreaz petele de pe o hart cu aceeasi acurate e cu care capt ureaza elementele interesant e de pe harta. De exemplu, o astfel de pata poate duce la conect area a doua l inii care nu ar trebui sa se ntlneasca. Astfel de informa ii nedorite trebui esc editate sau eliminate din fisierul de date. Un exemplu despre cum putem elimina informatiile nedorite este prezentat in subcapitolul urmat or.

3.2. Recuperarea datelor digitale dintr-o imagine aflata pe suport hartie

Uneori, anumite organizatii au nevoie sa proceseze diverse dat e dintr-o i magine satelitara, insa imaginea in cauza este facuta accesibila doar in format printat pe hartie. In aceasta situatie, pentru a reproduce imaginea in format digital este nevoie de un calculator si un dispozitiv de scanare. Cu toate aceastea, datorita printarii, in imaginea tiparita vor aparea anumite texturi nedorite. Aceste texturi au un anumit spectru Fourier, si prin urmare pot fi el iminate prin utilizarea unor anumite tipuri de filtre. Imaginea dorita este scanata cu aj utorul dispozitivului de scanare si stocata in memoria calculatorului ca o imagine digitala. Texturile nedorite vor aparea bineinteles si in imaginea digitala obtinuta in urma scanarii. Pentru exemplificare poate fi urmarita imaginea de mai jos, alaturi de o anumita portiune marita din aceasta, pentru a arata in mod clar existenta texturii.

Figura 3 Imagine satelitara printata

Textura nedorita este distribuita pe i ntreaga suprafata a imagi nii cu o aceeasi structura reprezentand nimic altceva decat zgomot peri odic. Acesta poate fi eliminat cu aj ut orul unei functii de filtrare in domeniul frecventei.

11

Transformata Fourier este aplicata asupra imaginii cu zgomot pentru a obtine spectrul acesteia.

Figura 4 Spectrul obtinut in urma aplicarii transformatei Fourier

Centrul tabloului obtinut in urma tranformat ei Fourier reprezinta valoarea medie a luminozitatii. Spectrul departat de cent ru arata procentul de crestere a componentei spatiale in frecventa. In general, spectrul texturii nedorite se va afla in zona de frecventa ridi cata. Prin urmare, o functi e de filtrare este aplicata i n vederea eliminarii spectrului de inalta frecventa corespunzat or texturii nedorite. Functie defineste anumite benzi pentru respingerea frecventelor nedorite.

Figura 5 Functia de filtrare aplicata pentru indepartarea texturii nedorite

Imaginea finala este obti nuta pri n aplicarea tranformatei Fourier i nverse, imagi nii spectrale obtinute in urma filtrarii. Prin urmare, imagi nil e digitale pot fi recuperat e, plecand de l a varianta lor printata.

12

Figura 6 Imaginea finala obtinuta in urma aplicarii Transformatei Fourier inverse

3.3. Stocarea datelor


Fiind vorba de un cal culator numeric, est e evident ca stocarea datelor trebuie facuta sub forma de coduri numerice. Dupa experien e ndelungat e s-a hot art ca reprezentarea interna a unei har i sa se faca n doua sisteme: sistemul vectorial si si stemul raster.

Figura 7 Vector vs. Raster

n sistemul vector, harta este construita din puncte si linii, fiecare punct si extremita ile li niilor fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). Acestea pot forma arce, suprafe e, volume. Sistemul vector se bazeaza pe trei primitive grafi ce (primitiva grafica est e cel mai mic element reprezentabil grafic utilizat la crearea si stocarea unei imagi ni vectoriale si recunoscut ca atare de sistem): Punctul folosit pentru caracteristici geografi ce care pot fi cel mai bine expri mate de un singur punct de referin a. Punctel e pot fi deasemenea utilizate pentru a reprezenta zone expuse la scara mica. Linia sau Polilinia util izate pentru caracteristici li niare, cum ar fi ruri, drumuri, cai ferate etc. Ca si n cazul punctului, la scara mica poligoanele pot fi reprezentate cu ajutorul caracteristicei liniare. Poligonul este utilizat pentru reprezentarea caract eristicilor digital e care acopera o anumita zona de pe suprafa a pamntul ui. Acest e caracteristici pot include l acuri, limite de parcuri,limite de orase, cladiri. 13

Fiecare dintre aceste geometrii este l egata la un rnd ntr-o baza de date care descrie atributel e lor. ntr-un exemplu concret, o baza de date care descrie lacuri poate con i ne informa ii despre adncimea unui lac, calit atea apei, nivelul de poluare. Aceste informa ii pot fi folosite pentru a face o harta care sa descri e un anumit atribut al setului de date. De exempl u, lacurile ar putea fi colorate n func ie de nivelul de poluare. Diferite geometrii poate fi, de asemenea, comparate. n acest sens, GIS ar putea fi folosit pentru a identifica toate fntnile (puncte) afsate pe o raza de 1 km de un lac (poligon) cu un ni vel ridicat de poluare. Principalul avantaj al sistemului vector fa a de cel raster este faptul ca memorarea datelor est e mai efi cienta. n acest sistem doar coordonatele care descriu trasaturile caracteristice ale imaginii trebuiesc codificate. Se folosesc de regula la realizarea har ilor la scara mare. n sistemul raster, imaginile sunt construite din cel ule numite pixeli. Pixelul este cel mai mi c element de pe o suprafa a de afisare, caruia i se poate atribui n mod independent o intensitat e sau o culoare. Fiecare
Figura 8 Vector vs. Raster

pixel are atribuit un numar care va fi asociat cu o cul oare. O entitat e geografica este alcatuita din mul imi de pixeli. De exemplu, un lac va fi reprezentat de o succesiune de pixeli de aceeasi cul oare. Cu alte cuvinte, un sistem raster este compus din celule mici n forma patrata sau dreptunghiulara, avnd suprafa a egal a cu rezolu ia sistemului. Un exemplu de imagini raster l constitue imaginile bitmap ob inute n urma scanarii planurilor de pe hrtie, sau i maginile ob inut e de la sateli ii specializa i. n timp ce imaginile digitale ob inute prin scanarea planurilor/har ilor sau prin fotografiere au un singur tip de informa ie pentru punctele de la sol (culoarea), sateli ii pot colecta mai multe tipuri de informa ii deodata, iar aceste date sunt furnizate ca benzi (straturi) distincte ntr-o i magine mul ti-spectrala. Principalul dezavantaj al sistemului raster comparativ cu sistemul vector l reprezinta capacitatea de memorare mult mai mare, deoarece n acest caz fiecare pixel n parte trebuie codificat. Sunt destul de frecvente situa iile de proiect e GIS n care se doreste simultan precizia informa iei vect oriale si sugestivitatea celei raster, respectiv suprapunerea planurilor construite n maniera clasica GIS/CAD (con innd entita i grafice definite geometric) peste imagini bitmap ob inute prin scanare sau prin fotogrammetri e (fotografii aeriene si de teledetec ie satelitara). De cele mai multe ori imaginile raster constituie fundaluri de l ucru pentru grafica vectoriala. Acest lucru este posibil, nsa nu constitue subiectul lucrarii de fa a, si prin urmare nu vom intra in detalii.

14

3.4. Interogarea datelor


Un sistem GIS ne permite sa executam interogari si analize ce sunt prea costisitoare sau mari consumatoare de timp pentru studiul lumii reale, ori sunt prea dificile sau inadecvate n cazul fol osi rii altor tipuri de sisteme de management al datelor. Toate pachet ele de programe GIS includ opera ii pentru interogarea bazelor de date, n vederea ob inerii unui subset de date. Interogarile spa iale sunt cele mai import ante, si presupun selec ia entita ilor n func ie de loca ie sau de rela i ile spa iale cu cel elalte entita i. Alte tipuri de interogari foarte utile sunt interogarile grafice ( care sunt valorile atributelor acestor enita i? ), interogarile atribut ( unde sunt localizate entita i le cu aceste valori ale atributelor? ) sau interogarile formulate cu ajutorul limbajelor de programare (SQL) de genul: care sunt terenurile cu o suprafa a mai mare de 300 mp aflate la o distan a mai mi ca de 300 m de o anumita sosea? . Toate aceste tipuri de i nterogari ofera GIS-ului posibilitatea de a efect ua analize si modelari ale datelor spa iale, ceea ce l distinge esential de celelalte tipuri de sisteme de informa ii.

3.5. Analiza datelor


Maparea dat elor indica n primul rnd locurile n care sunt amplasate obiectele, dar nu poate explica de ce anume sunt amplasat e acolo. De exemplu, o fotografie aeriana poate arata ca porumbul este n crest ere n anumite regiuni, dar nu poate explica de ce n alte regiuni nu a crescut la fel de bine. Analiza GIS, pe de alta parte, poate realiza o conexiune ntre dezvoltarea porumbului, tipul de sol si cantitatea de apa disponibila prin exami narea simultana a har ilor ce reprezi nta culturile, tipurile de sol si umiditatea acestuia pentru regiunile aflat e n discu ie. Astfel, una din caracteristicile principale ale sistemului GIS est e abilitatea de a analiza rela iile spa iale ntre entita ile unei har i aflate n diferite straturi (nivele). Aceste rela ii poarta denumirea de rela ii topologice si presupun: adiancen a (cine e adi acent cu cine), incluzi une (ci ne con ine si ce anume con ine) si proxi mitate (ct de aproape este o entitate geometrica de alta). Modelarea re elelor este un alt tip de anal iza a datelor care permite rezol varea unor probleme specifice cum ar fi: determinarea traseelor optime n opera ii de transport, colectare sau distribu ie urmarind diferite criterii (timp mi nim, distan a mini ma) i ncluznd eventual o serie de constrngeri (gabarit, capacitate portanta).Iata un exemplu de ntrebare la care se poate raspunde cu ajutorul GISului : Daca toat e fabricil e din apropierea unui ru ar deversa accidental substan e chimice, ct timp va dura pna acestea vor ajunge n cantitat e daunatoare la nivelul solului? .

15

Figura 9 Map Overlay

Interpolarea datelor spa iale presupune o combinare a mai multor dat e spa iale, nivele (puncte, linii sau poligoane), genernd la iesi re un nou set de date vectoriale, cu impact vizual si milar cu o suprapunere a mai multor har i reprezentnd o aceeasi regiune. O reuniune de entita i geometri ce presupune o combinare a dat elor spa ial e si a atributelor ambelor intrari ntr-o singura i esire. Intersec ia defi neste zonele n care doua intrari se suprapun pastrnd o seri e de atribute pentru fiecare entitat e n parte. Pentru exemplificare se poate urmari Figura 5 care prezi nta o combinare a doua nivele pentru o aceeasi regiune: ni velul solurilor si nivelul padurilor. De aici pot fi t rase concluzii n ceea ce privest e o viitoare mpadurire a regiunii. Statistici le GIS sunt foart e des utilizate n luarea deci ziilor. De exemplu, daca o baza de date con ine date geografice cu informa ii demografice detaliate, se pot determina ct e persoane cu o anumita vrsta, venit, etnie, locuiesc ntr-un bloc dat, de pe o anume strada. Acest e tipuri de stat istici pot fi folosit e de oamenii de stiin a si de stati cieni cu scopul de a caracteriza o regiune, zona. zona, n vederea luari i unor decizii privind marketing-ul, serviciile sociale, planifi care de urgen a, etc n acea

16

3.6. Vizualizarea datelor


Dupa o analiza si o modelare compl eta a datel or, este necesara o reprezentare a rezultatelor ntro anumita forma pentru i nterpret ari . Calea pe care o alegem pentru iesirea rezultatelor depinde de mul i factori, cum ar fi costul sau timpul consumat. Desigur, to i acesti factori influen eaza modul n care se realizeaza proiectul GIS, dar poate sa aiba o importan a particulara pentru comunicarea efectiva a rezult atelor. Afisarea rezultatelor poate fi facuta pe monitor sub forma de har i, grafice sau rapoarte, dar si pe hrtie cu ajutorul plot erelor si a imprimantelor. n alte cazuri nsa, datele sunt pastrate sub forma de fisiere, pentru o analiza viitoare. GIS genereaza un interes din ce n ce mai mare n cel e mai diverse domenii al e acti vi ta ii umane si este utilizat de to i cei care utilizeaza n acti vitatea lor har i , planuri t opografi ce sau trebuie sa ia decizii n cadrul spa iului geografi c. Un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri si har i, planuri de urbanism, modul de utilizare a terenurilor, gestionarea re el elor de utilitate publi ca (apa, canalizare, termofi care, electri ce, t elefonice, gaze, drumuri, cai ferate, linii de transport urban), localizarea amplasamentelor optime pentru noi centre medi cal e, de comer sau culturale, studi ul impactului unui obiectiv (aeroport, rafi narie etc.) asupra mediului ambiant, studii privind calitat ea aerului si apei, investigarea si remedierea locurilor cu rezi duri, n comer (identificarea pi e elor inta sau men inerea acestora n condi ii de competivitate, zonari ierarhice a pie elor de desfacere dupa diverse criterii).

4. Arhitectura unui sistem GIS


Apli catiile de tip GIS se impart in trei mari categorii: aplicatii GIS de sine statatoare (opensource sau nu), aplicatii GIS dezvolt ate pentru dispozitivele mobile, si cele mai des raspandite, aplicatiile GIS Web. Datorita evolutiei exponentiale a Internetului si a modului simplu si util in care utilizatorii pot vizualiza anumite date spatial e, pot crea harti tematice, pot face interogari si analize spatiale, indiferent de locul unde s-ar afla, Web GIS a devenit un instrument foarte raspandit care ne ajut a i n viata de zi cu zi. In general, un sistem web are o arhitectura client /server organizata pe mai multe nivele. Web GIS, la randul sau, urmeaza aceasta structura, si poate fi proiectat ca o aplicati e client/server 2 tier sau 17

ca o aplicati e 3-tier, in funct ie de cerint ele si functionalitatile pe care trebuie sa l e indeplineasca sistemul. Un sistem GIS are in general trei component e principal e: Aplicatia client int erfata utilizator ce contine tehnol ogii pentru renderizarea (afisarea) si manipularea hartilor Logi ca de bussiness se refera la securitate, managementul utilizatorilor, caching, servicii web, modelul de date care urmeaza a fi furnizat aplicatiei client in vederea renderizarii, functii de acces l a baza de date Sursa de date in general o baza de date relationala cu soport pentru date spatiale, versionare, indexare si extensibilitate.

4.1. Arhitectura 2-tier


Arhitectura 2-tier este o arhitectura client-server in care clientul, respectiv serverul sunt doua componente di ferite care comunica intre el e prin i nt ermediul ret elei care le interconecteaza. Client ul este cel care initiaza conexiunea, iar serverul este cel care asteapta cereri din partea clientului. In cazul sistemul ui GIS, primele doua componete (aplicatia client si logica de bussiness), fac parte din cli ent, iar baza de date se va afla separat , pe server. Principalul dezavantaj al acestei arhitect uri este faptul ca intreaga prelucrare va avea loc la nivelul aplicatiei client. Pri n urmare utilizatorul va avea nevoie de resurse put ernice de procesor si memorie. O alte problema cu care se confrunta acest tip de arhitectura este securitat ea, deoarece comunicarea dintre serverul web si serverul de baze de date este realizata direct prin intermediul retelei care asigura comuni care i ntre client si server. Pe de al ta part e, arhitectura 2-tier ofera avantaje din punct de vedere al performantei (performanta mai buna deoarece prezinta 2 componente st rans legate intre ele si nu 3), din punct de vedere al usuri ntei de instalare, configurare si de ce nu si mentenanta.

4.2. Arhitectura 3-tier


Modelul 3-tier este tot o arhitectura cli ent-server in care interfata utilizator, logica de bussiness (logica functionala) si sursa de date sunt dezvoltate si administrat e ca module independente. Termenul 3-tier se refera la introducerea unei componente (de obicei un server) i ntre client si server al carei rol difera in functie de scopul aplicati ei.

18

Acest tip de arhitectura, prin componenta de mijloc, izoleaza partea de client, de part ea de date, prin urmare este redusa compl exitat ea la nivelul clientului din punct de vedere al accesului la date, si este consolidata securit atea la nivelului accesului la baza de date.

Figura 10 Arhitectura 3-tier

Intr-un si st em Web GIS, clientul contine tehnol ogii ce permi t afisarea hartilor i n browser: animation, zoom in, zoom out, pan etc. Ni velul de mijloc este cel care controleaza functionalitatea apl icati ei prin realizarea de procesari detaliate. Acesta trebuie proiectat i n asa fel incat sa suporte unor numar mare de autentificari la intrarea in sistem. O alta cerinta este raspunsul in timp real la cerintele utilizatorul ui. Aceasta necesita impl ementarea unui mecanism efi cient de caching al paginilor care sa imbunatateasca performanta locala. Un alt element important este motorul de procesare, care primest e niste date (cum ar fi de exemplu numele hartii, locatia dorita, sursa de date, dimensiunea hartii), si pe baza acest ora intoarce o imagine a hartii sau un alt model de date stabilit in prealabil. Rezultatul este furnizat mai departe aplicatiei client care va renderiza harta pentru vizualizare. Baza de date va trebui sa ofere suport pentru tipuri de date compl exe, cum ar fi puncte, l inii, poligoane, pentru operatii asupra acest or tipuri de dat e, precum intersect ie, diferenta, reuniune. Deasemenea, limbaj ul de interogare trebuie sa permita cereri atat pentru dat e spatiale, cat si pentru data non-spatiale. Deoarece numarul inregistrarilor int r-un sistem GIS este foarte mare, baza de date trebui e sa ofere suport pentru indexare, pentru acces paralel, in vederea obtinerii unei performante mai bune. Avantajele acestui tip de arhitectura sunt evi dente: usurinta cu care se poate modi fica, respectiv inlocui orice modul, fara a afecta functionalitatea celorlalte; anumite reguli de securitate pot fi aplicate la nivel de server fara a se interveni in vreun fel l a nivel ul client; incarcarea la client este mini ma et c. Prin urmare, in zilele de azi, orice sistem GIS matur adopta ca si arhitect ura de baza modelulu 3-tier. 19

5. Ap licatii si tend inte n domeniu


5.1. Scurt istoric
Idea de a concentra n cadrul unei har i diferit e straturi tematice si fenomene geografice, a existat cu mult nainte de apari ia calculat orului. Pe zidurile pesterilor afl ate n apropiere de Lascaux, France, vnatorii Cro-Magnon desenau imagini ale animalelor pe care le prindeau. Asoci ate acestor animale au fost descoperite linii de urmarire ce sunt presupuse a reprezenta rutele de migrare. Desi simpliste n comparatie cu noile tehnologii, aceste tipuri de nregistrari at esta arhitectura sistemelor informa ionale actuale: o i magine si atributel e asociate ei. Harta bataliei de la Yorktown (t oamna anului 1781), crea ie a cartografului francez LouisAlexandre B erthier, reda dest ul de bine traseele trupelor impli cat e n lupta. n anul 1819, francezul Pierre Charl es Dupin a ntocmit pri ma harta choropleta (redarea prin umbre a suprafe elor), ce reda distribu ia si intensit atea analfabetismului n Fran a, aceasta reprezentnd, poate, prima harta statistica moderna.

La j umatatea secolului al XIX-lea, apare Atlas to Accompany the Second report of t he Iri sh Railway Commissioners, ce reda pe aceeasi harta date despre popula ie, migra ia acest eia precum si date geologice si topografi ce. Un alt exemplu timpuriu de analiza geografica l constitue harta realizata de doctorul John Snow pentru a identifica sursa contaminarii cu holera a centrului Londrei din anul 1854. Acesta a redat prin punct e loca iile decesel or si, n urma analizei distribu iei a descoperit o pompa de apa drept focar de i nfec ie.

20

De-a lungul evolu iei sale, din 1950 si pna astazi, se pot distinge 3 faze i mportante delimitate n func ie de aplica ii, date si int erac i unea di ntre utilizatori si furni zori. n prima faza (peri oada 1950 nceputul anilor 1980), tehnologia GIS a fost creata ca un instrument capabil sa stocheze, organizeze si sa determine extinderea datelor existente. Pentru acest lucru a fost implementata si defi nit a o struct ura a datelor compusa din date primare (puncte, linii, suprafe e, rastere) si func ii pentru importarea, editarea, recuperarea, actualizarea, interogarea datelor. Un an important n aceasta perioada l constitue anul 1962 care vede primul GIS opera ional din lume realizat de Geograful Roger F. Tomlinson cu sprijinul guvernului canadian. GIS ( Canada Geographic Information System ) a durat pna n anii 1990 si a realizat cea mai mare baza de date a resursele terestre din Canada. n cea de-a doua etapa (sfrsitul anilor 80 nceputul anilor 90), Sistemele Geografi ce Informa ionale au fost for ate sa evolueze spre analiza. n aceasta faza au fost implement ate func ii si interfe e grafi ce pri etenoase pentru a usura int erac iunea cu utilizatorii. Uti lizatorii au posibilitatea

21

sa sorteze, sel ect eze, extraga, reclasifice si sa reproiecteze datel e dupa diferite criterii geografice, topologice, statistice. Marcant pentru aceasta perioda este dezvoltarea primei aplica ii cu interfa a grafica din cadrul pachetului de programe GRASS GIS (este vorba despre GrassWare lansat de Corpora ia OSIRIS). La randul ei, ESRI lanseaza prima versiune a binecunoscutei aplica ii ArcView (ajunsa n prezent la versiunea 9.3). ncepnd cu sfrsitul anilor 1990, Sistemel e Informa ionale Geografi ce i ntra ntr-o noua era. n aceasta etapa, GIS-ul ncearca sa devina un instrument de decizie si manipulare a i nforma iei. n anii 2000, Sistemele Informa ionale Geografice se ndreapta catre Web, devenind tot mai populare n rndul util izatorilor de calculat oare personale indiferent de pl atforma utilizata. Compania ESRI ncepe sa ofere o gama larga de programe ce ruleaza pe sisteme de operare Linux, Google lanseaza doua servicii: GoogleMaps, ce utilizeaza tehnologii noi pentru aplica iil e Web-Gis (AJAX, Asynchronous JavaScript si XML) si GoogleEarth.

5.2. Preocupari n domeniu


5.2.1. RadioGraph 8 & District 8 Dezvoltatorii de produse software romnesti nu s-au lasat mai prejos si au lansat pe pia a aplica ii GIS autohtone. Doua astfel de apli ca ii au fost dezvoltate de GFK Geomarketing si poarta denumi rea de Radi oGraph 8 si District 8. Sectoarele economi ce n care pot fi fol osit e cele doua aplica ii sunt foart e largi: asigurari, banci, birouri de statistica, comer , construc ii, electronice, farmacii, media, poli ie, protec ia mediului, publicitate, sanatate, sectorul auto, tel ecomunica ii, turism, universita i etc. RadioGraph 8 permite vizualizarea si analiza spa iala a datelor sub forma har ilor digitale. Datele despre clien i si pia a sunt afisate n har i integrate foarte usor de accesat. Se pot identifi ca corela ii si oportunita i prin int ermediul reprezentarilor spa iale ale informa iilor. Datorita func iilor sale extinse de analiza a dat elor, Regi oGraph reprezinta un real sprijin n desfasurarea activita ilor obisnuite de vnzari si marketing. Di st rict 8 este sistemul profesional GIS pentru planificare teritoriala. Func iile de nalta performan a ale RegioGraph sunt disponibile si la District. n plus, serviciile si zona de acoperire a serviciilor pot fi delimitate si optimizate n concordan a cu specifica iile utilizatorului, n cazul District.

22

Figura 11 Importuri/Exporturi de date n RadioGraph&District

Ambele aplica ii recunosc bazele de date din toate formatele conven ionale(Excel, Access, dBase, ASCII, Windows Clipboard sau cu ODBC), ceea ce face importul de date foart e simplu de realizat. Deasemenea, har ile pot fi incluse n prezentari si rapoarte prin exportarea lor n toate formatele grafice standard, sau de ce nu, pot fi prezentate direct n RegioGraph si DISTRICT pe ntregul ecran. HTML Export se poate folosi pentru a publica har ile pe re eaua int erna sau pe internet, iar Seri es Print Manager pentru a printa rezultatele ntr-un format convenabil. Sistemele Informatice GIS produse de GfK Geomarketing transpun datele referitoare la clien ii,pia a si datele corporat iste n har i informative usor de n eles si utilizat. RadioGraph&District constituie un real sprijin n fundamentarea deciziilor de vnzari si marketing n activitatea zilnica ce vizeaza evaluarea clien ilor, analiza pie ei, supervizarea vnzarilor, analiza si planificarea teritoriala. Un exemplu de analiza l constitue distribu ia regionala a cli en ilor pe harta, identifi carea pri ncipalilor clien i pe baza vnzarilor si a poten i alului si eventual alocarea acestora celui mai apropiat agent de vnzari sau cel ui mai apropiat service. De asementea, poti fi vizualizate zonel e cu cele mai nalte sau cele mai scazute cote de pia a. Func ia de anal iza a portofoliului poat e fi
Figura 12 Analiza clien ilor n RadioGraph

23

utilizata pent ru a stabil i o rela ie directa ntre vnzari si poten ial ul pie ei. n func ie de datele stocate se pot afisa n culori diferite jude ele, loca ia clien ilor sau rutele de transport. Controlul vnzarilor este o alta func ionalitate oferita de cel e doua apli ca ii n dicu ie. De exemplu, se poate examina eficien a activita ii de teren, ct de mari sunt diferen ele ntre valorile estimt e si rezultatele concrete. RegioGraph afiseaza dezvoltarile cronologice astfel nct sa poata fi recunoscute tendi n ele si sa fie ntreprinse ac i uni de corectare la timp.
Figura 13 Controlul vnzarilor n RadioGraph

Foarte importanta este func ia de planifi care teritoriala. RadioGraph permite analiza atenta a loca iilor precum: filialele, centrele de logistica, punctele de service, n func ie de loca iile competitorilor, numarul de gospodarii aflate n cadrul de ari ei de acoperire a filialelor, structurile de popula ie, veniturile acestora, mijloacele de acces. Editorul integrat permite crearea, procesarea sau convertirea de har i. Deasemenea, se pot importa har i din alte aplica ii (*.mif *.shp). Datorita limbajului de programare integrat Visual Basic for Applications (VBA) de la Microsoft, RegioGraph poate fi exti ns pentru a include propriile func ii adi ionale. Har ile pot fi actualizate din baza de date complet automat la interval e iar fiecare utilizator poate adauga suplimentar propriile analize.

24

6. Concluzii
GIS este una dintre t ehnol ogiile informational e care au transformat radical modul in care geografii isi realizeaza cercetarile in beneficiul soci etati i. Acelasi impact major l-a avut si asupra utilizatoril or de rand prin faptul ca le-a usurat intr-un mod vizibil viata de zi cu zi. Pentru afaceri, cea mai promi atoare direc ie de dezvoltare a aplica iilor GIS poate fi reprezentata de serviciile web. Deocamdata numai un numar mi c de furnizori permit companiilor sa realizeaze interogari spa iale complexe prin intermediul unei interfe e web. Astfel de furnizori pot gazdui dat ele spa iale si le pot chiar si combina cu ter e resurse de date daca organiza iile doresc acest lucru. Ca o concluzie, GIS nu este nici o componenta hardware, nici o component a software, ci mai degraba trebuie privit ca un proces. GIS est e pentru luarea deciziilor. Modul in care datele sunt introduse, stocate si analizate in cadrul unui sistem GIS trebuie sa reflecte modul in care informatiile vor fi folosite pentru un anumit tip de cercetare sau pentru o sarcina ce necesita l uarea anumitor decizii. A vedea GIS-ul doar ca un sistem software sau hardware, i nseamna a pierde rolul crucial pe care il poate juca intr-un proces complet de luare a deci ziilor. ncheiem cu un mesaj ce nu mai are nevoie de explica ii suplimentare: "Aplica ia GIS-ului este limitata numai de imagina ia celor care o folosesc." ( Jack Dangermond)

25

7. ANEX A 1 Lista de figuri


Figura 1 Componente GIS ................................................................................................................. 4 Figura 2 Ierarhia component elor GIS ................................................................................................. 5 Figura 3 Imagine satelitara printata .................................................................................................. 11 Figura 4 Spectrul obtinut in urma aplicarii transformatei Fourier...................................................... 12 Figura 5 Functia de filtrare aplicata pentru indepartarea texturii nedorite .......................................... 12 Figura 6 Imaginea finala obtinuta in urma aplicarii Transformatei Fourier inverse ........................... 13 Figura 7 Vector vs. Raster ............................................................................................................... 13 Figura 8 Vector vs. Raster ............................................................................................................... 14 Figura 9 Map Overlay ..................................................................................................................... 16 Figura 10 Arhitectura 3-tier ............................................................................................................. 19 Figura 11 Importuri/Exporturi de date n RadioGraph&Dist rict ........................................................ 23 Figura 12 Analiza clien i lor n RadioGraph ...................................................................................... 23 Figura 13 Controlul vnzarilor n RadioGraph ................................................................................. 24

26

8. BIBLIOGRAFIE

Aitken, S., Valentine, G. (2006), Approaches to Human Geography, Editura SAGE Schuurman, N. (2004), GIS: A Short Introduction, Editura Blackwell Publishing Imbroane, Al., More, D.(1999), Ini iere n GIS si teledetec ie , Presa Universitara Clujeana Dimitriu, G (2007), Sisteme informatice geografice GIS , Editura Albastra Gfk Geomarketing, RadioGraph 8 si District 8-Edi ie premium Leon Florin, Biblioteca virtuala de inteli genta artifi cial a http://eureka.cs.tuiasi.ro GIS, Wikipedia, http:/ /en.wikipedia.org/ wiki/Geographic_information_system Evolu ia Sistemelor Informa ional e Geografice (GIS), http://earth.unibuc.ro/articole/evoluia-sistemelor-informai onale-geografice-gis Solu ii oferite de ESRI, http://www.esri.com/ GIS in Every Walk of Life, http://www.gis.com/whatisgis/everywalk.ht ml A platform for Internet GIS, http://www.gisdevelopment.net/technology/gis/mi03037.htm Digital Image Data Recovery from Printed Image, http://www.gisdevelopment.net/aars/acrs/1995/ps4/ps4002.asp

28 27