Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE HORTICULTUR

SPECIALIZAREA: HORTICULTURA

PROIECT DE AN LA POMICULTUR

INDRUMTOR: STUDENT:

Sef lucr. Dr. Zlati Cristina Vieru Razvan


UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE HORTICULTUR

SPECIALIZAREA: HORTICULTURA

NFIINAREA UNEI PLANTATII DE


VIIN

IN ZONA: FLTICENI
SUPRAFATA:13 ha
CUPRINS

I PIESE SCRISE

A MEMORIUL DESCRIPTIV

Obiectul si necesitatea proiectului.

1 Situatia geografica si administrativa a zonei.

2 Studiul factorilor social-economici.

3 Caracterizarea cadrului natural.

1.4.1. Studiul climatic (temperaturi medii lunare si anuale, temperaturi minime absolute, suma
precipitatiilor medii anuale si repartitia lor; umiditatea relativa a aerului, durata de stralucire a soarelui,
accidente climatice).
1.4.2. Studiul pedologic (profilul solului, structura, continutul in macroelemente).
1.4.3. Studiul vegetatiei pomicole spontana si cultivata.
1.4.4. Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor in care se planteaza.

B MEMORIAL JUSTIFICATIV

2.1. Organizarea teritoriului (parcelare, trasare drumuri, zone de intoarcere, amplasarea constructiilor.)

2.2. Stabilirea sortimentului de soiuri si portaltoi in functie de sistemul de cultura, tipul de sol, zona
climatica si amplasarea soiurilor in parcele

2.3. Stabilirea distantelor de plantare

2.4. Stabilirea tehnologiilor de lucru privind

2.4.1. Pregatirea terenului


2.4.2. Plantarea pomilor
2.4.3. Intretinerea plantatiilor pana la intrarea pe rod
2.4.4. Imprejmuirea plantatiilor
2.4.5. Instalarea mijloacelor de sustinere
2.4.6. Instalarea sistemului de irigare
C MEMORIUL TEHNIC

3.1. Planul de plantare.

3.2. Antemsurtori - devize pe categorii de lucrari privind:

3.2.1. Antemasuratoarea 1 privind pregatirea terenului in vederea plantarii


3.2.2. Antemasuratoarea 2 privind procurarea materialului saditor si plantarea pomilor
3.2.3. Antemasuratoarea 3 ntreinerea plantatiei in anul I de la plantare
3.2.4. Antemasuratoarea 4 ntreinerea plantatiei in anul II de la plantare
3.2.5. Antemasuratoarea 5 -- ntreinerea plantatiei in anul III de la plantare
3.2.6. Antemasuratoarea 6 completarea golurilor in anii I si II de la plantare
3.2.7. Antemasuratoarea 7 instalarea mijloacelor de sustinere
3.2.8. Antemasuratoarea 8 imprejmuirea plantatiilor

3.3. Devize centralizatoare

3.3.1. Centralizatorul privind materialele principale pentru realizarea unei plantatii


3.3.2. Centralizatorul costurilor directe de investitii pentru 1ha de plantatii
3.3.3. Deviz general pentru 1ha de plantatie
3.3.4. Valoarea productiei globale (V.P.G.)

II PIESE DESENATE

Schia de ansamblu a pepinierei la scara 1 : 2000


Schita amplasarii soiurilor si a polenizatorilor

III.BIBLIOGRAFIE
A. MEMORIU DESCRIPTIV

1.1.Obiectul i necesitatea proiectului


La elaborarea documentaiei pentru finalizarea plantaiei pomicole n cadrul oraului
Flticeni, n suprafaa de 13 hectare s-a avut n vedere:
-nfiinarea unei plantaii pomicole n sistem intensiv,cu soiuri productive,de calitate
superioar,cu rezisten la boli i ger,care sa fie aib piaa de desfacere att n ara ct
si pentru export.
-folosirea judicioas a fondului funciar la un potenial ridicat,rentabil i eficient.

2. Situatia geografica si administrativa a zonei

Din punct de vedere geografic statiunea este amplasata in Podisul Sucevei la 4820'
latitudine nordic si 2620'longitudine estic, altitudinea fiind cuprins intre 250m i 420m.

Pe teritoriul regiunii Suceava se mai deosebesc doua mari provincii: Provincia muntoasa
carpatica in partea vestica si Provincia platformei moldovenesti in est. Delimitarea intre cele
doua unitati mari naturale este facuta de catre localitatile Straja pe Suceava, Margina pe
Sucevita, Solca, Cacica, Paltinoasa pe Moldova, Malini si Rasca.

Situatia geografica face ca, in limitele acestui teritoriu, sa-si dea intalnire
elementele bioclimatice din centrul, estul i nordul continentului european.

Poziia nordic din cadrul rii determin aici, un caracter mai rcoros al climei, cu tot
ansamblul de consecine asupra structurii peisajului natural, poziia pe longitudine atrage dup
sine predominarea influienelor climatice care caracterizeaz ecosistemele din jumatatea estic a
rii.

Subliniem c, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de ecosisteme


este determinat, in primul rnd de etajare pe vertical (muni, dealuri, cmpii, piemonturi) si
numai in al doilea rnd de pozitia geografic.
Raportat la marile unitati geografice ale tarii, litoralul judetului se suprapune partial
Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.

De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme
orientandu-se in ,fasii cu directie nord-sud si, in general, paralele intre ele. Acest fenomen apare
pregnant cu deosebire in regiunea muntoasa.

Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai estice si mai
joase in culmi muntoase, fiind alcatuite din platouri structurale, versanti cu microrelief de
alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai asimetrice, depresiuni erozionale -
denudationale, culoare morfologice de vale.

Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile cismontane
Marginea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava - Falticeni, Podisul Dragomirna,
Depresiunea Liteni, Campia piemontana Baia, Culoarul Vaii Siretului.

Cea mai inalta, dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie dealurile
cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, Campia piemontana
Baia (situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu
relief neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai coborate.

In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac din punct de
vedere cantitativ si in mare masura situatia geografica face ca, in limitele acestui teritoriu, sa-si
dea intalnire elementele bioclimatice din centrul, estul si nordul continental european.

Pozitia Nordica in cadrul tarii determina, aici, un caracter mai racoros al climei cu tot ansamblul
de consecinte asupra studierii peisajului natural, pozitia pe longitudinal atrage dupa sine
predominarea influientelor climatice care caracterizeaza ecosistemele din jumatatea estica a tarii.

Subliniem ca, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de ecosisteme


este determinata, in primul rand de etajare pe verticala (munti, dealuri, piemonturi, campii) si
numai in al doilea rand de pozitia geografica.
Raportarea la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial cu
Carpatii Orientali si Podisul Sucevei.

De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme
orientandu-se in fasii cu directie nord - sud si in general, paralele intre ele. Acest fenomen apare
pregnant cu deosebire in regiunea muntoasa.

Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai estice si mai
joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale, versanti cu microrelief de
alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai asimetrice, depresiuni erozino - denudationale,
culoare morfologice de vale.

Cele mai importante subunit de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile cismontane
Margijnea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava - Falticeni, Podisul Dragomirna,
Depresiunea Liteni, Campia pie Montana, Campia piemontana Baia, Culoarul vaii Siretului.

Cea mai inalta dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie deal rile
cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, campia pie Montana Baia
(situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief
neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai coborate.

In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac din punct de
vedere cantitative si in mare masura si a repartiei pe fenofaze de vegetatie cerintele pomilor fara
a fi nevoie de irigatii.

Avand in vedere evolutia fenofazelor de vegetatie a pomilor in stransa corelatie cu


factorii de mediu putin concluzia ca climatul zonei in care se incadreaza si statiunea ofera
conditii bune pentru cultura.

Terenul pe care este amplasata statiunea este reprezentativ pentru zona ce o deserveste,
fiind fragmentat cuprinzand versantul sudic si prima terasa a paraului Somesul Mare, precum si
prima terasa a raului Moldova cu pante cuprinse intre 7% si 42% iar pe alocuri cu exces de
umiditate si alunecari de terenuri.
Din suprafata totala a statiunii terenurile in panta reprezinta 88% iar platourile numai
12%.

3. Studiul factorilor social - economici

Judetul Suceava joaca un important rol economic si social - cultural al istoriei romanesti.

Volumul sporit al investitiilor facute a asigurat un mijloc de productie largita a fondurilor


fixe contribuind la crearea de noi locuri de munca in toate ramurile economiei, judetului si
indeosebi in industrie, ceea ce a influientat atat diminuarea numarului populatiei ocupate in
agricultura ca rezultat al mecanizarii pe scara larga a lucrarilor apicole cat si sporirea numarului
de personal muncitor, care in are parte a fost asigurat cu forta de munca ocupata anterior in
agricultura.

Ridicarea gradului de concentrare a productiei industriale a determinat cresterea numerica


a fortei de munca si mai ales a muncitorilor.

Datorita progresului tehnico- stiintific, procesul de continua modernizare a economiei


judetului si de adancire a diviziunii sociale a muncii, odata cu reducerea treptata a numarului
ocupatiilor si meseriilor mestesugaresti traditionale si a celor ce necesita un grad de calificare
inferioara, au aparut ocupatii si meserii noi, care cu o pregatire tehnica si profesionala de
specialitate tot mai ridicata.

In economia de la Falticeni, agricultura a dobandit trasaturile unei ramuri moderne,


fiindu-I proprie o puternica baza tehnico - materiala fundamentala pe: mecanizare, chimizare,
intinse lucrari de imbunatatiri funciare. Au crescut productiile agricole, de asemenea, a sporit si
dotarea cu masini agricole marindu-se astfel si suprafetele cu culturi agricole.
1.4. Cracterizarea cadrului natural

Studiul climatic

Etajarea relifului regiunii Falticeni - Suceava si structura eterogena a suprafetei


teritoriului rezulta din cadrul de fragmentare a suprafetei, natura invelisului vegetal, tipului de
sol, existenta iazurilor, a raurilor care in conditii asemanatoare creeaza microclimate locale.

Clima pune amprenta destul de hotarator in evolutia solurilor, deoarece solurile care se
formeaza in aceleasi conditii de clima, chiar daca difera roca, se formeaza acelasi tip de sol.

Rezulta de aici ca zonalitatea solurilor si a vegetatiei reflecta zonalitatea regimului


climei. La randul sau aceste elemente influienteaza asupra climei realizandu-se o interactiune
reciproca.

a) Temperatura

Temperatura medie anuala scade de la est catre vest si de la sud catre nord.

Cele mai ridicate temperaturi medii anuale au fost de 8.7C la Falticeni in anul 1907 si
de 8.3C la Suceava in anul 1951.

Cele mai scazute temperaturi medii anuale au fost de 5.9C la Suceava, 7C la Falticeni.

Temperatura medie lunara si anuala

Statia LUNA Anuala

Falticeni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 9.7

0.4 3.4 7.4 9.2 14.2 17.3 18.6 18.7 11.8 9.6 5.9 -1.2

Regimul de precipitatii atmosferice (mm)


Statia LUNA Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Temperaturi cu valori extreme

Statia LUNA

I II III VI V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 2.1 1.8 5.7 10.9 17.5 19.6 20.6 21.0 11.8 11.6 5.6 2.3

Suma precipitatiilor lunare si anuale si repartitia lor


Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Apa constituie un element fundamental determinat i limitativ, fara de care viata plantelor
nu este posibila.

Nevoia de ap este maxim in cursul fazelor de cretere. Din informative primite de la


staia meteorologica Falticeni reiese ca umiditatea atmosferica este in general ridicat.

Umiditatea relativa a aerului

Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 9.8 15.8 15.3 49.8 166.3 64.2 207.7 171.9 69 49 33.2 30.7 842.6

(mm)

Falticeni 78 78 72 64 65 64 66 68 70 75 81 83 72

(%)

Tab.nr.6

Regimul de precipitatii atmosferice (mm)

Statia LUNA Anuala


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Histograma regimului de precipitatii

Durata de stralucire a soarelui

Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 67.9 76.3 131.8 164.0 206.8 214.1 249.6 248.4 198.4 132.6 66.6 60.3 1816.3

Accidente climatice
Regimul eolian. In caracterizarea regimului eolian, prezena i intensitatea vntului care au o
frecvena deosebit.

Crivul este vntul care bate din est avnd o frecven de 21.9% imprimnd un caracter secetos
i aspru regiunii.

Austrul bate din directia sud, fiind un vand cald care iarna, aduce precipitaii iar vara este uscat i
secetos.

Regimul eolian influienteaza deseori negativ cresterea si dezvoltarea plantelor.

Dinamica N NE E SE S SV V10.4 12.5NV Calm

Vantului

Freventa 4.5 1.8 0.8 8.4 6 1.6 10.4 12.5 46

(%)

Viteza 2.9 1 0.7 2.3 1.9 1.5 2.4 3.3 -

(m/s)

Accidente climatice:

- primul inghet timpuriu de toamna = -3.3C in aer si -4.2C pe sol pe data de


19.XI.1997

- ultimul inghet tarziu de primavera = -2.6C in aer si -3.2C pe sol pe data de


31.III.1998

- temperatura cea mai ridicata = +33.1C pe 3.III.1998

- temperatura cea mai scazuta = -21.9C pe 17.XII.1997


Regimul eolian

Directia N NE E SE S SV V NV

Frecventa(%) 4.5 1.8 0.8 8.4 6 1.6 10.4 12.5

Viteza(m/s) 2.9 1 0.7 2.3 1.9 1.5 2.4 3.3

1.4Studiul pedologic

Conditiile naturale ale zonei au dus la separarea mai multor unitati de sol, grupate la
randul lor in mai multe tipuri de sol complexul conditiilor dinamice din zona (temperatura medie
anuala de +8C si precipitatii medii multinuclear de 646.1mm) impreuna cu roca parentala,
granulometrica acesteia, vegetatia si interventia omului au determinat particularitatile invelisului
de soluri.

Precipitatiile si criteriile care au stat la baza claisficarii solurilor, sunt cele prevazute in
sistemul roman de clasificare (1980) a solurilor.

Astfel, in urma datelor culese in faza de birou, coborate cu analize fizice si chimice
efectuate in laborator, s-a identificat o gama larga de soluri: clasa molisoluri, clasa argilosolurilor
predominanta, cuprinde soluri cu orizont Bt (argiloiluvial), s-au format sub vegetatie de padure,
ca urmare de bioacumulare a fost mai putin intense.

Alterarea fiind intense, au ca rezultat cantitati apreciabile de argila, avand loc migrarea
partiala coloizilor minerali (argila, oxizi, hidroxizi de fier si mangan) care a dus la formarea unui
orizont Bt (argiloiluvial)

Morfologia profilului de sol tipic este de Ao-Bt-C.

Orizontul Ao are grosimea de circa 20-30cm, este de culoare deschisa.

Orizontul Bt are grosimi de peste 100cm, de culoare brun-galbuie si prezinta acizi si


hidroxizi de fier hidrati sub forma de pete de fetele agregatelor structurale si de argila sub forma
de pelicule discontinui.

Textura este diferentiata de profil, majolica in Ao, iar in profunzime fina, incepand cu
orizontul Bt. Structura este relativ bine dezvoltata in orizontul Ao, ea devenind slab dezvoltata
odata cu adancimea.

Fiind raspandita prin zone ceva mai umede, asigurand o buna provisionary a plantelor cu
apa, iar in anii ploiosi apare un surplus de umiditate, din care cauza pentru reglarea regimului de
umiditate se impune aplicarea corecta a lucrarilor agrotehnice.

1.5. Studiul vegetatiei pomicole spontane si cultivate

Majoritatea plantaiilor pomicole de la Falticeni i din zona in care ne aflam (85-90%)


sunt situate pe terenuri n panta, supuse fenomenelor de eroziune, excesului de umiditate i cu
proprietaile fizice care se cer ameliorate.

In aceasta zona se gasesc palcuri de padure alcatuite din foioase fara fag, indeosebi dintr-
un amestec de gorun (Querqus petraea), stejar (Q. robur), artar (Acer campestral), tei (Tilia
tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus) insotiti frecvent de diversi
arbusti si sporadic de unele esente termofile.
1.6. Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor in

care se planteaz

Din punct de vedere al cresterii, dezvoltarii pomilor si a productiei neindeplinirea


cerintelor pomilor daunatori fata de conditiile de mediu, duce la cresteri slabe, productii slabe si
nerezistenta la boli si.

Nr.crt Conditii climatice Suceava

1. Temperatura aerului (C) Media anuala 9.7

2. Temperatura aerului (C)Minima absoluta anuala - 1.2

3. Temperatura aerului (C)Maxima absoluta anuala 20.6

4. Suma precipitatiilor(mm) 635

5. Higroscopicitatea aerului(%) 72

7. Insolatia/ore 1816.3

Toate plantele in general si toti pomii in special cer pentru viata lor prezenta simultana a
tuturor factorilor de vegetatie. Acesti factori actioneaza nu izolat unul de altul ci numai in
complex, iar efectele lor se manifesta numai interdependent si intr-o anumita proportie asa de
exemplu ingrasamintele sunt asimilate mai bine in prezenta caldurii si umiditatii. Cerintele
pomilorfata de conditiile climatice sunt variate in functie de specie, soi, varsta, portaltoi, faza de
vegetatie sau de repaos, prezenta sau absenta rodului, continutul de clorofila al frunzelor, etc.
B. MEMORIU JUSTIFICATIV

1. ORGANIZAREA TERENULUI

a) Parcelerea terenului - se face in functie de panta, forma, lungimea si relieful


terenului, gradul de mecanizare, sistem de sustinere a pomilor, sistemul de irigare.

Se va cauta ca parcelele sa aiba forma patrata sau dreptunghiulara si numai in cazuri


speciale triunghiulara sau trapezoidala. Parcelele pot avea suprafata de 2-10 ha, lungimea lor
fiind de 2-3 ori mai mare ca latimea. Pe terenurile in panta suprafata parcelelor se micsoreaza in
raport invers proportional cu panta terenului.

In plantatiile intensive prevazute cu sistem de sustinere dimensiunea parcelelor pe


directia randurilor de pomi va fi de maxim 200m, deorece la lungimi mai mari, spalierul se poate
deteriora sub greutatea pomilorsi a productiei de fructe.

In terenurile cu panta mai mare de 6% parcelele se orienteaza cu latura lunga pe curbele


nivel.

In cazul livezilor irigate, dimensiunile parceleleo se stabilesc astfel incat sa se poata


respecta conditiile tehnice impuse de buna functionare a sistemului de irigare.

b) Delimitarea drumurilor si a zonelor de intoarcere - Drumurile reprezinta pana la


2% din suprafata amenajata in functie de importanta lor se clasifica in : principale si secundare.
Drumurile principale au latimea de 5-6m si in majoritatea cazurilor se consolideza. In terenuri cu
panta mai mare de 6% acestea se orienteaza obligatoriu pe directia curbelor de nivel, iar daca
panta depaseste 10% ele se traseaza in raspandire, se prevad in amonte cu canale marginale,
poalele tubulare, se consolideaza prin balastare sau pietruire.

Drumurile secundare delimiteaza parcelele pe latura lunga, au latimea de 3-4m si se


instaleaza prin insamantare cu ierburi perene.

Aleele tehnologice cu latimea de 2-3m orientate perpendicular pe directia randurilor de


pomi facand legatura intre drumurile secundare. Rampele de acces se amenajeaza pe terenuri cu
scopul de a permite trecerea masinilor si agregatelor de pe drumurile de exploatare pe
platformele teraselor.

c)Amplasarea constructiilor - se amplaseaza cat mai central, langa drumul


principalaproape de sursa de apa, ocupand circa 0.1-1% din suprafata
amenajata. Constructiile prevazute a se infiinta sunt : sediul firmei, grupul social,
magazii, hale de sortare , platforme betonate, depozite pentru ingrasaminte, pesticide, carburanti,
statii pentru prepararea solutiei pentru stropit, remize pentru masini agricole.

In urma organizarii interioare a suprafetei proiectate, noile elemente teritoriale rezultate


se inscriu in tabelul urmator :

Nr.crt Parametri Plantatie

Intensiva

1 Suprafata economica a plantatiei (ha) din care: 100-120

- plantata(%) 95-96

-drumuri si zone de intoarcere (%) 5-4

2 Suprafata parcelei : panta 6-12%(ha) 3-6

3 Dimensiunile parcelei : 150-160-

-latimea (m) 180

-lungimea (m) 300-400

4 Suprafata rezervata sediului firmei si a grupului social 250

5 Suprafata halei de sortare (m.p) 600-800

6 Suprafata platformei betonate (m.p) 2000

7 Suprafata magazie de pesticide (m.p) 60-80

8 Densitate de pomi/ha 500-1600


2 . STABILIREA SPECIILOR SI A SORTIMENTULUI

DE SOIURI SI PORTALTOI

La alegerea speciilor si soiurilor se va tine seama de gradul de favorabilitate al factorilor


naturali, de temperatura economica, tipul de plantatie, directiile de productie.La stabilirea
sortimentului se va tine cont de posibilitatile zonei de satisfacere a cerintelor soiurilor fata de
principalii factori climatici. Se vor alege 2-4 soiuri cu productivitate ridicata, bune polenizatoare
intre ele care sa corespunda sistemului de cultura, tipului de sol a zonei pedoclimatice.Distanta
dintre soiul de baza si cel polenizator difera in functie de specie si tipul de livada : la viin este
25 m.

Sortimentul actual de viin este alctuit din 20 de soiuri,din care 16 romne ti (Timpuriu de
Osoi,Timpurii de Piteti,arina,Stmrean,Rival,Timpurii de Cluj,De Botoani,Criane
,Ilva,Dropia,Scuturtor,Amada,Mocneti 16,Vrncean,Bucovina,Pitic de Iai) i 4 soiuri
strine(Engle timpurii,Schattenmorelle,Nefris,Northstar).

Stmrean soi romnesc, 1994 (Engleze timpurii x viin arbustoid), semiviguros, cu rezisten
medie la ger i bun la Monilinia, cu coroan piramidal, rodete att pe buchete de mai, ct i pe
ramuri mijlocii. Fructul este mijlociu (4,8-5,2 g), sferic-turtit, viiniu, negru la supramaturare,
pulpa colorat, mediu consistent, sucul roz. Maturarea: decada a doua a lunii iunie.

Ilva soi romnesc, 1982, de vigoare submijlocie, cu coroana semiglobuloas, cu fructificare


preponderent pe ramuri lungi, semiprecoce, autofertil, productiv, rezistent la ger i mediu
rezistent la secet. Sensibil la Coccomyces. Fructul este mijlociu (5,8 g), sferic, rou-lucios, cu
pulpa colorat, suculent, acidulat. Maturarea: sfritul lunii iunie.

Dropia soi romnesc, 1982, obinut din polenizarea liber de soiului Vladimirskaia, de vigoare
submijlocie, cu coroana larg-globuloas, semiprecoce, productiv, rezistent la ger i secet,
autofertil, sensibil la Coccomyces. Fructul este mijlociu ca mrime (3,5-4 g), sferic, viiniu-
nchis cu pulpa i sucul colorate, bun pentru industrializare. Maturarea: sfritul lunii iunie
nceputul lunii iulie.

Portaltoii viinului

Portaltoii viinului se pot grupa astfel: - generativi: viinul franc, mahalebul, G2; - vegetativi:
Colt, SL64, F12/1, Seleciile CAB, seleciile germane Weihroot (W10, W11, W13), seleciile
romneti IPC1, VV1, VG1.

Viinul franc (Cerasus acida) - se utilizeaz ca portaltoi n regiunea dealurilor i n zona de


silvostep cu peste 450 mm precipitaii. Se folosesc unele soiuri cu maturare trzie a fructelor:
Schattenmorelle, Dropia, Mocneti 16, Meteor. n coala de puiei rsare slab (20-30 %).
Mahalebul (Cerasus mahaleb) - este recomandat pentru zona dealurilor joase din zona de step
i silvostep. Determin o cretere moderat a soiurilor altoite.
Viinul vegetativ (V.V.1) - obinut de M. Movileanu la SCPP Flticeni (1980). Se nmulete prin
marcotaj i drajonaj.

2.3. STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE

Distantele de plantare recomandate trebuie sa fie in corelatie cu vigoarea


de crestere a soiurilor si portaltoiurilor, formele de coroana si sistemul de cultura
folosit. Distanta intre randuri 4,0-5,5 m i ntre plante pe rnd 2,5-4,0m.

2.4. STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU

a) Pregatirea terenului - In vederea infiintarii plantatiei consta in aplicarea unui


complex de lucrari care sa asigure realizarea conditiilor optime atat pentru plantarea pomilor cat
si pentru cresterea lor. Principalele lucrari pregatitoare sunt :

defrisarea vegetatiei lemnoase existente pe terenul respectiv, nivelarea sau modelarea terenului,
amenajare antierozionala ;

dezinfectia solului, fertilizarea de baza, desfundarea terenului, nivelarea terenului desfundat.

In cazul terenurilor cu panta mai mare se impune efectuarea unor lucrari speciale cum ar
fi construirea de canale pentru evacuarea apei in exces sau de conducere a apei pentru irigatii si
tratamente fitosanitare.

Terenurile in panta se teraseaza in vederea reducerii gradului de inclinare, pana la limita


brodarii eroziunii urmandu-se conditii optime pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor. Nu se
pot prevedea terasari pe versantii supusi alunecarii, cu solul argilos sau nisipos si cu numeroase
izvoare de coasta. La proiectarea teraselor trebuie alese solutii optime care sa asigure reglarea
dealurilor cat si pierderea fondului funciar, pierderile determinate prin amenajarea taluzurilor
fiind cat mai mici.S.C.P.P. Iasi recomanda efectuarea pe platforme inguste cu 6-8 randuri de
pomi ceea ce face posibila tearsarea terenurilor cu panta de pana la 20% si mentinerea fondului
funciar.

b) Dezinfectarea solului - prin prafuirea terenului cu diferite inscticide care afecteaza


sistemul radicular la pomi : viermele alb (Melolontha melolontha), viermele sarma (Agriotes
lineatus), etc.

c) Fertilizarea de baza - se efectueaza inainte de desfundatul solului prin administrarea a


40-60t gunoi de grajd bine fermentat si a ingrasamintelor chimice greu solubile, respectiv cele cu
fosfor si potasiu, conform cercetarii agrochimice. Incorporarea ingrasamintelorchimice si
organice in sol se face prin aratura adanca la 25 cm.

d) Desfundatul terenului - este o lucrare obligatorie pentru livezile intensive si se


executa cu 3-4 luni inainte de plantarea pomilor.
Astfel in cazul plantarii de toamna terenul se desfunda vara, iar pentru ca de primavara,
toamna, pana la venirea inghetului. Pe ternurile cu panta mai mare de 6% desfundarea se
efectueaza pe directia curbelor de nivel in vederea evitarii eroziunii solului. Daca terenul nu
permite sa se faca desfundarea, aceasta va fi inlocuita cu verificarea solului sau o aratura adanca.

e) Nivelarea terenului desfundat - se face cu nivelatorul inaite de efectuarea


pichetatului prin doua treceri cosecutive, in sensuri perpendiculare. Pentru afanarea terenului
superficial al solului se trece apoi cu polidiscul.

f) Plantarea pomilor - reprezinta infiintarea livezii si necesita un coplex de lucrari :


procurarea, transportul si depozitarea in platforme a gunoiului de grajg necesar pentru fertilizarea
pomilor la plantare ; procurat tutori pentru pomi in livezile intensive ; procurarea, transportul si
stratificarea materialului saditor conform listei de soiuri ; pichetarea terenului pentrurestabilirea
locului fiecaruipom in functie de distanta de plantare ; saparea gropilor manual sau mecanic ;
plantarea propriu-zisa.

g) Intretinerea plantatiei pana la intrarea pe rod - In anul I si II de la plantare


obligatoriu se prevede completarea golurilor care pot totaliza maxim 12% (7% in anul I si 5% in
anul II) astfel incat sa se asigure o plantatie incheiata.

Dupa infiintarea livezii se aplica ( in anul I) lucrari de ingrijire care sa asigure prinderea
pomilor la plantare si cresterea lor : mulcirea solului, fertilizare suplimentara, udatul pomilor,
lucrari in verde in vederea formarii coroanei, intretinerea solului, combaterea bolilor si
daunatorilor, completarea golurilorcu pomi din acelasi soi si portaltoi (7%).

In anul II se aplica in continuare lucrarile de formare a coroanei pomilor, fertilizarrea,


intretinerea solului, combaterea bolilor si daunatorilor, completarea golurilor (5%).

Urmatorii ani pana la intrarea pe rod a pomilor se aplica aceleasi verigi de baza, dar
volumul si gradul lor de dificultate creste.

h) Imprejmuirea plantatiei - se face cu un gard din plasa de sarma sustinuta de stalpi de


beton armat si are ca scop apararea pomilor de atacul iepurilor si al altor rozatoare.

i) Combaterea bolilor si daunatorilor in plantatiile de nuc - Fata de alte specii


pomicole, nucul este atacat de mai putine boli si daunatori. Cele mai periculoase boli sunt :
antracnoza (Gnomonia juglandis), care produce brunificarea frunzelor, a fructelor si chiar a
lastarilor ; arsura bacteriana (Xanthomonas juglandis), ataca lastarii, frunzele, florile, fructele si
lastarii tinerii. Dintre daunatori, pagubele cele mai mari le produce viermele nucilor (Carpocapsa
amplona), paduchii testosi (Eulecanium corni), paduchi de frunze (Callaphis juglandis,
Cromophis juglandicola), omizile si insectele defoliatoare (Operopthera brumata, Cetonia aurata,
Hibernia defoliaria), insectele xilofage (Zeuzera sp. Si Cossus sp.), acarienii (Acetaria trestiata).
Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se aplica un numar de 6-7 tratamente in perioada de
repaos si vegetatie.Tratamentele se fac la avertizare pe baza datelor furnizate de statiile de
prognoza.
Modul de folosinta a terenului rezultat n urma organizarii teritoriului n
vederea

nfiintarii plantatiei

Parcela (specia / Dimensiunile


portaltoi)

Lungimea .[_ Latimea \ Latimea Suprafata

m m ha %

1. Stmrean/p1 150 300

2. Ilva/p1 150 300

1. 3. Dropia/p1 150 300

TOTAL LIVADA 12.10 93.1

2. Alei tehnologice 0.06 0.5

3. Zone de ntoarcere 0.38 2.9

A TOTAL TEREN AGRICOL 12.54 96.5

Drumuri de exploatare
4. 0.19 1.5
principale
Drumuri de exploatare
5. 0.13 1
secundare

Centru de exploatare
6. 0.13 1
ferma

7. Perdea de protectie

B TOTAL TEREN NEAGRICOL 0.89 6.9

TOTAL GENERAL 13 100


PLANUL DE PLANTARE

(Necesarul de pomi)

Nr. Suprafata Suprafata/ soi Soi / portaltoi % Distanta de Nr. pomi Reze Total
Parc. soi plantare rva pomi
3%

ntre Pe La n
rnduri rnd ha. parc.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Stmrean/
2,03 33.3 4 3 833 1691 51 1742
viin franc

1. 6,10 2,03 Ilva/viin franc 33.3 4 3 833 1691 51 1742

Dropia/viin
2,03 33.3 4 3 833 1691 51 1742
franc

Stmrean/
2,03 33.3 4 3 833 1691 50 1716
viin franc

2. 6 2,03 Ilva/viin franc 33.3 4 3 833 1691 50 1716

Dropia/viin
2,03 33.3 4 3 833 1691 50 1716
franc

TOTAL 10146 303 10,374


ANTEMSURTOARE-Deviz pe categorii de lucrari nr.1
Pentru pregatirea terenului (fertilizarea de baza, combaterea daunatorilor si desfundarea
terenului) pe suprafata de 16.24 ha

Norme de calcul
pe articole
b
ANTEMSURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr.2
Pentru procurat material saditor necesar nfiintarii plantatiei de pomi pe suprafata
de 16.24 ha
Simbol cod Articole de deviz a) Unitati de
Nr crt masura b) Denumirea articolului U.M.

Materiale

t; kg; buc./
ha

N.T.M./1993 Art.
1 4313 asim. a. buc.2097 buc. 2097

b. Procurat material saditor necesar pentru


plantat. Conform planului de plantere.

a.m.p.52.4
N.T.M./1993
2 m.p
Art. 1670 b.Combaterea coropisnitei si a diferitelor larve din
solul destinat stratificarii.

a. m.l.104.8

3 N.T.M./1993 Art. 1773 b. Facut sant 50/50 cin pentru stratificarea pomilor m.l
cu aruncarea pamntului ntr-
o singura parte. Se considera 20 buc./m.l.

a.to4.1
N.T.M./1993 Art. b. Incarcat, transport si descarcat materialul saditor
4 to.
3413 asim. Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc, x nr.
pomi=4.1to

a. mii buc.2097
mii
5 N.T.M./1993 Art. 1775
buc
b. Stratificat pomi n sant gata.facut.

a. ha.0.01
6 N.T.M./1993 Art. 1668 ha
b. Udat cu furtunul fara sita, ntreaga suprafata de
sant cu 10 1 apa / m.p. de 2 ori

TOTAL 2097

ANTEMASURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr .3


Pentru plantarea pomilor pe suprafata de 16.24ha, cu 2097 pomi.

Nr. crt Simbol cod Articole de deviz


a. Unitati de masura U.M.
b. Denumirea articolului

Material

t; kg; buc./

0 1 2 3 4

Lucrari pregatitoare plantarii

a.to.41.94
41.94
b.ncarcat cu greiferul gunoi de grajd (mranita)
1 to
pentru.administrare.la.plantare.20 kg /pom x nr.
Mranita
pomi =20 x 2097=41.94to

a. to 41.94
2 N.T.M. /1993 3444 to
b. Transport gunoi (mranita) la marginea
parcelei si facut platforma n cmp.

a.buc.550

b.Procurat tutori pentru confectionat picheti ( un


3 tutore.pentru.4.picheti) buc 550
Nr.pomi:4.=524tutori
Spor5%=26.2tutori
Total =550tutori

a.to1.1
b.Incarcat.tutori.n remorca, transport si
4 N.T.M. /1993 3382 to
descarcat.la.ferma.
550tutori x 2 kg / buc. =1.1to

N.T.M. /1993 1819


5 a. mii buc.0.55.. mii
b. Confectionat si ascutit picheti din tutori
(inclusiv un.spor de 5%) buc

a.to1.1 to
6 N.T.M. /1.993 3382 b.Incarcat, transport si descarcat picheti la
marginea.parcelei.2200 buc.x0,5kg/ buc. =1.1to.

a.ha16.24
7 ha
b. Discuit desfundatura, grapat si nivelat.

a. ha 16.24
8 N.T.M. /1993 1820 ha
b.Pichetarea pentru parcelarea
terenului.

a. ha 16.24
9 N.T.M./1993 ha
b. Pichetarea terenului in vederea plantarii

a. to 41.94 to
N..M/1993 Art.
10
3229
b.Incarcat mranita pentru plantarea pomilor 20kg/pom

Lucrari pentru plantarea pomilor

a. mii buc2.097...
N.T.M./1993 Art.
11 b.Sapat gropi 0,5/0,5/0,5 m pentru plantat pomi n sol mii buc
1863
mijlociu.

a. Nr. gropi .2097


N.T.M. /1993 Art.
12 Buc
1842 b.Tragerea unei parti de pamnt n groapa de plantare, 2/3 din
adncime cu 2-3 zile nainte de plantare.
a. mii buc.2.097
N.T.M. /1993 Art.
13 b. mii buc
3648
Adus mranita la gropile de plantare pentru administrar
e (20 kg/pom)

a. mii pachete 0.20


N.T.M./1993 Art.
14 b.Scos.pachete.de.porni.de.la.stratificare. 2097 pomi : 10 mii
1775
buc/pachet =.209.7 pachete

a. mii buc 2.097


N.T..M. /
15 mii buc
1993 Art. 1840
b. Fasonat radacini nainte de plantare

a. mii buc 2.097


N.T.M. /1993 Art.
16 mii buc
1841
b. Facut mocirla si mocirlit pomii.

a. to 41.94
N.T.M./1993 Art.
17 to
1844
b. ncarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata mocirliti

a. mii buc.2.097
N.T.M. /1993 Art.
18 mii buc
1845 b. Repartizat pomi la gropi, cu transportul manual de la marginea
parcelei.

a. buc 2097
N.T.M./1993 Art.
19 buc
1848
b. Plantat pomi, lucrare completa fara udat

a.to 41.94
20 b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi (101/pom).10 to 41.94
L/pom x nr. pomi x 2 ori =41.94to

N.T.M. 71993 Art


21 1850 a. buc 2097 buc
b. Udat pomi cu 10 1 / pom (2ori)

a. mii buc 2.097


N.T.M. /1993 Art.
22 mii buc
1851
b. Musuroit pomii dupa plantare.

a. ha 13.80
23 ha
b. Discuit n livada dupa plantare. 85%

TOTAL 633.8

ANTEMASURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 6


Pentru Completarea golurilor 12 % (an I si II) tn plantatii de
nuc pe suprafata de 16.24ha.

Nr. Simbol Articole de deviz U.M. Norm

crt cod a. Unitati de masura Materiale Man

b. Denumirea articolului t; kg; buc./ ha Z

0 1 2 3 4____

1 N.T.M. /1 993 a. m.p 6.1 m.p. 0

Art. 1670 b. Combaterea coropisnitei si a diferitelor


larve din solu! destinat stratificarii.
2 N.T.M. /! 993 Art. a. m.l. 12.2. m.l. 2
1773
b. Facut sant 50/50 cm pentru stratificarea
pomilor cu aruncarea pamantului intr-
o singura parte. Se considera 20 buc./m.l.

3 a. buc 244 buc. 244

b. Procurat pomi pentru complectarea


golurilor

4 N.T.M. /1 993 Art. a. to.0.48 to 0


3413 asim.
b. Incarcat, transport si descarcat material ul
saditor la san{ul de strati ficare.

Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc. x


nr. pomi -0.48

5 N.T.M./1993 Art. 1 a. mii buc 0.24 mii buc. 0


775
b. Strati ficat pomi in sant gata facut.

6 N.T.M./1993 Art. a. ha 0,0006 ha 0.0


1668
b. Udat cu furtunul fara sita, intreaga
suprafafa de sant cu 1 0 1 apa / m.p. de 2 ori

7 N.T.M. /1 993 Art. a. mii buc..0.24 mii buc. 0


1835
b. Sapat gropi 0,5/0,5/0,5 in pentru plantat
pomi in sol mijlociu.

8 N.T.M. /1993 Art. 1 a. Nr. gropi 244 Nr. gropi 4


842
b. Tragerea unei parti de pamant in groapa de
plantare, 2/3 din adancime cu 2-3 zile inainte
de plantare.
9 N.T.M. / 993 Art. a. mii pachete 0.024 mii pachete 0
1775
b. Scos pachete de pomi de la strati
ficare. ...pomi : 1 0 buc./pachet =24.4
pachete

10 N.T.M. /1 993 Art. 1 a. mii buc 0.24 mii buc. 0


840
b. Fasonat radacini inainte de plantare

11 N.T.M. /1 993 a. mii buc.0.24 mii buc.

Art. 1841 b. Facut mocirla si mocirlit pomii.

12 N.T.M./1993 a. to.0.48

Art. 1844 b. Incarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata mocirliti

13 N.T.M./1993 Art. a. mii buc 0.24 m


1845
b. Repartizat pomi la gropi cu transportul manual de la marginea parcelei.

14 N.T.M./1993 Art. a. to 4.8


3229
b. Incarcat mranita pentru plantarea pomilor (20 kg / pom)

15 N.T.M./1993 Art. a. mii gropi 0.24


3648
b. Adus mranita la gropile de plantare pentru administrare (20 kg/pom)

16 N.T.M. 71993 Art. a. buc 244


1848
b. Plantat pomi, lucrare completa fara udat

17 a. to 4.88
b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi (10 1 /pom). 10 I /pom x nr. pomi
x 2 ori = 4.8to

18 N.T.M. /1 993 Art. a. buc 244


1850
b. Udat pomi cu 101/ pom (2 ori)

19 N.T.M. /1 993 Art. a. mii buc. 0.24 m


1986
b. Taieri de formare a coroanei pomilor

20 N.T.M. /1 993 Art. 1 a. mii buc 0.24 m


85 1
b. Musuroit pomii dupa plantare.

TOTAL

ANTEMSURTOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 5

Pentru ntretinere plantatie de nuc n anul I pe suprafata de16.24ha, cu 2097 pomimi

Simbol cod Articole de deviz


Nr. crt a) Unitati de masur U.M.
b) Denumirea articolului

Materiale
t; kg; buc./

0 1 2 3 4

a. ha 13.80
1 ha
b. Discuit n livada

a. to.6.3
2 N.T.M./1993 Art 3228 to 6.3
b. Incarcat gunoi pentru mulcit pomi 3 kg/pom
x nr. pomi = 6.3 .to

a. ha 16.24
3 N.T.M./1993Art 1852 ha
b. Imprastiat mulci din remorca n timpul
deplasarii pe intervalul de pomi.

a. mii buc2.097
4 N.T.M. /1993 Art1722 mii buc.
b. Desfacut musuroiul din jurulul pomilor

a. mii buc.2.097
5 N.T.M. /1993 Art 1852 mii buc.
b. Mulcirea pomilor

a.mii buc
N.T.M./1993
6 mii buc
Art. 1869 b.Lucrari in verde, se elimina lastarii de
prisos

a. mii m.p.9.75
mii
7 N.T.M. /1993 Art 1944
b. Prasit manual pe rndul de pomi (de 3 ori pe m.p.
20 % din suprafata)
a. buc 2097
8 N.T.M. /1993 Art. 1668 buc 83.88
b. Udat pomi manual cu 20 l/pom cu furtunul
de la cisterna (de2 ori).

a. ha 38.7
9 ha
b. Cultivat mecanic (de 3 ori pe 80 % din
suprafata)

a. m.p 2.76
10 N.T.M. /1993 Art. 1827 m.p.
b. Sapat cu cazmaua pe rndul de pomi ( pe 20
% din suprafata efectiva)

a. ha 12.9
11 ha
b. Arat n livada pe intervalul dintre rndul de
pomi (80 % din suprafat)

a. mii 1. 0.52
12 N.T.M. /1993 Art. 2810 Preparat zeama sulfocalcica 28-30 Be n vase de mii 1.
200 1, 32 l/ha x nr. ha =0.52mii 1

a. mii 1itri 51.9


13 N.T.M./1993 Art. 2809 mii 1.
b. Preparat solutie pentru stropit pomi (de 8 ori
cu 400 l/ha) 400 l/ha x nr. ha x 8 ori = 51.9.mii 1.

a.mii l. 51.9
13 N-.T.M./1993 Art. 2786 mii l.
b. Stropit pomi manual cu 400 1 solutie la
hectar ( de 8 ori)

14 a.to.93.84 to

b.Transport apa pentru udat si stropit pomi cu


RCU-4.

De la sursa la parcela 2 km (dus-intors= 4km).

TOTAL 90.18

ANTEMSURTOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 7

Pentru ntretinere plantatie de nuc n anul II pe suprafata de 16.24 ha, cu 2097 pomi

Articole de deviz
Mater
Nr. crt Simbol cod a. Unitati de masura U.M.
b. Denumirea articolului
t; kg; b
ha

0 1 2 3 4

a. ha 16.24 to 0.73
NTM/ 1993
1 ha 0.49
Art. 1710
b. Prafuit terenul cu PEB+Lindan (45kg/ha)

a. to16.24

NTM/1993 Art b. Procurat ngrasaminte chimice, descarcat din vagoane,


2 to 16.2
3246 ncarcat n remorca, transport si descarcat la magazie. Se
administreaza 1000 kg/ha s. bmta, din care: -300 kg/ha azotat de
amoniu 400 kg/ha superfosfat 300 kg/ha sare potasica

NTM/1993 Art.
3 1987 a. mii buc2.097 mii
b. Taieri de formare a coroanei n anul II de la plantare buc.

a.buc 2097
NTM /1993
4 buc
Art. 1875
b.Legat pomi de spalier si palisarea ramurilor

a.ha.16.24
NTM/1993 Art.
5 ha
1948 b.Strnsul manual n gramezi al ramurilor taiate din livezi
intensive.

a.to.11.37
NTM/1993 Art.
6 b. Incarcat ramuri n remorca si descarcarea la to
3387
marginea.parcelei.0,7 to/ha x nr. ha = 11.37 to

a. to16.24
NTM/1993 Art.
7 to
27
b.Maruntit manual ngrasaminte chimice

a. to 16.24
NTM/1993 Art.
8 to
3246 b. Incarcat n remorca, transport, descarcat n
cmp ngrasaminte chimice

a. to 16.24
NTM/1993 Art.
9 to.
30
b.Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in saci.

a. ha 16.24
NTM/1993 Art
10 ha
2858
b. Alimentat masina de mprastiat ngrasaminte chimice

a. ha 16.24
11 ha
b.Administrat mecanic ngrasaminte chimice (1000 kg/ha)
a. ha 16.24
12 ha
b. Cultivat n livada ( de 3 ori)

a. mii m.p.3.24
NTM/1993 Art mii
13 b. Prasit manual pe rndul de pomi n plantatie.intensiva
. 1944 m.p.
(de 3 ori pe 20 % din suprafata)

a. mii buc 2.097


NTM/1993 Art. b.Lucrari n verde(se elimina lastarii de prisos) mii
14
1869 buc.

a. buc 2097
NTM/1993 Art. b.Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)
15 buc.
1668

NTM/1993 Art. a. m.p.32480


16 m.p,
1827 b.Sapat manual pe rndul de pomi (pe 20 % din suprafata)

a. ha.12.9
17 ha
b.Arat n livada(pe 80 % din suprafata)

a. mii litri 0.64


NTM/1993 Art.
18 b. Preparat zeama sulfocacica 28-30 o Be in vase de 200 litri mii l 0.64
2810
40 l/ha x nr. ha = 0.64 mii litri

a. mii 1itri 129.9


N.T.M. /
19 mii 1.
1993 Art. 2809 b. Preparat solutie pentru stropit pomi (de 8 ori cu 1200
l/ha) 1200 l/ha x nr. ha x 8 ori = 129.9mii 1.

a. ha.16.24
20 b. Stropit mecanic n livada mtensiva( de 8 ori cu 1200) ha
1 solutie la hectar)

21 a. to.93.84 to
b. Transport apa pentru udat si stropit pomi.

TOTAL 17.3

ANTEMSURTOARE-Deviz pe categorii de lucrari nr.8

Pentru ntretinere plantatie de nuc n anul III pe suprafata de 16.24.ha, cu 2097 pomi.

r. crt Simbolcod Articole de deviz a. Unitati de


masura b. Denumirea articolului U.M.

0 1 2 3

NTM/1993 Art
1 3246 a. to.16.24 to

b. Procurat ngrasaminte chimice, descarcat din vagoane,


ncarcat n remorca, transport si descarcat la magazie.

Se administreaza 1000 kg/ha s. bmta, din care:

-300 kg/ha azotat de amoniu

-400 kg/ha superfosfat


-300 kg/ha sare potasica

a. mii buc2.097
NTM/1993Art. mii
2
1955 buc.
b. Taieri de formare a coroanei pomilor n anul III de la plantare

a.buc 2097
NTM /1993
3 buc
Art. 1875
b.Legat pomi de spalier si palisarea ramurilor

a. h a . 1 6 . 2 4
NTM/1993Art.
4 ha
1948
b. Strnsul manual n gramezi al ramurilor taiate din livezi intensive.

a. to21.1
NTM/1993Art. b. Incarcat ramuri n remorca si descarcarea la marginea
5 to
3387 parcelei.
l,3to/ha x nr. ha =21.1 to

a. to 16.24
6 NTM/1993 Art. 27 to
b.Maruntit manual ngrasaminte chimice si depozitat in gramezi

a. to 16.24
NTM/1993 Art.
7 to
3246 b. Incarcat n remorca, transport, descarcat n cmp ngrasaminte
chimice

a. to 16.24
8 NTM/1993 Art. 30 to.
b.Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in saci.
a. ha 16.24
NTM/1993Art
9 ha
2858
b.Alimentat masina de mprastiat ngrasaminte chimice

a. ha 16.24
10 ha
b.Administrat mecanic ngrasaminte chimice (1000 kg/ha)

a. ha. 16.24
11 ha
b. Cultivat n livada (de 3 ori)

a. mii m.p.3.24
NTM/1993Art. mii
12 b. Prasit manual pe rndul de pomi n plantatie
1944 m.p.
intensiva (de 3 ori pe 20 % din suprafata)

a. mii buc.2.097
NTM/1993Art. mii
13
1869 buc.
b. Lucrari n verde (se elimina lastarii de prisos)

NTM/1993Art. a. buc.2097
14 buc.
1668 b. Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)

a. to.37.7
b. Incarcat mecanic ngrasaminte organice din platforma pentru
15 to
administrare
20 kg/pom x nr. pomi x 90 % din cantitate =37.7 t

a. to.4.19
NTM/1993Art. b. Incarcat manual ngrasaminte organice din platforma pentru
16 to
3223 administrare
20 kg/pom x nr. pomi x 10 % din cantitate =4.19 t

17 a. to37.7 to
b. Transport gunoi de grajd

a. ha 16.24
18 ha
b. Administrat gunoi de grajd

NTM/1993Art. a. m.p.32480
19 m.p.
1827 b. Sapat manual pe rndul de pomi (pe 20 % din suprafata).

a. ha 12.9
20 ha
b Arat n livada(pe80 % din suprafata) cu PDL 3-25

a. mii litri 0.97


NTM/1993 Art.
21 b. Preparat zeama sulfocacica 28-30 o Be in vase de 200 litri mii l
2810
60 l/ha x nr. ha = 0.97 mii litri

a. mii 1itri 227.3

15 N.T.M. /1993. 2809 b Preparat solutie pentru stropit pomi (de 10 ori cu 1400 l/ha) mii 1

1400 l/ha x nr. ha x 10 ori = 227.3 mii litri.

a. ha 16.24
16 ha
b. Stropit mecanic n livada intensiva( de 10 ori cu 1400 1 solutie la
hectar)

a. to.93.84
17 to
b.Transport apa pentru udat si stropit pomi

TOTAL