Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi

Asachi”
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria
Mediului

PROIECT AMENAJĂRI PENTRU

PROTEC
PROTECȚIA SOLULUI

Student, Profesor,

Dumitru
umitru Corbu Prof. dr. ing. Gabriela Biali
Grupa 7405

2022-2023
2
 Tema proiectului

Studiul efluenței aluvionare și măsuri de

combatere in bazinul hidrografic Buda Inferioara, com.
Laza, județul Vaslui

2022-2023
3
Cuprins
Cap.1.Date de studiu ............................................................................................ 6
1.1 Localizarea zonei luate in lucru ............................................................. 6
1.2 Aspecte geomorfologice ........................................................................... 6
1.3 Conditii geologice ..................................................................................... 7
1.4 Consideratii hidrogeologice ...................................................................... 7
1.5 Clima ........................................................................................................ 7
1.6 Aspecte hidrologice .................................................................................. 8
1.7 Solurile...................................................................................................... 9
1.8 Vegetatia ................................................................................................ 10
1.9 Aspecte social-economice ...................................................................... 10
Cap.2. Inventarierea categoriilor de folosință ...................................................... 11
Cap.3.Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrică în suprafață ........... 13
3.1. Generalități ........................................................................................... 13
3.2. Operații pregătitoare determinarii eroziunii pentru aplicarea USLE ...... 13
3.3. Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrică la suprafață înainte
de amenajare ......................................................................................................... 13
3.4. Sistemele antierozionale de cultură pe terenurile arabile în pantă........ 17
3.5. Calculul eroziunilor în suprafață după propunere de amenajare ( **) ... 18
Cap.4. Determinarea eroziunii în adâncime in bazinul hidrografic al Crasnei, com.
Banisor, județul SALAJ .................................................................................................. 25
Cap.5.Determinarea eroziunii totale si a efluenței aluvionare in bazinul hidrografic
Lohan ............................................................................................................................ 30
Cap.6.Determinarea debotului maxim de viitură prin metoda bilanțului scurgerii în
secțiunea de ieșire din bazin ........................................... Error! Bookmark not defined.

2022-2023
4
 Cap.1.Date de studiu

1.1 Localizarea zonei luate in lucru

Perimetrul luat in studiu este amplasat pe versantul stang al vaii Buda Inferioara,
din bazinul hidrografic al raului Barlad si are o suprafata de 285,16 ha.
Din punct de vedere administrativ face parte din teritoriul comunei Laza, situate
in totalitate pe un versant cu pante cuprinse intre 5% si 20%, fiind afectat de eroziune in
totalitate pe un versant cu pante, fiind afectat de eroziunea de suprafata si in adancime,
precum si de procese asociate (alunecari, prabusiri) fapt ce a condus in primul rand la
diminuarea fertilizarii solurilor si a productiilor agricole, din cauza conditiilor natural si
exploatarii neadecvate.
Lucrarile propuse pentru regularizarea scurgerilor fac parte din gama mai larga
de masuri pentru eliminarea pericolului de degradare in continuare a terenurilor si ofera
gradul necesar pentru protectia si exploatarea in conditii de sigurantra a intregii
amenajari antirozionale ce urmeaza a se realize.

1.2 Aspecte geomorfologice

Bazinul hidrografic Buda Inferioara face parte din Podisul Moldovenesc (partea
sudica a acestuia). Colectorul principal este raul Buda, afluent de dreapta al raului
Barlad, cu directia de curgere nord, nord-vest, sud-est.
Afluentii raului Buda au in general o directive vest-est, sau est-vest si un regim
torential de scurgere.
Relieful este caracterizat de dealuri inalte, usor ondulate la partea superioara, cu
lungimi de pana la 43 km si latimi de cca 1m.
Altitudinea reliefului are valori maxime de 455 m in zona izvoarelor paraului
Fastci, dar inaltimile predominante sunt cuprinse intre 200-350m.
Energia maxima a reliefului este de cca 200m, pantele versantilor avand valori
cuprinse intre 5o-20o (grade), uneori ajungand chiar intre 40o-50o (in partea de nord a
bazinului).
Alunecarile de teren, surparile si prabusirile, rapele si ogasele de pe versanti
imprima un aspect neuniform cu forme negative si positive.
Procesele de degradare a terenului din bazinul vaii Buda sunt conditionate
indeosebi de constructia litologica a subsolului, de rezistenta la eroziune, de orientarea
stratificatiei si morfologia reliefului.
Densitatea si adancimea fragmentarii reliefului si tendinta de realizare a profitului
de echilibru al versantilor, correlate cu factori climatic si activitatea antropica intretin un
potential ridicat de desfasurarea a proceselor geomorfologice ( eroziune, deplasari de
teren).

2022-2023
6
 1.3 Conditii geologice
Din punct de vedere geologic, zona luata in studiu apartine Podisului Central
Moldovenesc si anume partilor de sud ale acestuia, avand in general o constructive
omogena si o slaba mobilitate tehnologica. Fundamentul are o structura etajata, iar
sentimentele cuverturii au o dispozitie monoclinala.

1.4 Consideratii hidrogeologice

Din interpretarea datelor din forajele de pe versanti si din masuratorile efectuate
in puturile satesti s-a stabilit existent unui acvifer multistrat ascensional in formatiunile
permeabile bessaraliene-Kessaniene si un acvifer cuaternar situate la baza argilelor
deluviale si pe suprafata alunecarilor de teren.
Nivelul apelor subterane se situeaza la adancimi cuprinse intre 1,4 si 19,4 m.
Prin analizarea in laborator a probelor prelevate din pamanturile argiloase,
deluviale afectate de instabilitate au rezultat urmatoarele valori medii ale caracteristicilor
fizice :
-umiditatea…………………………………… W = 19%
-greutatea volumica……………………….ᵹ = 20KN/m
-porozitatea………………………………….. n= 40%
-limita de curgere………………………….. WL = 50%
-indicele de plasticitate …………………. Ip = 35%
-indicele de consistenta…………………Ic =0,85%
Pentru caracteristicele de taiere prin prelucrari statistice conform metodei
prevazute in STAS 3300//1-85, cu o asigurare de 85% s-au obtinut urmatoarele valori :
Pentru pamanturile deluviale argiloase
Φ = 2o si C=0,15 daN/cm2
Pentru argile sarmatiene
Φ = 12o si C=0,60 daN/cm2
Avandu-se in vedere experienta lucrarilor similare abordate in present, pentru
proiectare se vor admite :
Φ = 7o si C=0,10 daN/cm2
Pe formatiunile eroziunii in adancime unde se vor amplasa lucrari transversale
(praguri si baraje) se va considera pentru pamantul de fundatie presiunea
conventionala:
Pconv. = 1,5 daN/cm2
Greutatea volumetrica a pamanturiloe uscate la toate rambleele proiectate se va
lua :
ᵹ = 16….16,5 KN/m3

1.5 Clima
Pentru caracterizarea climei in bazinul hidrografic Buda Inferioara s-au folosit
datele de la statia Meteorologica Vaslui, situate la altitudinea de 135m si aflata la o
distant de aproximativ 30km, sud.
In urma prelucrarii acestor date s-au evidentiat :
Temperatura medie anuala este de 9,4o C, cu urmatoarea distributie lunara :

2022-2023
7
 Luna
I II V I II III I I II
Temp
o
C 3,4 2,6 ,0 ,2 5,2 9,4 1,5 1,0 6,5 0,1 ,7 ,2

Temperatura maxima absoluta este de 38,9o C (realizata in luna august), iar

minima absoluta este de -32o C, fiind inregistrata in luna februarie.
Precipitatiile medii au inaltimea anuala de 588 mm si urmatoarea distributie
lunara :

Luna
I II V I II III X I II
Inaltimea
mm 5,2 1,4 8,7 6,0 3,9 5,3 0,0 3,4 2,9 0,7 4,0 7,5

Cantitatea de precipitatii inregistrata anual a fost de 930,8 mm, iar cea mai mica,
de 218,1 mm.
Distributia evenimentelor pluvial in teritoriu a fost variabila . Astfel, cantitatea cea
mai mare de precipitatii de 38,9% s-a inregistrat vara, 26,3% din totalul anual s-a
produs primavera, 20,7 % s-a inregistrat toamna si 14,1 % iarna.
Precipitatiile sub forma de averse (ploi torentiale) se produc mai ales in perioada
calda a anului, cand s-a inregistrat intensitatea maxima de 2,43 mm/min (Husi, la
26.08.1994)
Intensitatile medii ale ploilor torentiale cu asigurarea de 10% sunt prezentate mai
jos :

Durata 1 2 3 4 5 6 7 8
ploii(min) 0 0 0 0 0 0 0 0
Intensitate 1 1 0 0 0 0 0 0
(mm/min) ,80 ,20 ,91 ,78 ,65 ,60 ,52 ,50

Coeficientul de agresivitate climatic este K = 0,100

1.6 Aspecte hidrologice

In bazinul hidrografic Buda Inferioara, reteaua hidrografica este reprezentata de
paraul Sternic, ce colecteaza apele paraului Fastaci, a unor paraie scurte si a unor
izvoare, conducandu-le in raul Barlad.
Sterniclui are un debit mediu de 12 l/min, scurgerea apelor in alibi are un
caracter torential, cu debite de valori ridicate primavara si la topirea zapezii.
Adancimea apelor freatice pe platouri si in treimea superioara a versantilor este
de 5….20cm pe firul vaii, apa freatica se intalneste la 0….2m.

2022-2023
8
 1.7 Solurile
Sub influenta conditiilor pedoclimatice au luat nastere zona cernoziomul cambic
si solul brun eumeleazic. La baza versantilor s-au format coluviosolurile molice. Pe
versantii cu textura grea se mai gasesc soluri climo-hidromorfe. Pe versantii cu panta
mare se mai intalnesc soluri zonale, afectate pe mai multe intinderi de procese intense
de eroziune si alunecari. Cuvertura de loess, care acopera suprafete intinse, face ca
solurile sa aiba preponderenta texturii medii.
Gruparea pedoameliorativa
Tinand seama de procesele de degradare ale terenurilor si de masuratorile de
ameliorare care se impugn pe suprafata luata in studiu din bazinul hidrografic Buda
Inferioara, se intalnesc 3 grupe pedoameliorative de soluri :
Grupa a-II-a – terenuri cu soluri erodate moderat-puternic
Solurile acestea s-au format in general pe platouri inguste, pe versanti cu panta
mijlocie (5….15%), cu roci marne constituite indeosebi din loess, uneori de nisipuri si
marne. Apa freatica se gaseste la adancimi mari – de peste 20m. Sunt cuprinse
urmatoarele unitati de soluri :
Us 5 –sol luvic moderat erodat, cu profil profund;
Us 6 – sol climohidromorf slb-moderat erodat.
Este situate pe versant cu pante de 5…12% pe marne, exces temporar de apa.
Are orizonturile :
A de 40 cm, cu continut de humus de 2-3%;
A si B de 20 cm grosime;
B de 40 cm, cu o structura prismatica bulgaroasa.
Us 8 – esamosol molic moderat erodat. Are orizonturile :
A redus
A/B si B de grosimi foarte mici.
Us 21 – sol desfundat (uneori datorita terasarii terenului), situate pe versanti cu
pante diferite si cultivat cu vita de vie.
Us 9 – cernoziom cambic, moderat erodat, roca mama fiind din material loessoid.
Sol mijlociu profund cu orizonturile :
Am de 18-25 cm
A/B redus
B de 40-50 cm
Us 10 – sol cenusiu, moderat erodat, pep ante 7….15%, cu roca mama din
material loessoid, textura lutonisipoasa, uneori pe nisipuri si marne.
Us 11 – sol climoform moderat-puternic erodat. Caracteristici fizico-chimice
asemanatoare cu Us6.
Us 12 – sol brun eumozoleaizaic, moderat erodat.
Us 13 – esamosol moderat erodat pe substrat moderat nisipos, reactive slab
acida (ph=6,5), continut redus de humus in orizontul A(1,3%) si substante nutritive. Sol
predominant pep ante de 10-18%.
Us 14 – pseudorenzina cambica, moderat erodat, pep ante de 10-15% pe roca
mama alcatuita din argile si marne. Orizonturi :
Am de 15 cm
A/B si B reduse ca dezvoltare
Grupa a-III-a – terenuri cu soluri puternic erodate
Us 15 – cernoziom cambic puternic erodat. Textura este luto-nisipoasa lutoasa.
Us 16 – sol cenusiu puternic erodat. Are caracteristicile fizico-chimice ca ale Us
13.
Us 18 – sol brun eumezoleazic puternic erodat, format de material loessoid.
2022-2023
9
 Us 19 – pseudorenzina cambina puternic erodata.
Grupa a-IV-a – terenuri cu soluri erodate foarte puternic
Us 20 – sol foarte puternic erodat. Datorita eroziunii au fost indepartate
orizontuile A si A/A, ajungand la suprafata orizontul B si uneori, chiar orizontul C. Solul
este format pe sediment marnoase sau loessoide, cu reactive neutral, continut ridicat de
carbonat de calciu, redus de humus si substante nutritive.

1.8 Vegetatia
In zona bazinului hidrografic Buda Inferioara sunt inca suprafete intinse de paduri
de quercinee in amestec cu fag, carpen, tei, frasin, artar, ulm, salba si paducel, care se
dezvolta bine.
Din vegetatia ierboasa, pe pajisti se intalnesc : Cynasan Slactylon, Agropyrum
Repens, Poa Bulbosa , Lotus Agropyrum, etc.
Clima este favorabila culturilor agricole cerealiere si furajere, dar in mod deosebit
plantatiilor vitipomicole.

1.9 Aspecte social-economice

Intreaga suprafata luata in studio pentru amenajare apartine sectorului de stat,
respective Societatii Comerciale Agricole S.A. Laza.
Ca urmare accentuatelor procese de degradare a terenurilor din zona, in
principal prin eroziune si procese asociate, pontentialul productive al solurilor se reduce
permanent, fapt concretizat si prin valorile ridicate ale pierderilor medii anuale de sol, de
aproximativ 25-30 t/ha si an.
Produse agricole sunt afectate de procesele de degradare a terenurilor,
constatandu-se diminuari intre 20 si 50 %

2022-2023
10
 Cap.2. Inventarierea categoriilor de folosință

Inventarierea categoriilor de folosință reprezintă a intabela toate categoriile de

folosință în ordinea importanței,a le măsura și a le reprezenta pe planurile de situație cu
coduri numerice și coduri de culoare.

Tabelul 2.1
Inventarierea categoriilor de folosință in bazinul hidrografic studiat în faza inițială
(*)
Categorii de suprafata % din
folosinta cod (ha) Bh
A1 16.80 5.89
A2 25.39 8.90
Arabil A3 61.72 21.64
A4 54.69 19.18
A5 49.22 17.26
Total Arabil 207.81 72.88
F1 31.64 11.10
Faneata
F2 28.91 10.14
Total Faneata 60.55 21.23
P1 1.56 0.55
Pasune
P2 1.56 0.55
Total Pasune 3.13 1.10
Total Agricol 271.48 95.21
Neproductiv Np1 3.52 1.23
Total Neproductiv 3.52 1.23
Ravena Rv1 3.91 1.37
Total Ravena 3.91 1.37
Drum De1 2.34 0.82
exploatare De2 0.39 0.14
total drum exploatare 2.73 0.96
Curti
constructii Cc 3.52 1.23
Total Cc 3.52 1.23
Total neagricol 13.67 4.79
total Bh 285.16 100

2022-2023
11
 Fig. 2.1 Repartiția
ția terenurilor agricole și neagricole
neagricole in bazinul hidrografic Buda
Inferioara,
Inferioara com. Laza, județul Vaslui

4.79

total agricol
total neagricol

95.21

Fig. 2.2 Repartiția

ția categoriilor de fânețe in in bazinul hidrografic Buda Inferioara,
Inferioa com.
Laza, județul Vaslui

2.73
1.23 1.37
4.79
1.10
Arabil

Faneata

Pasune
21.23
Neproductiv

Ravena

Drum exploatare

Curti constructii

72.88

2022-2023
12
 Cap.3.Determinarea pierderilor de sol prin eroziune
hidrică în suprafață

3.1. Generalități
Pierderile de sol prin eroziune hidrică în suprafață se vor determina aplicând
ecuația universală a eroziunii solului USLE.Faza inițială constă în starea actuală a
terenurilor din bazinul hidrografic studiat (USLE*).Ecuția generală a eroziunii solului se
va aplica pe toate terenurile agricole și pe terenurile cu alunecări,pe unități omogene de
relief.

3.2. Operații pregătitoare determinarii eroziunii pentru aplicarea USLE

Se va aplica ecuția USLE pe toate terenurile agricole
( A,F,P,V,L) pe unitățile omogene de relief (U.O.R).
O unitate omogenă este o porțiune de teren care îndeplinește simultan
următoarele condiții:
1. Să facă parte din aceeași categorie de folosință
2. Să fie o pantă omogenă sau uniformă
3. Lungimea maximă de scurgere să nu depășească 300 m
4. Să fie aceeași direcție de scurgere
5. Să fie aceeași categorie de sol .

3.3. Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrică la suprafață

înainte de amenajare
Ecuația de determinare a eroziunii de suprafață
Ecuația Usle
Es=K*S*𝐿 *𝑖 *C*Cs (t/h an)
Es-eroziunea la suprafață (t/h an),
K-coeficientul de agresivitate teritorială (adimensional)
S-coeficientul de erodabilitate a solului (adimensional)
L-lungimea maximă de scurgere (m)
Iv-panta versantului (%)
C-coeficientul de structură a culturilor (adimensional)
Cs-coeficientul de eficiență a sistemului antierozional (adimensional)
M=0,4 N=1,4

2022-2023
13
 Tabelul 3.1
Elementele morfometrice ale unităților omogene de relief
Gr.
COD UOR F (UAS) F (Ha) Lmax (UAL) Lmax (m) Dcote iv (%) Sol S
A11 0.0002 0.7813 0.0329 205.1121 15 7.31 II 0.7
A12 0.0007 2.7344 0.0224 139.6508 20 14.32 II 0.7
A13 0.0018 7.0313 0.0229 142.7680 15 10.51 II 0.7
A14 0.0008 3.1250 0.0173 107.8553 10 9.27 II 0.7
A15 0.0008 3.1250 0.0233 145.2618 10 6.88 II 0.7
A21 0.0005 1.9531 0.0397 247.5061 15 6.06 II 0.7
A22 0.0005 1.9531 0.0314 195.7605 20 10.22 II 0.7
A23 0.0029 11.3281 0.0472 294.2642 30 10.19 II 0.7
A24 0.0025 9.7656 0.0361 225.0622 30 13.33 II 0.7
A31 0.0014 5.4688 0.0307 191.3964 20 10.45 II 0.7
A32 0.0014 5.4688 0.0309 192.6433 20 10.38 II 0.7
A33 0.0015 5.8594 0.0419 261.2218 30 11.48 II 0.7
A34 0.0028 10.9375 0.0425 264.9624 30 11.32 III 0.9
A35 0.0016 6.2500 0.0468 291.7704 35 12.00 III 0.9
A36 0.0009 3.5156 0.0055 34.2893 5 14.58 III 0.9
A37 0.0015 5.8594 0.0051 31.7955 5 15.73 III 0.9
A38 0.0011 4.2969 0.0273 225.6856 15 6.65 III 0.9
A39 0.0019 7.4219 0.0362 225.6856 45 19.94 III 0.9
A41 0.0011 4.2969 0.0379 236.2841 30 12.70 III 0.9
A42 0.0019 7.4219 0.0315 196.3839 40 20.37 III 0.9
A43 0.0008 3.1250 0.0231 144.0149 25 17.36 III 0.9
A44 0.0005 1.9531 0.0165 102.8678 25 24.30 III 0.9
A45 0.0005 1.9531 0.0469 292.3938 40 13.68 III 0.9
A46 0.0007 2.7344 0.0472 294.2642 35 11.89 III 0.9
A47 0.0016 6.2500 0.0479 298.6282 20 6.70 III 0.9
A48 0.0003 1.1719 0.0269 167.7056 25 14.91 III 0.9
A49 0.0006 2.3438 0.0195 121.5710 20 16.45 III 0.9
A410 0.0017 6.6406 0.0406 253.1170 10 3.95 III 0.9
A411 0.0006 2.3438 0.0232 144.6383 25 17.28 III 0.9
A412 0.0008 3.1250 0.0223 139.0273 25 17.98 III 0.9
A413 0.0025 9.7656 0.0481 299.8751 55 18.34 III 0.9
A414 0.0015 5.8594 0.0143 89.1521 20 22.43 III 0.9
A415 0.0002 0.7813 0.0075 46.7581 10 21.39 I 0.6
A51 0.0016 6.2500 0.0384 239.4013 30 12.53 II 0.7
A52 0.0027 10.5469 0.0444 276.8078 20 7.23 II 0.7
A53 0.0022 8.5938 0.0469 292.3938 30 10.26 II 0.7
A54 0.0017 6.6406 0.0354 220.6981 35 15.86 II 0.7
A55 0.0012 4.6875 0.0268 167.0822 30 17.96 II 0.7
A56 0.0032 12.5000 0.0316 197.0074 45 22.84 II 0.7
P11 0.0004 1.5625 0.0301 187.6557 30 15.99 II 0.7
P21 0.0001 0.3906 0.0117 72.9426 15 20.56 III 0.9
2022-2023
14
 Gr.
COD UOR F (UAS) F (Ha) Lmax (UAL) Lmax (m) Dcote iv (%) Sol S
P23 0.0002 0.7813 0.0292 182.0448 45 24.72 III 0.9
F11 0.0021 8.2031 0.0427 266.2093 10 3.76 III 0.9
F12 0.0024 9.3750 0.0234 145.8852 30 20.56 III 0.9
F13 0.0014 5.4688 0.0313 195.1370 25 12.81 III 0.9
F14 0.0012 4.6875 0.0277 172.6932 15 8.69 III 0.9
F21 0.0019 7.4219 0.0481 299.8751 55 18.34 III 0.9
F22 0.0027 10.5469 0.0475 296.1345 75 25.33 III 0.9
F23 0.0015 5.8594 0.0388 241.8951 25 10.34 III 0.9
F24 0.0013 5.0781 0.0446 278.0547 20 7.19 III 0.9

Tabelul 3.2
Estimarea pierderilor de sol in supraf. In faza initiala Es*
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C* Cs* Es*(t/ha*an F(UOR)(ha) Es*(t/an)
A11 0.13 0.7 205.1121 7.31 1 1.1 150.15 0.7813 117.3047
A12 0.13 0.7 139.6508 14.32 1 1.1 200.2 2.7344 547.4219
A13 0.13 0.7 142.7680 10.51 1 1.1 150.15 7.0313 1055.742
A14 0.13 0.7 107.8553 9.27 1 1.1 100.1 3.1250 312.8125
A15 0.13 0.7 145.2618 6.88 1 1.1 100.1 3.1250 312.8125
A21 0.13 0.7 247.5061 6.06 1 1.1 150.15 1.9531 293.2617
A22 0.13 0.7 195.7605 10.22 1 1.1 200.2 1.9531 391.0156
A23 0.13 0.7 294.2642 10.19 1 1.1 300.3 11.3281 3401.836
A24 0.13 0.7 225.0622 13.33 1 1.1 300.3 9.7656 2932.617
A31 0.13 0.7 191.3964 10.45 1 1.1 200.2 5.4688 1094.844
A32 0.13 0.7 192.6433 10.38 1 1.1 200.2 5.4688 1094.844
A33 0.13 0.7 261.2218 11.48 1 1.1 300.3 5.8594 1759.57
A34 0.13 0.9 264.9624 11.32 1 1.1 386.1 10.9375 4222.969
A35 0.13 0.9 291.7704 12.00 1 1.1 450.45 6.2500 2815.313
A36 0.13 0.9 34.2893 14.58 1 1.1 64.35 3.5156 226.2305
A37 0.13 0.9 31.7955 15.73 1 1.1 64.3684 5.8594 377.1587
A38 0.13 0.9 225.6856 6.65 1 1.1 193.05 4.2969 829.5117
A39 0.13 0.9 225.6856 19.94 1 1.1 579.15 7.4219 4298.379
A41 0.13 0.9 236.2841 12.70 1 1.1 386.1 4.2969 1659.023
A42 0.13 0.9 196.3839 20.37 1 1.1 514.8 7.4219 3820.781
A43 0.13 0.9 144.0149 17.36 1 1.1 321.75 3.1250 1005.469
A44 0.13 0.9 102.8678 24.30 1 1.1 321.75 1.9531 628.418
A45 0.13 0.9 292.3938 13.68 1 1.1 514.8 1.9531 1005.469
A46 0.13 0.9 294.2642 11.89 1 1.1 450.45 2.7344 1231.699
A47 0.13 0.9 298.6282 6.70 1 1.1 257.4 6.2500 1608.75
A48 0.13 0.9 167.7056 14.91 1 1.1 321.75 1.1719 377.0508
A49 0.13 0.9 121.5710 16.45 1 1.1 257.4 2.3438 603.2813
A410 0.13 0.9 253.1170 3.95 1 1.1 128.7 6.6406 854.6484

2022-2023
15
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C* Cs* Es*(t/ha*an F(UOR)(ha) Es*(t/an)
A411 0.13 0.9 144.6383 17.28 1 1.1 321.75 2.3438 754.1016
A412 0.13 0.9 139.0273 17.98 1 1.1 321.75 3.1250 1005.469
A413 0.13 0.9 299.8751 18.34 1 1.1 707.85 9.7656 6912.598
A414 0.13 0.9 89.1521 22.43 1 1.1 257.4 5.8594 1508.203
A415 0.13 0.6 46.7581 21.39 1 1.1 85.8 0.7813 67.03125
A51 0.13 0.7 239.4013 12.53 1 1.1 300.3 6.2500 1876.875
A52 0.13 0.7 276.8078 7.23 1 1.1 200.2 10.5469 2111.484
A53 0.13 0.7 292.3938 10.26 1 1.1 300.3 8.5938 2580.703
A54 0.13 0.7 220.6981 15.86 1 1.1 350.35 6.6406 2326.543
A55 0.13 0.7 167.0822 17.96 1 1.1 300.3 4.6875 1407.656
A56 0.13 0.7 197.0074 22.84 1 1.1 450.45 12.5000 5630.625
P11 0.13 0.7 187.6557 15.99 1 1 273 1.5625 426.5625
P21 0.13 0.9 72.9426 20.56 1 1 175.5 0.3906 68.55469
P22 0.13 0.9 70.4488 21.29 1 1 175.5 0.3906 68.55469
P23 0.13 0.9 182.0448 24.72 1 1 526.5 0.7813 411.3281
F11 0.13 0.9 266.2093 3.76 1 1 117 8.2031 959.7656
F12 0.13 0.9 145.8852 20.56 1 1 351 9.3750 3290.625
F13 0.13 0.9 195.1370 12.81 1 1 292.5 5.4688 1599.609
F14 0.13 0.9 172.6932 8.69 1 1 175.5 4.6875 822.6563
F21 0.13 0.9 299.8751 18.34 1 1 643.5 7.4219 4775.977
F22 0.13 0.9 296.1345 25.33 1 1 877.5 10.5469 9254.883
F23 0.13 0.9 241.8951 10.34 1 1 292.5 5.8594 1713.867
F24 0.13 0.9 278.0547 7.19 1 1 234 5.0781 1188.281
Np 0.13 1.2 282.4188 14.16 1.2 1 748.8 3.5156 2632.5

2022-2023
16
3.4. Sistemele antierozionale de cultură pe terenurile arabile în pantă

1. Sistem antierozional pe direcția curbelor de nivel

2. Sistemul antierozional in fâșii (fâșii cu pretecții diferite)

3. Sistem antierozional cu benzi înierbate (tampon)

2022-2023
17
 4. Sistem antierozional cu agroterase

3.5. Calculul eroziunilor în suprafață după propunere de

amenajare ( **)
Tabelul 3.4
Valorile coeficientului Cs
Grupa de Sistemul 1 Sistemul 2 Sistemul 3 Sistemul 4 Culturi pe
pantă linia de cea
mai mare
pantă
0-5 0,5 - - - 1,1
5-10 0,6 0,5 0,4 - 1,1
10-15 0,7 0,6 0,5 0,15 1,1
15-20 0,8 0,7 0,6 0,15 1,1
>20 - - 0,8 0,15 1,1

2022-2023
18
 Tabelul 3.3.
Pierderi de sol prin eroziune la suprafață (Es**)
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C** Cs** Es**(t/ha*an F(UOR)(ha) Es**(t/an) sist propus
0.6 81.9 16798.68
A11 0.13 0.7 205.1121 7.31 1 0.4 54.6 205.1121 11199.12 2
0.3 40.95 8399.34
0.7 127.4 17791.51
A12 0.13 0.7 139.6508 14.32 1 0.45 81.9 139.6508 11437.4 2
0.35 63.7 8895.755
0.7 95.55 13641.48
A13 0.13 0.7 142.7680 10.51 1 0.45 61.425 142.7680 8769.524 2
0.35 47.775 6820.741
0.6 54.6 170.625
A14 0.13 0.7 107.8553 9.27 1 0.4 36.4 3.1250 113.75 2
0.3 27.3 85.3125
0.6 54.6 170.625
A15 0.13 0.7 145.2618 6.88 1 0.4 36.4 3.1250 113.75 2
0.3 27.3 85.3125
0.6 81.9 159.9609
A21 0.13 0.7 247.5061 6.06 1 0.4 54.6 1.9531 106.6406 2
0.3 40.95 79.98047
0.7 127.4 248.8281
A22 0.13 0.7 195.7605 10.22 1 0.45 81.9 1.9531 159.9609 2
0.35 63.7 124.4141
0.7 191.1 2164.805
A23 0.13 0.7 294.2642 10.19 1 0.45 122.85 11.3281 1391.66 2
0.35 95.55 1082.402
A24 0.13 0.7 225.0622 13.33 1 0.7 191.1 9.7656 1866.211 2
2022-2023
19
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C** Cs** Es**(t/ha*an F(UOR)(ha) Es**(t/an) sist propus
0.45 122.85 1199.707
0.35 95.55 933.1055
0.7 127.4 696.7188
A31 0.13 0.7 191.3964 10.45 1 0.45 81.9 5.4688 447.8906 2
0.35 63.7 348.3594
0.7 127.4 696.7188
A32 0.13 0.7 192.6433 10.38 1 0.45 81.9 5.4688 447.8906 2
0.35 63.7 348.3594
0.7 191.1 1119.727
A33 0.13 0.7 261.2218 11.48 1 0.45 122.85 5.8594 719.8242 2
0.35 95.55 559.8633
0.7 245.7 2687.344
A34 0.13 0.9 264.9624 11.32 1 0.45 157.95 10.9375 1727.578 2
0.35 122.85 1343.672
0.7 286.65 1791.563
A35 0.13 0.9 291.7704 12.00 1 0.45 184.275 6.2500 1151.719 2
0.35 143.325 895.7813
0.7 40.95 143.9648
A36 0.13 0.9 34.2893 14.58 1 0.45 26.325 3.5156 92.54883 2
0.35 20.475 71.98242
0.8 46.8134 274.2972
A37 0.13 0.9 31.7955 15.73 1 0.5 29.2584 5.8594 171.4358 2
0.4 23.4067 137.1486
0.6 105.3 452.4609
A38 0.13 0.9 225.6856 6.65 1 0.4 70.2 4.2969 301.6406 2
0.3 52.65 226.2305
A39 0.13 0.9 225.6856 19.94 1 0.8 421.2 7.4219 3126.094 2
2022-2023
20
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C** Cs** Es**(t/ha*an F(UOR)(ha) Es**(t/an) sist propus
0.5 263.25 1953.809
0.4 210.6 1563.047
0.8 280.8 1206.563
A41 0.13 0.9 236.2841 12.70 1 0.5 175.5 4.2969 754.1016 2
0.4 140.4 603.2813
0 0 0
A42 0.13 0.9 196.3839 20.37 1 0.5 234 7.4219 1736.719 2
0.15 70.2 521.0156
0.8 234 731.25
A43 0.13 0.9 144.0149 17.36 1 0.5 146.25 3.1250 457.0313 2
0.4 117 365.625
0 0 0
A44 0.13 0.9 102.8678 24.30 1 0.5 146.25 1.9531 285.6445 2
0.15 43.875 85.69336
0.7 327.6 639.8438
A45 0.13 0.9 292.3938 13.68 1 0.45 210.6 1.9531 411.3281 2
0.35 163.8 319.9219
0.7 286.65 783.8086
A46 0.13 0.9 294.2642 11.89 1 0.45 184.275 2.7344 503.877 2
0.35 143.325 391.9043
0.6 140.4 877.5
A47 0.13 0.9 298.6282 6.70 1 0.4 93.6 6.2500 585 2
0.3 70.2 438.75
0.7 204.75 239.9414
A48 0.13 0.9 167.7056 14.91 1 0.45 131.625 1.1719 154.248 2
0.35 102.375 119.9707
A49 0.13 0.9 121.5710 16.45 1 0.8 187.2 2.3438 438.75 2
2022-2023
21
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C** Cs** Es**(t/ha*an F(UOR)(ha) Es**(t/an) sist propus
0.5 117 274.2188
0.4 93.6 219.375
0.5 58.5 388.4766
A410 0.13 0.9 253.1170 3.95 1 0 0 6.6406 0 1
0 0 0
0.8 234 548.4375
A411 0.13 0.9 144.6383 17.28 1 0.5 146.25 2.3438 342.7734 2
0.4 117 274.2188
0.8 234 731.25
A412 0.13 0.9 139.0273 17.98 1 0.5 146.25 3.1250 457.0313 2
0.4 117 365.625
0.8 514.8 5027.344
A413 0.13 0.9 299.8751 18.34 1 0.5 321.75 9.7656 3142.09 2
0.4 257.4 2513.672
0 0 0
A414 0.13 0.9 89.1521 22.43 1 0.5 117 5.8594 685.5469 2
0.15 35.1 205.6641
0 0 0
A415 0.13 0.6 46.7581 21.39 1 0.5 39 0.7813 30.46875 2
0.15 11.7 9.140625
0.7 191.1 1194.375
A51 0.13 0.7 239.4013 12.53 1 0.45 122.85 6.2500 767.8125 2
0.35 95.55 597.1875
0.6 109.2 1151.719
A52 0.13 0.7 276.8078 7.23 1 0.4 72.8 10.5469 767.8125 2
0.3 54.6 575.8594
A53 0.13 0.7 292.3938 10.26 1 0.7 191.1 8.5938 1642.266 2
2022-2023
22
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C** Cs** Es**(t/ha*an F(UOR)(ha) Es**(t/an) sist propus
0.45 122.85 1055.742
0.35 95.55 821.1328
0.8 254.8 1692.031
A54 0.13 0.7 220.6981 15.86 1 0.5 159.25 6.6406 1057.52 2
0.4 127.4 846.0156
0.8 218.4 1023.75
A55 0.13 0.7 167.0822 17.96 1 0.5 136.5 4.6875 639.8438 2
0.4 109.2 511.875
1.1 450.45 5630.625
A56 0.13 0.7 197.0074 22.84 1 0.3 122.85 12.5000 1535.625 2
0.2 81.9 1023.75
0.3 65.52 102.375
P11 0.13 0.7 187.6557 15.99 0.8 1.5625
0.2 43.68 68.25
0.3 42.12 16.45313
P21 0.13 0.9 72.9426 20.56 0.8 0.3906
0.2 28.08 10.96875
0.3 42.12 16.45313
P22 0.13 0.9 70.4488 21.29 0.8 0.3906
0.2 28.08 10.96875
0.3 126.36 98.71875
P23 0.13 0.9 182.0448 24.72 0.8 0.2 84.24 0.7813 65.8125
F11 0.13 0.9 266.2093 3.76 0.05 0.01 0.0585 8.2031 0.479883
F12 0.13 0.9 145.8852 20.56 0.05 0.01 0.1755 9.3750 1.645313
F13 0.13 0.9 195.1370 12.81 0.05 0.01 0.14625 5.4688 0.799805
F14 0.13 0.9 172.6932 8.69 0.05 0.01 0.08775 4.6875 0.411328
F21 0.13 0.9 299.8751 18.34 0.05 0.01 0.32175 7.4219 2.387988
F22 0.13 0.9 296.1345 25.33 0.05 0.01 0.43875 10.5469 4.627441
F23 0.13 0.9 241.8951 10.34 0.05 0.01 0.14625 5.8594 0.856934
F24 0.13 0.9 278.0547 7.19 0.05 0.01 0.117 5.0781 0.594141
2022-2023
23
cod
UOR K S Lmax(m) iv(%) C** Cs** Es**(t/ha*an F(UOR)(ha) Es**(t/an) sist propus
Np 0.13 1.2 282.4188 14.16 1.00 1 624 3.5156 2193.75

2022-2023
24
 Cap.4. Determinarea eroziunii în adâncime in bazinul
hidrografic Buda Inferioara, com. Laza, județul Vaslui

4.1 Generalități
Eroziunea solului este un proces dinamic, fizico – geologic, de desprindere,
antrenare şi transport a particulelor de sol şi rocă de către agenţii modelatori ai scoarţei
terestre (apa şi vântul). În sens mai larg procesul include şi faza de depunere a
materialelor transportate (sedimentarea / colmatarea).
Alături de alte procese de degradare, eroziunea contribuie la reducerea continuă
a suprafeţelor destinate producţiei agricole a planetei, în condiţiile în care sporirea
vertiginoasă a populaţiei impune o exigenţă deosebită în conservarea resurselor
naturale.
Eroziunea a început odată cu apariţia formelor de relief, producându-se cu
deosebită intensitate în perioada topirii zăpezilor şi a gheţarilor. Cu începuturile
agriculturii, asupra scoarţei terestre îşi lasă amprenta şi acţiunea omului, care a
imprimat o dezvoltare şi mai accentuată a proceselor de eroziune.
Potenţialul de fertilitate al terenurilor în pantă se reduce în mod diferenţiat după
poziţia zonei geografice, condiţiile geo-pedologice, de vegetaţie, modalităţilor de
exploatare agricolă şi silvică.
Eroziunea solului este maximă în regiunile tropicale, în cele de stepă din
Canada, bazinul hidrografic al râului Galben din China, Peninsula Coreea, în India,
Brazilia, Argentina etc. datorită condiţiilor pedoclimatice şi de relief favorabile pentru
declanşarea procesului.
La nivel mondial eroziunea şi procesele de torenţialitate determină o efluenţă în
mări şi oceane a unui imens volum de peste 76 miliarde de tone sol fertil sub formă de
sedimente, repartizat pe continente în mod diferenţiat.
Astfel, pe baza unor date statistice, s-a putut evidenţia faptul că eroziunea medie
specifică pe glob este de 134 tone / km2 , determinând o încărcare medie cu aluviuni
(turbiditate) de 360 g / m3 a scurgerii din reţeaua hidrografică mondială, cu următoarea
diferenţiere pe continente: Australia – 43 t / km2 , Africa – 82 t / km2 , Europa – 70 t /
km2 , America de Nord şi Centrală – 113 t / km2 , America de Sud – 148 t / km2 , Asia –
208 t / km2.

4.2 Indicatori de eroziune şi relief privind terenurile agricole din

România
Fondul funciar sau fondul de terenuri (reprezentând totalitatea suprafeţelor
terestre aflate în limitele unei unităţi administrative teritoriale: sat, comună, oraş, judeţ),
are în componenţă mai mute grupe de terenuri, funcţie de destinaţia acestora: terenuri
cu destinaţie agricolă, terenuri cu destinaţie forestieră, terenuri aflate sub ape şi alte
terenuri (pentru localităţi şi cu destinaţii speciale).
La 1 ianuarie 2000, din totalul fondului funciar al României (23,839 mil. ha)
suprafaţa terenurilor destinate producţiei vegetale (cultivate şi naturale) reprezenta
90,1%.

2022-2023
25
 În structura fondului funciar naţional, agricultura are ponderea cea mai mare
(circa 62%), urmată de silvicultură (circa 28%). Suprafaţa terenurilor agricole reprezintă
procente superioare pe ţară în judeţele: Teleorman (cca. 87%); Călăraşi (cca. 86%);
Ialomiţa (cca. 85%) şi valori mai mici în judeţele: Tulcea (cca. 40%); Suceava (cca.
41%) şi Vâlcea (cca. 44%).
Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră depăşesc media naţională în
judeţele Suceava (cca. 53%); Vâlcea (cca. 40%); Caraş – Severin (cca.49%), etc. şi
reprezintă procente neînsemnate în judeţele: Constanţa (cca. 4%); Brăila, Călăraşi,
Teleorman (câte aproximativ 5%).
În structura terenurilor agricole, suprafaţa arabilă este dominantă (circa 63%),
după care urmează pajiştile naturale (circa 33%) şi plantaţiile viti – pomicole cu câte
puţin sub 2% fiecare.
În România, terenurile arabile, deosebit de importante pentru economia
naţională, reprezintă 39,17 % din teritoriul ţării şi practic toate (peste 95%) sunt luate în
cultură, faţă de:
- 44 % pe plan mondial;
- 88 % în Europa;
- 51 % în SUA şi Canada;
- 2 % în Australia şi Noua Zeelandă;
- 58 % în medie, în ţările economic dezvoltate.
Este de menţionat şi faptul că, în ţara noastră suprafaţa arabilă pe locuitor a
scăzut continuu, resursele de creştere a suprafeţei cu această destinaţie, fiind practic
epuizate:
- 0,707 ha în 1930;
- 0,47 ha în 1972;
- 0,44 ha în 1983;
- 0,41 ha 1994.

4.2. Metoda de calcul a eroziunii în adâncime

Una din metodele utilizate este metoda ”suprafețelor activ desfășurate” care
constă în următoarele etape :
-tronsonarea rețelei torențiale în sectoare de calcul omogene,un sector de calcul
omogen este un sector din rețeaua torențială (ravenă) care are pantă relatv omogenă și
să se afle în același stadiu de evoluție,
-se stabilesc stadiile de evoluție pe fiecare sector împarte și implicit volumele de
sedimente transportate Vs ,
-se stabilesc elementele secțiunilor transversale pe fiecare sector de calcul
omogen
-se calculează suprafața activ desfășurată pe fiecare sector împarte ca fiind dată
de un perimetru de sector
Sactiv.desf.=Psector*L (m2)
P-perimetrul secțiunii pentru fiecare sector împarte (m)
L-lungimea sectorului omogen de calcul (m)
P=a1+b+a2
-se determină eroziunea în adâncime înmulțind secțiunea activ desfășurată
Ead=Vs*Sactiv.desf.

2022-2023
26
 Tabelul 4.1
Elementele secțiunilor transversale pe sectoarele omogene de calcul
Ravena I
elementele sectiunii trasversale
Sector L(m) Imed(%) Pactiv Sactiv.desf.(m2)
b(m) h1(m) h2(m) m1 m2
I 30.55 0.16 0.0068 0.0201629 0.03 0.62412178 0.842857143 1.473779 45.02394609
II 326.69 0.02 0.0015 0.0284501 0.04 0.275518672 0.42875817 0.705777 230.5702366
III 149.83 0.1 0.0112 0.04153 0.04 0.275518672 0.282689254 0.569408 85.31438952
IV 211.97 0.02 0.0015 0.0284501 0.04 0.275518672 0.42875817 0.705777 149.6035172
V 273.4 0.11 0.0112 0.04153 0.04 0.509948835 0.282689254 0.803838 219.7693333
Rm 518.702912 0.09 0.0005 0.0145674 0.02 1.758508914 0.575801749 2.334811 1211.07309

Tabelul 4.2 Volumele de sedimente Vs

Stadiul de evoluție Vs(m3/ha*an)

1. Ogașe deversante 50-200
2. Tronsoane cu evoluție în trepte la care 200-600
sectoarele active alternează cu cele
stabilizate
3. Tronsoane de pe ravene active cu 600-1000
lungimi,în eroziuni în trepte,dar fără
procese de prăbușire
4. Tronsoane foarte active cu eroziuni 1200-2000
accesive asociate cu procese de mal
2022-2023
27
Tabelul 4.3
Calculul eroziunii in bazinul hidrografic înainte de amenajare (Eam*)

sect Sactdesf(ha) Vs(m3/ha*an) Ead*(m3/an) Ead*(t/an)

I 45.02394609 800 36019.157 43222.988
II 230.5702366 600 138342.14 166010.57
III 85.31438952 600 51188.634 61426.36
IV 219.7693333 600 131861.6 158233.92
Rm 1211.07309 600 726643.85 871972.62
1300866.5

γ=1.1-1.3(t/m3) 1.2

Tabelul 4.4
Calculul eroziunii în adâncime după propuneri de amenajare (**)

sect Sactdesf(ha) Vs(m3/ha*an) Ead*(m3/an) Ead*(t/an)

I 45.02394609 500 22511.973 27014.368
II 230.5702366 300 69171.071 83005.285
III 85.31438952 300 25594.317 30713.18
IV 219.7693333 300 65930.8 79116.96
Rm 1211.07309 300 363321.93 435986.31
655836.11

2022-2023
28
 În faza a2-a se propun lucrări și măsuri antierozionale pe rețeaua torențială principală și ramificațiile acestora sub formă de lucrări
hidrotehnice (praguri,baraje,traverse) și prin măsuri silvice (perdele silvice hidrotehnice).În urma acestor amenajări s-a constatat că
volumul de sedimente transportat în rețea scade cu până la 30%.

2022-2023
29
 Cap.5.Determinarea eroziunii totale si a efluenței
aluvionare in bazinul hidrografic Buda Inferioara, com. Laza,
județul Vaslui

5.1 Eroziunea totală reprezintă suma tuturor eroziunilor care se

produc în bazinul hidrografic

Et=Es+Ead
Et*=Es*+Ead* (t/an)
Et=Es**+Es** (t/an)

5.2 Efluența aluvionară în bazinul hidrografic reprezintă transportul

aluviunilor în zona de ieșire din bazin
Ea=Ca*Et (t/an)
Ca=coeficient de efluență aluvionară este adimensional (în funcție de suprafața
totală a bazinului hidrografic)
Ca=f(Stot b.h)
Ea*=Ca*Et*(t/an)
Ea**=Ca*Et** (t/an)

2022-2023
30
5.1 Eroziunea totala

ET=Es+Ead+EAL+ENp+Edr.ex
713819.551
ET**=Ead**+Es** 1
92272.6860
Es** 2
Ead in tabele ET*=Ead*+Es* 1393139.15
EAL 0
Edrex 0
57983.4456
Es** 5
5.2 Efluenta aluvionara

Ealuv**=ET***C
Ealuv=ET*Ca a 384748.738

Ca=coeficient efluenta aluvionara

Ca - din grafic 0.539

2022-2023
31
2022-2023
32