Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului

Aplicații GIS în monitorizarea poluării

terenurilor agricole
(cu pesticide sau metale grele)

Student,
Profesor,

CRAIU MARIUS Prof. dr. ing. Gabriela Biali

Grupa 7503

1
 CUPRINS
1.Despre GIS. Generalități......................................................................................3
1.1.Componentele unui GIS...................................................................................4
1.2.Utilizatorii........................................................................................................4
1.3.Aplicaţiile.........................................................................................................4
1.4.Domeniile de aplicabilitate GIS.......................................................................5
2.Aplicații GIS în monitorizarea poluării terenurilor Agricole (cu pesticide
sau metale grele)......................................................................................................6
2.1.Studiul de caz...................................................................................................6
3.Materiale si Metode..............................................................................................8
3.1.Descrierea zonei...............................................................................................8
3.2.Activități antropice în zona de studiu...............................................................9
3.3.Studiul de teren și analiza solului...................................................................10
3.4.Indicii de contaminare....................................................................................10
3.5.Hărți de variabilitate spațială ale unor proprietăți ale solului și metale grele.
..............................................................................................................................10
4.Discutii si rezultate.............................................................................................11
5.Concluzii..............................................................................................................12
6.BIBLIOGRAFIE................................................................................................13

2
1.Despre GIS. Generalități.
GIS este acronimul provenit de la Geographic Information System (Sistem
Informațional Geografic - uneori tradus în forma SIG în limba română). Acest
sistem e utilizat pentru a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite
spațial printr-un proces computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizată în diverse
domenii științifice cum ar fi: managementul resurselor, studii de impact asupra
mediului, cartografie, planificarea rutelor.
Specific unui GIS este modul de organizare a informației gestionate. Există
două tipuri de informație: una grafică care indică repartiția spațială a elementelor
studiate și alta sub formă de bază de date pentru a stoca atributele asociate acestor
elemente (de exemplu pentru o șosea lungimea ei, lățimea, numărul benzilor,
materialul de construcție etc.).
Informația grafică poate fi de două feluri: raster sau vectorială. Grafica raster
este o modalitate de reprezentare a imaginilor în aplicații software sub forma de
matrice de pixeli în timp ce grafica vectorială este o metoda de reprezentare a
imaginilor cu ajutorul unor primitive geometrice (puncte, segmente, poligoane),
caracterizate de ecuatii matematice. Specific sistemelor GIS este asocierea unui
sistem de coordonate geografic matricii de pixeli (la imaginile raster) sau vectorilor
- procedeul poarta numele de Georeferentiere. Astfel unui obiect (reprezentat fie
printr-o imagine, fie printr-un vector) îi este asociată o poziție unică în Sistemul
Informatic corespunzătoare poziției geografice din lumea reală.
Datorită informațiilor asociate graficii, Sistemele Informatice Geografice
beneficiază de toate oportunitățile de interogare pe care le ofera sistemele moderne
de baze de date și în plus pot oferi ușor analize orientate pe anumite zone
geografice - așa numitele hărți tematice.
Un exemplu comun de Sistem Informatic Geografic îl reprezentă Sistemele
de Navigație. Harta rutieră în formă vectorială este georeferențiată astfel încât
Sistemul de Poziționare Globală (Global Positioning System - GPS) să poată indica
poziția exactă a autovehiculului. Planificarea rutei este în fapt o hartă tematică
obținută în urma unei interogări spațiale (căutarea distanței celei mai scurte între
două puncte) combinată cu o interogare a bazei de date asociate drumurilor din
hartă astfel încât să fie respectate o serie de condiții (limitări de viteză, gabarit,
sensuri de circulație, interdicții, etc.).
Datorită impactului pozitiv, sistemele software GIS s-au dezvoltat foarte
mult. Există pe piață un număr foarte mare de produse, atât ale dezvoltatorilor
consacrați (ESRI, Intergraph, Autodesk, MapInfo, etc.) dar și de tip Open
source (Grass GIS, Quantum GIS, GVSIG, OpenJump, etc.).

3
1.1.Componentele unui GIS
GIS-ul este capabil să spațializeze toate tipurile de date, rezultând astfel,
integrarea acestora într-o hartă sau aplicație. În același timp, îl ajută pe utilizator să
vizualizeze distribuția elementelor pe o anumită suprafață, precum și relația care
există între ele.

 Hardware - Componenta fizică

 Software - Componenta logică
 Personalul - Componenta umană
 Datele - Componenta structurală
 Metode sau proceduri de lucru - Componenta analitică
 Surse de date

Datele reprezintă componenta de bază a unui sistem GIS. Aceste date pot
proveni din mai multe surse (hărți topografice, imagini satelitare, ortofotoplnauri
etc.) și pot fi de mai multe tipuri:

 Date raster - Imaginea formată din pixeli

 Date vectoriale - Imaginea digitală
 Date tabelare - Pot fi spațiale sau non-spațiale
 Bazele de date - Integrează toate datele menționate de mai sus.

1.2.Utilizatorii
Sistemele informaţionale, geografice sau nu, vin din necesitatea oamenilor în
organizaţii de a răspunde la întrebări, de a-şi realiza sarcinile într-un mod cât mai
simplu şi, în general de a interacţiona cu lumea şi oamenii care o alcătuiesc. Un
sistem informaţional precum GIS vine în sprijinul realizării activităţilor într-un
timp mult mai scurt şi cu rezultate mult mai consistente, cu un nivel ridicat de
încredere.
Designul şi implementarea unui sistem GIS începe cu oamenii şi necesităţile
lor, şi se termină cu aplicaţii reale de care aceştia se folosesc în vederea atingerii
scopurilor propuse. Întregul sistem există pentru a ne sprijini în realizarea sarcinile
pe care le avem.
1.3.Aplicaţiile
Aplicatiile reprezintă următoarea treaptă în ierarhia menţionată mai sus,
deoarece acestea definesc funcţionalităţile pe care trebuie să le aibă sistemul
informaţional. În diferite organizaţii oamenii au nevoie să întocmească diverse
4
tipuri de rapoarte, să ia anumite decizii şi, în general, să aplice propriile abilităţi
pentru a rezolva tot felul de probleme. Activităţile, procesele desfăşurate în
vederea realizării acestora lucruri poartă denumirea de aplicaţii. Aplicaţiile iau
naştere din misiunea şi obiectivele organizaţiei.
În proiectarea oricărui sistem de informaţii trebuie ţinut cont de tipul de
aplicaţii ce vor fi suportate de acesta. Mai exact, aplicaţiile reprezinta modul în
care sunt obţinute datele, cum sunt stocate, transformate şi analizate pentru a fi
prezentate într-o formă finală la iesire. Un exemplu simplu de aplicaţie îl constitue
densitatea populaţiei la nivel naţional sau monitorizarea calităţii apei.
1.4.Domeniile de aplicabilitate GIS
Domeniile de aplicaţie ale GIS sunt nenumărate, de la sănătate, financiar-
bancar, criminalistică, turism, geologie, mediu etc. Pentru o exemplificare concretă
amintim aplicarea metodei GIS pentru evaluarea cazurilor de methemoglobinemie
infantilă în perioada 1985-1996 prin care se identifică zonele de risc. Un alt
exemplu de aplicabilitate, de data aceasta în domeniul mediului îl constitue
biologii care folosesc transmiţătoare radio şi antene satelitare pentru a trasa rutele
migraţiilor de caribu şi urşi polari, pentru a susţine programul de protecţie a
animalelor.
Ín GIS rutele migraţiilor au fost indicate de diferite culori pentru fiecare lună
timp de 21 luni. Cercetătorii au folosit apoi GIS pentru a suprapune traseele
migraţiei pe harta planului de dezvoltare al exploatărilor petroliere pentru a
determina posibilitatea interferenţei cu traseele animalelor. Din punct de vedere al
criminalităţii, un sistem GIS poate determina zonele cu un grad ridicat al
infracţiunilor, în funcţie de situaţiile antecedente, de categoriile de oameni care
traiesc în respectivele zone.
Aceste estimări ajută în luarea deciziilor asupra ariilor în care ar trebui
intărită securitatea şi siguranţa cetăţeanului, sau ar trebui implementate proiecte
care să promoveze în rândul populaţiei necesitatea educaţiei copiilor.

5
2.Aplicații GIS în monitorizarea poluării terenurilor Agricole (cu
pesticide sau metale grele)

2.1.Studiul de caz
Contaminarea solului este un fenomen grav care amenință ecosistemul în cea
mai mare parte, țări, în special țări din lumea a treia. Ca și concentrațiile de metale
grele în solul depășește limitele permise, astfel apar impacturi negative asupra
calității culturii se reflectă în lanțul alimentar.
Solurile egiptene au suferit de creșterea nivelului solului contaminarea în
ultimele două decenii, care a cauzat degradarea fertilității solului și Calitatea în
valea Nilului și Delta. Activitățile antropogene au un impact negative privind
resursele naturale și activitățile agricole. Contaminarea solului este legată de unele
activități cum ar fi irigarea cu apă uzată și utilizarea intensivă a pesticidelor,
erbicidelor și îngrășăminte. Deficitul de apă proaspătă pentru irigații a determinat
fermierii să utilizeze apă de calitate scăzută (drenaj și canalizare) din diverse surse
de irigare, conducând astfel acumularea de metale grele în zona rizosferei.
Creșterea sării acumularea și metalele grele în zona rizosferei pot provoca
toxicitate, în special pentru culturile sensibile și impactul asupra sănătății umane.
Solurile situate aproape de agricultură Scurgerile din valea Nilului și Delta sunt
susceptibile la creșterea nivelului de contaminare.
Mulți cercetători au studiat acest fenomen și efectele sale negative asupra
calității solului, producția vegetală și diversitatea biologică. De exemplu, solurile
situate în apropierea Drenajul Bahr al-Baqr este vulnerabil la creșterea
concentrațiilor de metale grele, cum ar fi CR, CU, CD, MN, Zn, Ni, și Pb, cum ar
fi solul adiacent la restul de drenaje de Delta Nilului de Nord și valea. Dimpotrivă,
solurile irigate de apa Nilului Au fost caracterizate de niveluri scăzute până la
moderate de contaminare în mijlocul Nilului.
Unii autori au arătat că concentrația de cupru, nichel, vanadiu, crom, și
zincul nu are un impact ridicat asupra mediului. Prin urmare, contaminarea solului
evaluarea a devenit necesară pentru ca factorii de decizie să găsească soluții
adecvate reducerea impactului creșterii poluării solului. Primii pași spre abordarea
corectă contaminarea solului este înțelegerea distribuției spațiale a metalelor grele
și cunoașterea sursele de contaminare. Prin urmare, sistemele informatice
geografice (GIS) ajută la cartografiere proprietățile solului distribuția spațială.

6
 Analiza geostatistică este o tehnică care permite analizarea datelor spațiale și
apoi prezicerea locației datelor neeșantionate. Sunt diverse metode de analiză
geostatistică, cum ar fi Kriging și Inverse DistanceWeighting (IDW). Modelele
semiviogramă de Kriging pot calcula valorile neeșantionate cu mare precizie.
Acestea depind de calcularea distanțelor dintre eșantioane. Modelele calculează
relațiile dintre variabile și pepite, valorile pervazului și gama de date parametru.
Înțelegerea relației dintre metalele grele este necesară evaluarea contaminării
solului, în special cu o cantitate mare de date. În multe cazuri, unele elemente au
un impact mai mare asupra poluării decât altele. În consecință, director
Analiza componentelor (PCA) poate rezolva această problemă, deoarece
ajută la reducerea multor variabile la A. Puține componente principale
cuprinzătoare pentru a modela regresiile între diferite variabile. Multe studii au
arătat preferința pentru utilizarea PCA pentru a evalua calitatea solului și a apei.
APC și aglomerație ierarhică (AHC) cu success calitatea apei clasificate în trei
categorii. Rezultatele au fost satisfăcătoare în comparație Pentru alte modele în
care PCA a fost mai semnificativ decât celelalte. În plus, AHC examinează
distanțele dintre eșantioane, unde cele mai multe puncte similare sunt grupate,
formând un cluster. AHC este o strategie de clasificare nesupravegheată de fuziune
a celei mai apropiate perechi de clustere recursiv. Din cauza structurii recursive,
cea mai critică parte a AHC este cum să opriți automat procesul în punctul în care
rata de eroare de clustering ajunge la cea mai mică valoare posibilă. În plus, PCA a
avut avantajul de a procesa un imens cantitatea de date fără a fi limitată la un
anumit număr. PCA a fost, de asemenea, folosit pentru determinarea diferitelor
surse de contaminare a solului, fie activități industriale, fie agricole; și procentul de
contribuție al metalelor grele implicate în contaminarea solului.
Pe de altă parte, alte studii au utilizat PCA pentru a delimita starea fertilității
solului pentru a se îmbunătăți eficiența îngrășămintelor în zonele de gestionare
specifice amplasamentului. Rezultatele PCA ar putea ajuta la înțelegerea modelelor
variabilelor solului și a tendințelor acestora. Identificați corespunzător soluții de
remediere a contaminării solului și de realizare a unor planuri ambițioase
dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității producției alimentare. Limitarea apa
proaspătă de irigare este una dintre cele mai grave probleme ale producției
agricole.

7
 Egiptul, care îi face pe fermieri să își irige terenurile din surse nesigure sau
mai precis sens, surse poluate, cum ar fi drenurile agricole și apele subterane
regenerabile. În plus, utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice pentru creșterea
randamentului este una dintre surse Poluarea în țările egiptene.
Studiul actual vizează evaluarea contaminării solului cu anumite metale
grele selectate prin cartografierea distribuției spațiale a metalelor grele în zona de
studiu, delimitarea Nivelurile de contaminare folosind PCA și determinarea
gradului de contaminare a studiului zona. Obiectivele sunt de a studia unele
proprietăți ale solului și concentrațiile totale de Cr, Co, CU, CD, Pb, Și Zn într-o
zonă supusă irigării cu apă uzată din drenajul El-Moheet.

3.Materiale si Metode
3.1.Descrierea zonei
Zona în curs de studiu este adiacentă drenajului El-Moheet pe partea de vest
a Râul Nil, El-Minia guvernorat, Egipt. Drenajul El-Moheet este situat la câțiva
kilometric La vest de guvernoratul Minya și trece prin districtul Abu Qurqas de la
sud la Samalut în nord. Timp de aproape 100 de ani, părțile sudice au primit
deșeuri generate Din planta de zahăr Abu Qurqas. Suprafața de studiu acoperă
aproximativ 2894 de hectare și este situată
Între 3043009” și 3048051” longitudine și 2756030” până la 8204035”
latitudine (Figura 1). Suprafața zonei de studiu este plată până la aproape plată,
deoarece altitudinea variază între 38 și 41 m deasupra nivelului mării spre nord.
Zona de studiu este sub un climat arid cu o căldură vară, iarnă caldă, evaporare
ridicată și intensitate scăzută a precipitațiilor. Meteorologic Stația de el Minia
Governorat (EMA, 2020) a fost înregistrată timp de 35 ani (1985-2020) ca
Urmează: Temperatura medie lunară variază între 12.9 C în ianuarie și 30.2 C În
august. Precipitațiile sunt rare în această regiune; cantitatea medie totală de
precipitații este de 28.0 ml pe an. Zona studiată este depozitele aluvionare de pe
râul Nil și dominant textura solului variază între silt și argilă.

8
 Figura 1. Locatia zonei studiate
3.2.Activități antropice în zona de studiu
S-a efectuat un chestionar administrat și întâlniri cu fermierii pentru a se
putea susține culturi comune și surse de irigare în zona de studiu. Cele mai comune
culturi cultivate în zona de studiu sunt grâu, porumb și sfeclă de zahăr. Apa dulce
din Nil este principala sursă de irigații în sectorul agricol. Fermierul egiptean, de
obicei, depinde de a lui experiență personală în determinarea cantităților de
îngrășăminte chimice și organice adăugate fără a lua în considerare recomandările
emise de autoritățile responsabile.
Sistemul agricol din zona de studiu depinde de un sistem de irigare de
suprafață care utilizează apă dulce și apă subterană. Ca urmare a deficitului de apă
dulce, unii fermieri ilegal apă consumată din drenajul El-Moheet pentru irigare.
Figura 2 prezintă etapele metodologiei de integrare între inputuri și rezultate pe
parcursul activității curente.

9
3.3.Studiul de teren și analiza solului
Șaizeci de locații aleatorii ale solului adiacente drenajului El-Moheet au fost
selectate pentru testare gradul de contaminare a solului. Coordonatele fiecărei
locații au fost înregistrate folosind GPS. Probele de sol colectate au fost uscate cu
aer și măcinate pentru a trece printr-o sită de 2 mm și Se depozitează la
aproximativ 4 C în pungi de plastic până la analiză. Hidrometrul Booucous metoda
a fost utilizată pentru a determina distribuția dimensiunii particulelor [32]. PH-ul
solului a fost măsurat în Suspensia solului la 1:2.5 (sol:apă) folosind pH-metrul
Jenway. Conductivitatea electrică a solului (ECE) a fost măsurată în extract de
pastă de sol folosind un metru EC Jenway.
Metoda de oxidare a fost utilizată pentru a determina carbonul organic din
sol (OC), conform theWalkley Procedura neagră. Concentrațiile de Cr, Co, cu, CD,
Pb, Și Zn au fost determinate în 0.25 g de probe de sol. Probele de sol au fost
digerate cu 7 ml de acid azotic concentrate Și 3 ml de acid fluorhidric [34] la 200 C
în ETHOS UP unitate de digestor cu microunde folosind Spectrometria de masă cu
plasmă cuplată inductiv (Thermo ICP-MS model ICAP-RQ).
3.4.Indicii de contaminare
S-a calculat factorul de contaminare (CF) al fiecărui metal din metalele grele
studiate prin împărțirea concentrației totale a fiecărui metal greu măsurat la
valoarea de fundal (Compoziția chimică a crustei continentale superioare) conform
lui Taylor și Mînnnan (1995). Valorile de fond ale metalelor grele studiate au fost
Cr = 35, Co = 10, Cu = 25, CD = 0.1, Pb = 20, Și Zn = 71 mg kgb1.
Hakanson a distins patru niveluri de CF după cum urmează: CF 1
(contaminare scăzută),1 < CF 3 (contaminare moderată), 3 < CF 6 (contaminare
considerabilă) și 6 CF (contaminare ridicată). Gradul de contaminare (DC)
conform lui Hakanson indică contaminarea multi-metalului și a fost calculată ca:
pentru fiecare eșantion. Sunt patru niveluri de contaminare bazate pe valoarea
gradului de contaminare.
3.5.Hărți de variabilitate spațială ale unor proprietăți ale solului și metale
grele.

Hărțile de distribuție spațială ale parametrilor solului au fost efectuate

utilizând interpolarea Metoda Kriving pentru a identifica diferitele modele de ECE,
pH, OC și sol grele selectate

10
 Metale (Cr, Co, cu, CD, Pb, Și Zn). Metoda de interpolare Kriging [37] este
implicată Analizele geostatistice din software-ul ArcGIS 10.4. Au fost analizate
statistici descriptive făcute pentru a identifica distribuția normală a datelor
utilizând testul Shapiro-Wilk și Valori superioare și inferioare și valori superioare
utilizând software-ul SPSS versiunea 22. De la data Nu au fost supuse unei
distribuții normale, pe baza histogramei și QQPlots normale, transformările au fost
aplicate folosind metode logaritmice pentru a face datele cât mai posibile aproape
de distribuția normală, astfel încât datele să fie adecvate pentru derivare și statistică
analiză și adecvată pentru ipoteza varianței egale. Valorile nemăsurate ale metalele
grele din sol au fost prezise folosind un model adecvat între modelele
semiviogramă în funcție de acuratețea lor. Trei parametri au fost utilizați pentru a
testa puterea modelului; modelul nugget, pervazul, și gama.
Au fost utilizate modele semi-variograme (gaussiene, exponențiale, stabile și
sferice) studiul actual pentru a determina cel mai bun model pentru metalele grele
selectate, precizia diferitelor modele a fost evaluată pe baza erorii standard medii
(MSE), eroarea rădăcină medie pătratică (RMSE) și eroarea standard medie (ASE),
conform Johnston et al., 2001. Valorile mai apropiate ale ASE la zero și cele mai
apropiate valori ale RMSSE unul a indicat o precizie mai mare a modelului și
invers.

4.Discutii si rezultate

Rezultatele obținute au fost de acord cu alte investigații din districtul Abo-

Korkas. Toate mijloacele metalelor grele studiate au fost mai mari decât
compoziția chimică a metalelor grele Crusta continentală superioară conform lui
Taylor și Mînnnan, 1995; și cea natural.
Concentrația de metale grele în roci conform lui Bradl, 2005 [45]. Gama
largă concentratiile de metale grele din zona de studiu sunt legate de marea
diversitate din zona cantitățile utilizate de agricultori pentru îngrășămintele
chimice și organice, în plus față de utilizare de apă poluată din „drenajul El-
Moheet” în procesul de irigare.
Cromul este unul dintre metalele grele toxice găsite în sol în mod natural din
procese de intemperii minerale în scoarța pământului sau din cauza reziduurilor
industrial să ajungă la pământ. Cobaltul este un element important în nutriția

11
plantelor din cauza sa rol important în creșterea plantelor leguminoase atunci când
este disponibil în concentrație scăzută.
Creșterea concentrației de cobalt în sol cauzează multe probleme pentru
plantele în creștere, cum ar fi deficiențele în fotosinteză și metabolismul azotului în
plante. Fertilizarea este una dintre cele mai importante surse de contaminare cu
cobalt. Cupru și zinc sunt microelemente esențiale în nutriția plantelor.
Cu toate acestea, concentrațiile ridicate ale acestora provoacă reducerea
producției vegetale. Solul contaminat cu cadmiu este legat de acesta utilizarea
intensivă a îngrășămintelor fosfatice, a pesticidelor și a nămolului de epurare. El-
Moheet drenajul conține acele metale grele și alte săruri generate prin agricultură
procesul de drenaj. Prin urmare, utilizarea unei astfel de ape în irigarea solurilor
învecinate este o sursă de contaminare cu metale grele studiate. În plus, drenajul
El-Moheet primește deșeurile generate de fabrica de zahăr Abu Qurqas.

5.Concluzii

Studiul actual evidențiază evaluarea contaminării solului cu metale grele,

zona adiacentă drenajului El-Moheet, care este considerată una dintre cele mai
importante obstacole în calea dezvoltării durabile și a securității alimentare. Acest
studiu a demonstrate utilizarea eficientă a modelelor semiviogramă pentru
prezicerea hărților de distribuție spațială ale metale grele în zona de studiu. În plus,
integrarea PCA și HCA furnizate rezultate neconvenționale în clasificarea zonei de
studiu în două zone, fiecare dintre ele fiind diferită de la celălalt în concentrație și
model de metale grele. Contaminarea medie Factorul CF pentru metalele selectate
are o comandă de Zn > Cr > cu > Pb > Co > CD. Pe de altă parte CD-ul are cel mai
mare factor de contaminare dintre metalele grele. Rezultatele au arătat trei grade de
contaminare a metalelor grele (moderate, considerabile și foarte mari).
Aproximativ 70.7% din zona de studiu a arătat o contaminare considerabilă,
ceea ce este un pericol alarmă pentru ecosistemele din zonă. Toate nivelurile de
poluare au fost peste pragul lor concentrația medie în scoarța terestră de suprafață
și în materialul părinte. Rezultatele actuale arătate factorilor de decizie și
cercetătorilor efectele practicilor negative asupra oamenilor terenul din zona de
studiu, cum ar fi utilizarea apei poluate în irigare, utilizarea excesivă a acesteia
Îngrășăminte minerale și pesticide etc.

12
 În cele din urmă, studiul recomandă activarea agriculturii legi de
management pentru a reduce practicile negative umane care duc la creșterea
mediului poluat. În plus, studiile viitoare se vor concentra pe modalități de
gestionare și atenuare a efectelor poluante ale solului.

6.BIBLIOGRAFIE

1. Wuana, R.A.; Okieimen, F.E. Heavy Metals in Contaminated Soils: A

Review of Sources, Chemistry, Risks and Best Available Strategies for
Remediation. ISRN Ecol. 2011, 2011, 402647.
2. Skrbic, B.; Durisic-Mladenovic, N. Principal component analysis for soil
contamination with organochlorine compounds. Chemosphere 2007, 68,
2144–2152.
3. Rashed, M. Monitoring of contaminated toxic and heavy metals, from mine
tailings through age accumulation, in soil and some wild plants at Southeast
Egypt. J. Hazard. Mater. 2010, 178, 739–746.
4. https://www.mdpi.com/journal/agronomy/agronomy12051197
5. BIALI Gabriela și POPOVICI N., (2003), Tehnici GIS în monitoringul
degradării erozionale, Editura Gh. Asachi.
6. BIALI Gabriela, (1998), Stadiul actual al implementării tehnicii sistemelor
informaţionale ale teritoriului în studiul eroziunii şi al proceselor asociate.
Referat nr.1 în cadrul doctoranturii. Universitatea. Tehnică “Gh. Asachi”
Iaşi.

13