UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
DE LEGUMICULTURĂ

TITLUL PROIECTULUI:
Tehnologia de cultivare a ardeiului gras în Făticeni
în suprafață de 6,8 hectare

ÎNDRUMĂTOR,
Asis. Univ. Dr. Gabriel-Ciprian Teliban
STUDENT
Loghin Alexandru-Marian
Grupa 505
 CUPRINS
1. ANALIZA CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL

1.1. CONDIȚII DE SOL

1.2. CONDIȚII DE CLIMĂ

1.2.1. Regimul termic

1.2.1.1. Temperatura medie lunară și anuală(grade Celsius)

1.2.1.2. Temperatura aerului-media maximelor zilnice lunare (grade Celsius)

1.2.1.3. Temperatura aerului-media minimelor zilnice lunare ( grade Celsius )

1.2.1.4. Durata ultimului îngheț

1.2.1.5. Datele calendaristice când s-au înregistrat temperaturi de 00 C și 50C

1.2.2. Regimul de precipitații atmosferice

1.2.3. Umiditatea relativă a aerului-media lunară si anuală (%)

1.2.4. Nebulozitatea

1.2.4.1. Numarul zilelor cu cer noros lunar și anual

1.2.4.2. Numărul mediu de zile cu cer senin

1.2.5. Numărul de zile cu vitee ale vantului mai mari sau egale cu 16m/s ( media lunară)

1.3. SCURTĂ CARACTERIZARE A CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL

2. TEHNOLOGIA CULTURII

2.1. Importanța culturii

2.2. Paricularități biologice ale plantei cultivate

2.3 Particularități ecologice ale plantei cultivate

2.3.1. Temperatura

2.3.2. Lumina

2.3.3. Apa

2.3.4. Solul și elementtele nutritive

2.4. Măsuri tehnologice de cultură

2.4.1 Amplasrea culturii

2.4.2. Planta(plantele) premergătoare

2.4.3. Cultivarele utilizate (descriere)

2.5. Producerea răsadurilor

2.5.1. Locul

2.5.2. Dezinfecția amesticului de pământ

2.5.3. Dezinfecția semințelor ( tehnica, substanțelor, concentrațiile, timpul )

2.5.4. Semănatul

 Data
 Suprafața
 Compoziția ametecului nutritiv
 Cantitatea de sămânță pentru asigurarea răsadurilor necesare pentru înființareq unui ha
de cultură
 Temperatura substratului nutritiv ( de la semănat la repicat )
 Temperatura aerului ( de la semănat la repicat )
 Pregătirea substratuui pentru semănat și semănatul

2.5.5. Repicatul

 Compoziția amesticului nutritiv

 Momentul repicatului
 Temperatura aerului ( ziua și noaptea )
 Lucrările de îngrijire apllicate răsadurilor și tratamentele fitosanitare
 Numărul de fire (răsaduri) necesare pentru înființare unui hectar de cultură
 Suprafața pentru repicatul răsadurilor necesare în vederea înființării unui ha de cultură
 Pregătirea substratului nutritiv pentru repicat și repicatul

2.6. Pregătirea terenului și a solului pentru plantat

2.7. Plantatul

2.7.1. Calitatea de material săditor

2.7.2. Cantitatea de material săditor necesară pentru un ha de cultură

2.7.3. Durata plantatului

2.7.4. Vârsta răsadurilor la plantare

2.7.5. Modul de plantare

2.7.6. Distanțele de plantare

2.7.7. Densitatea ( manual sau mecanizat )

2.8. Lucrările de îngrijire a culturii

2.8.1. Lucrări de îngrijiree comune

2.8.2. Lucrari de îngrijire speciale

2.9. Recoltarea

2.9.1. Data începerii recoltării

2.9.2. Data terminării

2.9.3. Modul de recoltare

2.10. Condiționarea producției și transportul

2.10.1. Sortarea

2.10.2. Ambalarea

2.10.3 Transportul

2.11. Producția medie planificată

2.12. Fișa tehnologică a culturii

3. TABELE, ANEXE LA FIȘA TEHNOLOGICĂ

3.1 Deviz tehnologic pentru suprafața de un ha și pentru suprafața planificată

3.2. Sistema de mașini pentru mecanizarea lucrărilor

4.TABELE CENTRALIZATOARE, ANEXE LA PROIECT

4.1. Centralizatorul resurselor umane (ZO)

4.2. Centralizatorul necesarului de materiale ( cantitativ și valoric)

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A CULTURII

6. NORME DE PROTECȚA MUNCII ȘI DE PREVENIREA ȘI STINGEREA

INCEDIILOR
7. BIBLIOGRAFIA
 1. ANALIZA CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL

1.1. CONDIȚII DE SOL

Solurile din zona de amplasare a plantației sunt de tipul cernoziom cambic calcic,
cernoziom proxicalcic și erodisol proxicalcic.

Cernoziomurile cambice sunt considerate cele mai fertile din România,datorită

însușirilor fizicice,hidrofizice in general bune,a resurselor mari de humus,elemente nutritive
precum și a condiților de umiditate mai favorabile decât pe cernoziomuri.

Aceste soluri reacționează relativ bine la îngrășămintele minerale cu azot și mai slab la
îngrășămintele cu fosfor.Nu reacționează la îngrășămintele potasice pentru că sunt bine
aprovizionate cu acestea. Materialul parental este reprezentat de luturi,nisipuri,argile și roci
dure.Vegetația sub care s-au format și evoluat cerniozomurile cambice este constituită din
zone rare de stejar.

Climatul in care s-au format cernoziomurile cambice,este caracterizat prin precipitații

medii anuale de peste 500 mm și care pot urca până la 600 mm,temperatura medie anuală de
7,3°C și 11°C.

Fertilitatea și folosința:

Fertilitatea cernoziomurilor cambice este bună,fiind soluri cu proprietăți fizice,fizico-

chimice,hidrofizice și de aerație favorabile și nivel bun de aprovizionare în elemente nutritive.

Obținerea de producții mari și constante este determinată de aplicarea atât a unei

agrotehnici adecvate a îngrășămintelor chimice și organice cât și a irigaților în cazul anilor
secetoși.Cernoziomurile cambice oferă condiții favorabile dezvoltării tuturor plantelor
agricole.

Se cultivă areale de toamnă,plante tehnice și de asemenea sunt favorabile pentru

cultura legumelor.

Caractere fizico-chimice:

Conținutul în argilă variază de la 3,4% în orizontul A,la 29,7 % în orizontul C.

 Cantitatea de humus variaza de la 3,4% în orizontul A,la 0,7% în orizontul C.

Azotul total variază de la 0,14% în orizontul A,la 0,069% în orizontul C

1.2. CONDIȚII DE CLIMĂ

Studiul și cunoașterea aprofundată a condițiilor de macroclimă și microclimă trebuie

să stea la baza alegerii terenului destinat plantației legumicole. Este necesar să stabilim cu
precizie ce fel de condiții climatice își vor pune amprenta asupra producției și care estew
frecvența potențială a anilor cu rod sau fără rod.

În zona Fălticeni climatul este temperat continental pronunțat cu predominarea

timpului secetos,în timpul verii,cu temperaturi ridicate ce pot ajunge la +40 C.( maxima
absolută). Această zonă se caracterizează prin temperaturii medii anuale cuprinse între 7-
8,5⁰C, 1775-2170⁰C suma temperaturilor globale, 170-200 zilw de îngheț și un fond de
precipitații de 500-800mm/an. Suma temperaturilor de peste 32⁰C este de 3-10 ori, cu o
frecvență a nopților tropicale de 3-12, iar UR 30% dee 5-20 ori . După sistemul Koppen,zona
aparține provinciei cu climat umed, ierni aspre și veri puțin călduroase.

Primăvara, temperaturile lunare sunt destul de coborâte, + 1,5⁰C în luna martie și +8,1
⁰C în luna aprilie. În perioada 1961-2006 valorile medii anuale au înregistrat o ușoară creștere
cu 0,22-0,3⁰C, comparativ cu valorile analizate în perioada 1956-1975 în lucrarea lui Slavic
Gh. „ Podișul Sucevei-Studiu Climatologic”, fapt care arată că temperatura aerului se
caracterizează printr-o valoare medie anuală de 8,0⁰C.

Printre cei mai importanți factori climatici se numără și precipitațiile atmosferice. În zona
Fălticeni, cantitățile anuale de precipitații însumează o medie de aproximativ 708 mm.
Cantități mari de precipitații cad în lunile mai, iunie, iulie iar lunile februarie și octombrie
sunt cele mai sărace în precipitații. Suma precipitațiilor anuale a avut o medie de 624,2 mm cu
un minim în 1998 (398mm) și un maxim în 2001 (810mm). De asemenea, influența altitudinii
reliefului se resimte pregnant în regimul precipitațiilor atmosferice, Pe ansamblul județului
Suceava, precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80%.

Fenomenul de secetă este rar și de scurtă durată. În timpul verii, ploile au uneori
caracter de aversă, producând pe terenurile în pantă eroziune de suprafață și de versant
 Radiația globală are valorii medii de 115 și o distribuție neuniformă în timpul anului, astfel că
40% din total revine perioadei de vară iar iarna se realizează doar 9%. Durata de strălucire a
soarelui prezintă o mare prezintă o mare importanță ecologică întrucât cuantifică durata de
timp din perioada de vegetație ,în care soarele neacoperit de nori,determină o insolație
normală pentru procesele fiziologice ( fotosinteză,respirație,transpirație,activitatea catalizei).

Deplasarea maselor de aer este mai fecventă în V-SV-NV mai ales vara.Vânturile puternice
produse în perioada de vegetație provoacă pagube mari prin ruperea plantelor sau chiar
dezrădăcinarea lor.Primăvara,vântul înlătură pericolul brumelor târzii.

În timpul anului se înregistrează un număr mare de zile cu intensități ale vântului mai ridicate
de 13m/s în medie de 78 zile anual. se înregistrează un număr mare de zile cu intensități ale
vântului mai ridicate de 13m/s în medie de 78 zile anual.

1.2.1. Regimul termic

1.2.1.1. Temperatura medie lunara și anuală (⁰C)

LUNA
STAȚIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
FĂLTICEN - - 1,7 8,1 13,7 17,1 18,9 18,3 14,3 8,6 2,7 -1,8 7,8
I 4,3 3,1
*1896-1955

1.2.1.2. Temperatura aerului – media maximelor zilnice lunare (⁰C)

LUNA
STAȚIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
FĂLTICENI -1 1 9 9 17 23 27 26 22 15 5 1 12,5
*1896-1955
 1.2.1.3. Temperatura aerului- media minimelor zilnice lunare (⁰C)

LUNA
STAȚIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
FĂLTICENI -11,6 -6 -3 3 7 13 14 13 19 3 -2 -6 3,6

*Clima României-2008

1.2.1.4. Durata primului și ultimului îngheț

Stația Specificare Data

Fălticeni Cel mai timpuriu 11.X
Data primului îngheț Cel mai tarziu 25.X
Fălticeni Cel mai timpuriu 1.IV
Data ultimului îngheț Cel mai tarziu 18.IV

1.2.1.5 Datele calendaristice când s-au înregistrat temperaturi de 0⁰C și 5⁰C

Falticeni Perioada cu temp 0 C Perioada cu temp 5 C

Inceputul Sfârșitu Durata Începutul Sfârșitu Durata
l l
Data 07.03 02.12 271 zile 02.04 02.11 214 zile
*Clima României-2008

1.2.2. Regimul precipitațiilor atmosferice

LUNA
STAȚIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
FĂLTICEN 35 25 35 35 90 90 90 75 55 45 30 30 650
I
*Clima României-2008
 Regimul precipitațiilor atmosferice
90

80

70

60
Regimul precipitațiilor
50 atmosferice

40

30

20

10

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1.2.3. Umiditatea relativă a aerului- media lunară și anuală

LUNA
STAȚIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
FĂLTICEN 76 79 48 66 60 64 68 52 61 74 73 84 805
I
*Clima României-2008

1.2.4. Nebulozitatea

În perioada 1961-2010, valorile medii anuale ale nebulozităţii totale au variat însă
mult mai mult, între cele minime şi maxime, respectiv între 5,1 zecimi (Roman în anul 1980)
şi 7,1 (Suceava în 1980 şi Cotnari în 1991). Anii cu nebulozitatea cea mai ridicată pe
ansamblul Podişului Sucevei sunt 1980 şi 1984, 1987 şi 1991 când nebulozitatea a fost 6,5
zecimi aproape la toate staţiile (în 1980, 1987 şi 1991 depăşind 7,0 zecimi la Cotnari), iar cu
nebulozitatea cea mai mică anul 1982 (5,1 zecimi la Cotnari, 5,5 zecimi la Rădăuţi şi 5,7
zecimi la Suceava).
 Din analiza valorilor medii anuale şi lunare, rezultă că nebulozitatea totală oscilează în
limite relativ restrânse în interiorul Podişului Sucevei. Minimele nebulozităţii lunare se
înscriu între 2,1 zecimi la Roman (august 1992) şi 5,4 zecimi la Suceava (decembrie, 1973)
sau Cotnari (ianuarie, 1978). În august, luna cu cea mai redusă nebulozitate din an, apar
diferenţieri spaţiale ceva mai evidente, cu valori medii cuprinse între 4,2 la Roman şi 5,1
zecimi la Suceava.

1.2.4.1. Numărul zilelor cu cer noros lunar și anual

LUNA
STAȚIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
FĂLTICENI 8,9 8,5 9,5 11,4 11,4 12,1 12,2 11,5 10,8 9,6 9,7 4,4 120

1.2.4.2. Numărul mediu de zile cu cer senin lunar și anual

LUNA
STAȚIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
FĂLTICENI 6,7 5,7 7,6 6,9 7,7 7,7 10,8 13,0 12,3 9,7 5,8 4,5 98,4

1.2.5. Numărul de zile cu viteze ale vântului mai mari sau egale cu 16m/s

LUNA
STAȚIA I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Anual
I
FĂLTICEN 3 14 15 11 16 12 13 0 10 7 8 8 117
I
 Roza vânturilor la Fălticeni

N
20
NV NE

10

Viteza
V 0 E
Frecvența

SV SE

SE

1.3. SCURTĂ CARACTERIZARE A CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL

Zona în care va fi amplasată cultura legumicolă corespunde din toate punctele de vedere
cerințelor culturii de ardei gras . Totuși, nivelul precipitațiilor și mai ales distribuția
neuniformă a acestora impune existența unei surse de apă și aplicarea udărilor în perioadele
critice pentru apă sau în momente cu deficit hidric.

Celelelte elemente climatice (temperatura, lumina, umiditatea relativă, coeficinetul

heliotermic) nu sunt restrictive pentru cultura legumicolă, prin urmare, înființarea unei culturii
de ardei gras se justifică din toate punctele de vedere ale condițiilor pedoclimatice, sociale,
economice.

2. TEHNOLOGIA CULTURII
2.1. Importanța culturii

Importanța alimentară

Ardeiul se cultivă pentru fructele sale, care au multiple întrebuințări în alimentația omului,
atât în stare prospătă, cât și preparată sau consevată. În funcție de gustul lor, fructele pot fi
dulci sau iuți.

Fructele de ardei gras se pot consuma în stare prospată, sub formă de diferite salate crude
sau coapte, simple sau asortate. De asemenea fructele proaspete se folosesc la prepararea
diferitelor mâncăruri.

Importanța agrotehnică

Ardeii,din punct de vedere al importanței agrotehnice, se aseamană în mare măsură cu

tomatele. Valorifică foarte bine terenurile legumicole, se pretează laculturile intensive în teren
protejat, ca și neprotejat, necesită un volum mare de lucrări de îngrijire.

Cultura de ardei se confruntă mai puțin cu atacul bolilor și chiar al dăunătorilor, dar apar
probleme deosebite în lipsa apei, cultura fiind compromisă.

Importanța economică și socială

Este o cultură cu chieltuieli foarte mari, dar pot fi relativ ușor recuperate, dacă se aplică o
tehnologie de cultivare adecvată, care să asigure o producție de minimum 20t/ha.

Referitor la chetuieli, este important de arătat că pentru un hectar de cultură de ardei se

consumă între 1700 și 2000 ore/om, pentru o producție de 20t/ha (Dumitrescu și colab., 1998)

2.2. Paricularități biologice ale plantei cultivate

Ardeiul cultivat la noi în țară este o plantă anuală, deși în locul de origine se comportă ca
perenă. Panta este erbacee, cu tendința de lemnificare în a doua parte a perioadei de vegetație.
Habitusul este mediu dezvoltat, sub formă de tufă globuloasă de până la 40-50 cm înălțime și
30-40 cm diametru. În seră, tulpina poate ajunge la 1,5-2,2 m.

Rădăcina este la început pivotantă, dar pe parcursul dezvoltării plantei se ramifică puternic,
mai ales în stratul superficial al solului (0-30 cm). De regulă, dacă răsadul nu a fost repicat,
rădăcinile ajung până la 70-100 cm, iar dacă a fost repicat adâncimea maximă este de
40-50cm. Alături de rădăcinile ce provin din rădăcina pricipală, se dezvoltă rădăcinile
adventive , ce se formează din zona hipocotilului.

Tulpina este erectă, cilindrică sau usor muchiată, glabră, puternic ramificată. Ramificarea
este de tip simpodial.

Frunzele sunt simple, lung pețiolate, alterne. Limbul este lanceolat, până la oval, cu marginea
întreagă, ușor sinuată, baza cuneată, vâful acut și cele două fețe netede, lucioase.

Florile actinomorfe, hermafrodite, solitare sau câte două așezate în punctul de ramificare a
tulpinilor. Fiecare floare se prinde printr-un pedicel scurt. Caliciul este gamoplast campanulat,
terminat cu 5 dinți scurți. Polenizarea este directă și are loc la începutul deschiderii florilor,
platele fiind autogame.

Fructul este o bacă uniloculară, puțin suculentă, polispermă, de formă și culori diferite, în
funcție de varietatea botanică și soi

2.3 Particularități ecologice ale plantei cultivate

Ardeiul în comparație cu tomatele are cerințe mai mari față de factorii de mediu.

2.3.1. Temperatura

Este un factor de mediu limitativ pentru cultivarea ardeiului

Germinația începe de la 14-150C și durează până la 20-25 de zile. La temeperaturi de 20-250

C, germinare durează 6-9 zile. La temeperaturi de peste 300 C , germenele suferă anomalii
morfologice.

Plantele cresc și se dezvoltă optim la temperaturi de 22 −250 C . Suma gradelor de temperatură

avtivă este de cel puțin 30000 C . Limitele extreme admise pentru creșterea plantelor sunt
cuprinse între 15 și 300 C ; creșterea este stopată la temperaturi sub 100C.

Înflorire și fructificarea sunt major influențate de temperatura solului și aerului. Regimul

optim pentru aceste fenofaze variază în jur de 250 C. La temperaturi superioare de 250 C apare
o abudență a butonilor florali în stadiul de anteză.

2.3.2. Apa

Este un factor iportant în cresterea și dezvoltarea ardeiului.

Cresterea si fructificarea ardeiului se realizează în condiți optime, dacă în sol este asigurat un
nivel de 70-80% din capacitatea de câmp, iar în aer o umiditate relativă de 60-70%.

Necesarul platelor pentru apă este redus în prima lună de la plantare și chiar se recomandă un
nivel mai redus al apei în sol pentru a nu răci excesiv solul și pentru a forța platele să
înrădăcineze în profunzime.

În perioadele înfloririi, fructificării și creșterii fructelor, nevoile ardeiului pentru apă sunt
maxime, recomandându-se chiar niveluri până la 90% din capacitatea de câmp

2.3.3. Limina

Ardeiul, după locul de origine este o plantă de zi scurtă, dar condițiile disferite de lumină în
care a evoluat pe tot globul, a dus la apariția de forme la care reacția fotoperiodică și-a scăzut
mult din importanță..

Pretențiile apreciate ca foarte mari, față de lumină au în vedere intensitatea luminii și

cantitatea de energie radiantă. Intensitatea luminoasă se consideră optimă la valori de 30-40
mii lucși. Fructificare începe la cel puțin 8-10 mii de lucși

Durata de iluminare și intensitatea sunt foarte importante în seră, unde pot ajunge la valori de
9-10 ore și respective 2-3 mii de lucși determinând creșterea redusă a platelor, un număr mic
de frunze, căderea mugurilor florilor, a florilor și a fructelor.

2.3.4. Solul și elementtele nutritive

Solul influențează creșterea și dezvoltarea plantelor în mod deosebit prin strctură, textură și
nivelul de fertilitate. Ardeiul solicit soluri bine strcturate, ușoare, luto-nisipoase sau mijlocii,
adânci, permiabile, bogate în elementele fertilizante ( azot total 100-150 mg/100g sol, fosfor
mobil 15-25 mg/ 100g sol, potasiu schimbabil 12-19 mg/100g sol), cu un conținut ridicat de
humus (4-5%) și un pH de 6-6,5 (Dumitrscu și colab.,1998).

Solurile cele mai recomandate pentru culturile de ardei sunt cele aluviale, cernoziomurile
levigate, solurile brun-roșcate de pădure luto-argiloase.

Elemente nutritive reprezintă alături de apă factorul de mediu de care depinde în mod
essential producția de ardei. În funcție de consumul specific, ardeiul este sonsiderat ca o
 specie mare consumatoare. Acest consum variază în funcție de producșia realizată la hectar,
de tipul de cultură, de varietate și soi.

Analizând pe fenofaze, ardeiul are nevoie, în faza tânără de, cantități moderate de
elementele nutritive , perioadele critice de nutriție sunt : începutul creșterii vegetative,
începutul înflririi, apariția primelor fructe , toată perioad care urmează până la 25-30 de zile
înainte de sfârsitul culturii.

2.4. Măsuri tehnologice de cultură

Cultura ardeilor se diferențiază în funcție de grupa horticolă (ardei gras, ardei gogoșar etc.) sau în
funcție de locul de cultură (N.Stan și colab., 2003).

2.4.1. Amplasarea culturii

În vederea obținerii unor producții mari, se aleg terenuri cu textură mijlocie, bine structurat, cu o
bună permeabilitate pentru apă, de tipul celor luto-nisipoase, cernoziomurile și mai puțin solurile de tip
brun-roșcate de pădure.
Sunt preferate terenurile adăpostite natural, ferite de curenți reci, cu o foarte bună permeabilitate,
expuse la soare, cu o ușoară pantă pentru scurgerea apelor provenite din topirea zăpezii.

2.4.2. Planta (plantele) premergătoare

Cele mai bune plante premergătoare pentru cultura ardeiului sunt speciile din familia
leguminoaselor (mazăre, fasole), apoi legumele cucurbitacee, cele din grupa cepei, legumele verdețuri,
dar și leguminoasele perene (lucerna, trifoiul). Nu sunt recomandate plantele din aceeași familie cu
ardeiul sau unele legume care lasă în sol o mare cantitate de agenți patogeni ( Fusarium, de exemplu).

2.4.3. Cultivarele utilizate

Barbara

Este un ardei gras semitimpuriu cu plante de vigoare medie, aerisite, ceea ce face ca plantele sa fie mai puțin
predispuse la bolile determinatede lipsa de aerisire. Fructele sunt de tip blocky (3-4 muchii), au pulpă groasă,
greutatea cuprinsă între 170-200 g şi un aspect comercial deosebit. Culoarea lor este galbenă la maturitatea de
consum şi roşie la maturitatea fiziologică. Foliajul asigură o bună protecţie solară a fructelor. Soiul este
recomandat în special pentru cultura în câmp deschis.
Daciana F1
Este un hibrid de ardei gras de tip blocky cu creştere nedeterminată. Plantele sunt viguroase, au un
sistem radicular foarte bine dezvoltat ce conferă plantei o rezistenţă sporită la factorii de
stres(temperaturi ridicate). Se poate cultiva în spaţii protejate şi în câmp deschis, pe unul sau două braţe.
Fructele sunt mari, lucioase, cu o greutate de 140-180 g, de culoare verde gălbui, la maturitatea
fiziologică trecând în roşu intens. Majoritatea fructelor sunt uniforme ca mărime şi formă, au 3-4 lobi şi
un aspect comercial deosebit. Pulpa fructului este groasă. Hibridul are o capacitate ridicată de producţie.
Nu este pretenţios la lipsa de calciu.

Karola
Ardei gras semitimpuriu, cu plante de vigoare medie, având înălţimea plantelor cuprinsă între 50-60 cm.
Plantele sunt compacte şi au creştere nedeterminată. Fructele sunt de formă ascuţit tronconice, cu 3- 4
muchii, de culoare galbenă şi coacere în roşu. Greutatea fructelor este de 120 130 g, în funcție și de
tehnologia aplicată culturii. Este un soi foarte productiv. Se poate cultiva cu rezultate foarte bune în
câmp deschis.

2.5. Producerea răsadurilor

Culturile de ardei în majoritatea țărilor de pe glob se înființează prin răsad.

2.5.2. Dezinfecția amestecului de pământ

Amestecurile de pământ se pot dezinfecta prin metode chimice sau termice. Cele mai bune rezultate
se obțin prin tratament termic cu vapori supraîncălziți timp de o oră, după ce temperatura la adâncimea
de 30-35 cm ajunge la 75-80oC sau cu produse fumigante.
Aceste produse au spectru larg de acțiune, fiind eficace împotriva agenților patogeni și dăunătorilor
din sol. Dintre aceste produse, amintim: Basamid 500 kg/ha, Dazomet 500 kg/ha, Onetion 1.000-1.200
l/ha sau Formalină 5.000 l/ha. Timpul necesar pentru produsele fumigante este de 7 zile de la aplicare.

2.5.3. Dezinfecția semințelor (tehnica, substanțele, concentrațiile, timpul)

O parte din agenții patogeni care atacă culturile de legume se transmit prin semințe care pot fi
infectate atât la suprafață cât și în interiorul acestora. Sămânța poate fi dezinfectată prin tratament uscat,
tratament termic umed sau chimic. Pentru tratarea chimică se pot utiliza patru metode: vacuum-
infiltrație, imersie, prăfuire sau mocirlire.
Tratamentul chimic, prin imersia semințelor în soluție de NaOCl de 1%, timp de 60 de
minute( pentru Xanthomonas campestris), prăfuirea cu Rovral 10g la 1kg semințe sau Tiuram 754 g/kg
(pentru unele ciupeci de sol); tratamentul prin prăfuire se face cu 2-3 zile înainte de semănat, inclusiv la
semințele tratate termic.
Tratamentul termic cu apă caldă la 50oC împotriva tuturor speciilor de bacterii și ciuperci patogene;
după tratare semințele se răcesc la 30-32oC.

2.5.4 Semanatul

De obicei se seaman mai rar in randuri cu distante de 8-10 cm, si la 2-3 cm pe rand, rezultand
circa 400-500 fire pe m² si nu se mai repica. Pentru culturile timpurii se recomanda repicatul
in cuburi nutritive.

Imediat dupa semanat stratul se stropeste cu Mycodifol 0,2% sau Previcur SL 607-0,15 %.
Pentru grabirea rasaririi temperature se mentine la circa 22-25°C si 18-20°C noaptea in
atmosfera rasadnitei respectiv +/- 2°C in substratul nutritiv.

Pana la plantare se fac aerisiri, tratamente fitosanitare la interval de 5-6 zile cu solutie de
zZineb 0,2% si Previcur SL-0,15 % pentru a preveni caderea rasadurilor. La 10-15 zile de la
repicare se fertilizeaza cu ingrasamant foliar tip F-411 in concentratie de 0,05 %, 2L solutie la
10 M². In faza de 4-5 frunze adevarate rasadurile se stropesc cu Cycocel 0,1 %, 1L/10M².

La ardeiul gras s-au obtinut cele mai bune rezultate cu un rasad in varsta de 65 zile (Ambarus
Silvica, 1999).

Semanatul
Data la care este efectuat semanatul 5-20 Martie
Suprafata de rasadnita necesara pentru 1.232 M² (la o densitate de 70 mii pl/ha)
infiintarea unei culture de 6,8 Ha
Metoda de semanat Semanat in randuri (cc 300-500 pl/M²)
Cantitatea de samanta necesara pentru 1,927 Kg
asigurarea rasadurilor necesare pentru 6,8Ha
Cantitatea de samanta necesara pentru 470-350 gr
infiintarea unui Ha de cultura
Temperatura substratului nutritiv 20-23°C
Temperatura aerului in rasadnita 22-25°C
2.6 PREGATIREA TERENULUI SI A SOLULUI PENTRU PLANTAT

Pregătirea terenului se realizează în mare măsură ca la tomate, cu lucrări efectuate toamna şi

primăvara. Toamna, esenţiale sunt fertilizarea de bază şi arătura adâncă.

Fertilizarea se va realiza cu mraniţă în cantitate de 30-40 t/ha. Fertilizarea organică se

completează cu cea chimică: 300-500 kg/ha superfosfat simplu şi 100-150 kg/ha sulfat de
potasiu.

Urmează arătura de bază (28-30 cm adâncime), după care terenul se lasă în brazdă nelucrată.

Primăvara, până în preajma înfiinţării culturii, terenul se menţine curat de buruieni şi fără
crustă prin 1-2 lucrări cu grapa cu colţi reglabili.

Cu două săptămâni înainte de înfiinţarea culturii, terenul se mobilizează prin două lucrări cu
grapa cu discuri (10-12 cm adâncime).

Între cele două lucrări cu grapa cu discuri se administrează fertilizanţii chimici sulfat de
potasiu 100-120 kg/ha şi azotat de amoniu 100-200 kg/ha sau Complex III (NPK) 300-400
kg/ha.

De asemenea, se efectuează obligatoriu o erbicidare ppi cu Treflan 24 EC 3-5 l/ha sau Dual
500 EC 3-4 l/ha; după aplicare, erbicidele se încorporează imediat, prin cea de a doua lucrare
de grăpat.

Lucrările de pregătire a terenului se continuă cu modelarea terenului în straturi cu lăţimea la

coronament de 94-104 cm. Lucrarea se face aproape în exclusivitate, chiar dacă nu se va
practica irigarea prin brazde, avându-se în vedere termofilia ridicată a speciei. Odată cu
modelarea, dacă e nevoie, se marchează şi rândurile pe care urmează a se efectua plantarea

2.7 PLANTATUL

Înfiinţarea culturii prezintă unele particularităţi, în funcţie de tipurile horticole de ardei.

Culturile de ardei, în majoritatea ţărilor şi zonelor de pe glob, se înfiinţează prin răsad.

Epoca de înfiinţare a culturii variază în funcţie de zonă şi începe după ce în sol sunt asigurate
temperaturi de peste 12-140C, ceea ce, exprimat calendaristic, înseamnă 25 aprilie-15 mai.
Schema de înfiinţare este relativ simplă (fig. 2.6): pe terenul modelat se amplasează câte două
rânduri pe strat, la 70-80 cm între ele, în funcţie de lăţimea stratului la coronament (94 sau
104 cm); pe terenul nemodelat se plantează în rânduri echidistante la 70 cm.

Distanţa între plante pe rând variază în funcţie de vigoarea convarietăţii şi soiului a şi de zona
de cultură. La ardeiul gogoşar se recomandă distanţe mai mari, pentru a asigura o mai bună
însorire şi, ca urmare, o maturare mai rapidă, de exemplu, de 20-25 cm, corespunzător unei
densităţi de 53-77 mii plante/ha;

Pe teren nemodelat, în afara folosirii schemei cu 70 cm între rânduri, se poate folosi şi schema
în benzi de câte două rânduri cu lăţimea de 30 cm, distanţa dintre benzi de 80 cm, iar între
plante pe rând se asigură 20 cm, ceea ce conduce la o densitate de 91 mii plante/ha
(Dumitrescu şi colab., 1998). Această schemă, deşi asigură o bună mecanizare, prezintă o
desime prea mare a plantelor, dar care se poate corecta printr-o distanţă mai mare între plante
pe rând.

Analizând rezultatele de cercetare privind densităţile de cultivare, rezultă că în zonele colinare

din jumătatea de nord a ţării (zona Bacău, de exemplu) se recomandă densităţi mai reduse,
care asigură un regim mai bun de lumină pentru plante (Ambăruş, 1999).

Fig. 1.1 - Scheme de înfiinţare a culturii de ardei în câmp pe teren nemodelat densitatea 70/20
cm cc 71 mii pl/ha

Şi la cultura de ardei, ca şi la cea de tomate, este de remarcat că densităţile de la noi din ţară,
comparativ cu cele din alte ţări, sunt mult mai mari (de două ori faţă de cele practicate în
Franţa (Chaux şi Foury, 1994). Practicarea densităţilor prezentate s-a dovedit a fi eficientă,
atât timp cât cheltuielile pentru răsaduri sunt, relativ, reduse.
2.7.1 Plantatul.

Din punct de vedere tehnic, plantarea răsadurilor se efectuează manual sau mecanic, ca şi în
cazul culturii de gogosar înfiinţată prin răsad. Dacă plantarea se efectuează manual şi solul
este uscat, mai ales când se foloseşte răsad produs la pat, se recomandă obligatoriu efectuarea
unei irigări de aprovizionare cu 1-2 zile înainte de plantare. Răsadul se plantează la acelaşi
nivel sau cu 1-1,5 cm mai adânc faţă de nivelul din răsadniţă.

2.8 LUCRARILE DE INGRIJIRE

2.8.1 Lucrari generale de intretinere.

Urmăresc asigurarea condiţiilor optime de creştere şi dezvoltare; lucrările cu caracter special

au ca scop dirijarea fructificării şi maturarea (fiziologică) în timp cât mai rapid a fructelor.

Completarea golurilor este prima lucrare de îngrijire, care, de regulă, se efectuează la 5-7 zile
după plantare. Dacă numărul golurilor este relativ redus (până la 1-3%), răsadurile folosite la
completarea golurilor sunt udate individual, pentru a asigura buna lor prindere. Dacă numărul
golurilor este mai mare, se efectuează o udare a întregii culturi cu o normă de maximum 100-
200 m3/ha.

Menţinerea culturii curată de buruieni şi fără crustă se realizează prin praşile manuale, în
număr de 2-3, şi praşile mecanice, ori de câte ori este nevoie (5-8 ori), datorită numărului mai
mare de udări, dar, mai ales, din cauza numărului mare de recoltări, cu prilejul cărora se
tasează solul. De asemenea se are în vedere că ardeiul suportă foarte greu îmburuienarea
(Stoian şi Munteanu, 1982). De menţionat că praşilele se pot efectua până în antepenultima
săptămână a culturii. În acest mod se asigură obţinerea fructelor de calitate până în preajma
căderii brumelor.

Irigarea este lucrarea generală în afara căreia nu se poate realiza cultura de ardei. Deosebit de
importantă este irigarea până la pornirea plantelor în vegetaţie. În această perioadă, deşi
nevoile plantelor faţă de apă sunt relativ reduse, totuşi, pentru asigurarea prinderii se
efectuează 1-2 udări cu norme de circa 200 m 3/ha, după care nu se mai udă o perioadă de 15-
20 zile, pentru a stimula înrădăcinarea mai în profunzime. Dacă temperaturile sunt ridicate şi
se instalează seceta (inclusiv atmosferică, datorită vânturilor), această perioadă este mai
scurtă. Până la formarea primelor fructe se realizează 2-3 udări de întreţinere, cu norme de
250-300 m3/ha, la interval 7-10 zile. În perioada de fructificare, se practică un regim de irigare
specific. Când plantele prezintă o încărcătură mare de fructe, udările sunt mai dese
(săptămânal) şi cu norme mai mari, de 300-350 m3/ha. În felul acesta se asigură în sol o
umiditate de circa 80% din capacitatea de câmp, iar în aer, o umiditate relativă fără fluctuaţii
prea mari, care ar putea afecta fructificarea şi sănătatea fructelor. Udarea la intervale mai mari
şi cu norme mari de udare nu se recomandă tocmai din această cauză, mai ales pe solurile mai
uşoare. De menţionat este faptul că, pentru ardeii care se recoltează la maturitatea în verde,
udările se aplică până în preajma momentului desfiinţării culturii, toamna, înainte de căderea
brumelor. În schimb, la ardeii la care se preconizează recoltarea la maturitatea în roşu, (de
exemplu la ardeiul Gras) udările se sistează când plantele au o încărcătură suficientă de fructe,
iar fructele sunt la dimensiunile corespunzătoare soiului.

Fertilizarea fazială are un efect deosebit asupra nivelului producţiei de ardei. Lucrarea se
efectuează atât cu îngrăşăminte aplicate la sol, cât şi foliar, asigurându-se o bună eşalonare a
unui nivel optim de elemente nutritive. Astfel, la ardeiul care se va recolta la maturitatea în
verde, se pot efectua până la 4-5 fertilizări. Prima fertilizare se aplică după ce plantele au
pornit în vegetaţie (la două săptămâni de la plantare), folosind circa 100 kg/ha azotat de
amoniu şi până la 100 kg sulfat de potasiu. A doua fertilizare se efectuează după circa trei
săptămâni de la prima şi corespunde fazei de ramificare a plantei şi de apariţie a primelor
fructe; se pot folosi azotat de amoniu în cantitate de 75-100 kg/ha sau chiar un îngrăşământ
complex, aplicate radicular. După 3-4 săptămâni, când plantele ating un habitus aproape de
maximum şi primele fructe sunt bune de recoltat se mai poate efectua o fertilizare radiculară
cu azotat de amoniu în cantitate de 75 kg/ha sau se continuă cu 2-3 fertilizări foliare cu
îngrăşăminte complexe (Foliar feed, Greenzit, CLAAU ş.a.), la intervale de 2-3 săptămâni,
aplicate sub formă de soluţie 0,5%, într-o cantitate de 1000 l/ha.

Este important de reţinut că la culturile de ardei gogoşar sau ardei de boia, la care se are în
vedere grăbirea maturării recoltei, nu se aplică mai mult de două fertilizări faziale, în acelaşi
regim ca la primele două fertilizări ale ardeiului gras.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor, deşi nu prezintă aceeaşi importanţă ca la cultura de

tomate, trebuie avută în vedere, mai ales în cazul condiţiilor favorabile pentru agenţii patogeni
sau dăunători. Probleme deosebite apar dacă răsadul la plantare a fost, infectat, de exemplu de
Pythium, sau infestat de Tetranychus, Aphidae sau Trialeurodes. Bolile pot continua şi în
câmp şi pot duce la distrugerea plantelor, iar în cazul dăunătorilor, dacă sunt condiţii
favorizante (căldură), aceştia pot afecta serios cultura.

Agenţii patogeni care pot ataca cultura de ardei în câmp sunt relativ numeroşi, dar de obicei
atacul acestora se manifestă destul de rar sau este puţin periculos; adesea sunt ani când nu este
nevoie a se face nici un tratament pentru protecţia culturilor. Probleme deosebite pot apărea
datorită virozelor (virusul mozaicului tutunului, virusul mozaicului castraveţilor ş.a.), care pot
fi controlate prin igienă fitosanitară şi distrugerea agenţilor vectori (afide). De asemenea, în
anii ploioşi, când apa a băltit prea mult şi solul prezintă infecţii cu Fusarium oxysporum sau
Verticillium dahlie pot să apară îmbolnăvirile specifice acestor patogeni, care de regulă se
tratează destul de greu; în acest caz totuşi se pot folosi produsele Benlate 0,05-0,10%,
Bavistin 0,05% sau Topsin 0,05%. Foarte rar, poate să apară mana sau putregaiul rădăcinii,
tulpinii şi fructelor (Phytophtora capsici), care se combate cu Previcur 0,2%, Aliette 0,2%,
produse cuprice ş.a. De asemenea, foarte rar poate fi observat, după 15-20 august, atacul de
făinare (Leveillula taurica); boala se combate cu Tilt 0,2%, Topas 0,35% ş.a.

O situaţie specială apare în condiţii de stres hidric, mai ales în anii secetoşi, când fructele se
deshidratează puternic în zona apicală (dacă au poziţie erectă) sau pedunculară (dacă sunt
pendente), până la formarea unor pete de culoare bej, care se închid apoi la culoare. În zona
acestor pete, în condiţii de umiditate ridicată, se grefează unii agenţi patogeni (de exemplu,
Alternaria tenuis) şi chiar unele ciuperci saprofite, care accentuează degradarea fructelor
(Marinescu şi colab., 1984). Se recomandă, în acest caz, corectarea umidităţii atmosferice,
înlăturarea fructelor bolnave din cultură şi tratamente specifice cu Ronilan 0,1%, Rovral
0,1%, Dithane M 45 0,2% ş.a.

Atacul dăunătorilor este în mod evident mai important decât cel al bolilor. Importanţa acestuia
este mai mare, mai ales în anii secetoşi. Trebuie arătat că ardeiul nu prezintă dăunători
specifici. Cei mai comuni dăunători la culturile din câmp sunt gândacul din Colorado
(Leptinotarsa decemliniata) şi afidele (Myzus persicae, Macrosiphon euphorbiae ş.a.). Atacul
gândacului din Colorado poate fi deosebit de periculos, ducând la grava afectare a culturii,
chiar compromiţând-o. Pentru combatere se pot folosi produsele: Ekalux 0,1%, Victenon
0,1%, Mospilan 0,06% ş.a. Contra afidelor se recomandă Sinoratox 0,1%, Pirimor 0,1%,
Fastac 0,4% ş.a.

2.8.2 Lucrarile speciale de îngrijire

Se aplică numai în anumite situaţii. De exemplu, pe suprafeţe mici, când se doreşte obţinerea
unor fructe de calitate deosebită şi mai timpurii, inclusiv la maturitatea în roşu, se pot efectua
lucrările de copilit sau cârnit.

De asemenea, la culturile de ardei gogoşar sau ardei de boia se aplică tratamentul cu Ethrel în
vederea grăbirii maturării. Această lucrare este cu atât mai necesară în cazul existenţei
evidente a pericolului brumelor timpurii. Plantele se tratează cu Ethrel în concentraţie de
1000-3000 ppm, cu 2-3 săptămâni înainte de sfârşitul perioadei de vegetaţie (Chaux şi Foury,
1994). Dacă venirea brumei este iminentă, fructele se recoltează, se depozitează în vrac de
până la 0,5 m grosime sau în lăzi, după care se tratează cu soluţia de Ethrel; temperatura
camerei de depozitare trebuie să fie de peste 16-180C.

2.9 RECOLTAREA

Recoltarea tuturor formelor de ardei gras se realizeaza la stadiul de maturare corespunzător

culorii roşii (galbene sau portocalii, în funcţie de soi) care se suprapune cu maturitatea
fiziologica.

Trebuie evidenţiat faptul că fructele de ardei, ca şi cele de tomate îşi pot continua maturarea
până la stadiul în roşu, dacă sunt recoltate când au dimensiunea maximă şi au început
schimbarea culorii spre roşu; de asemenea, seminţele, în acest stadiu, sunt la maturitatea în
ceară sau în faze mai avansate.

2.9.1 Data inceperii recoltarii

Recoltarea, indiferent de gradul de maturare, se efectuează manual si eşalonat de 3-4 ori la
gogoşar. Prima recoltare avand loc la jumatatea lunii August, urmatoarele 2-3 recoltari
facand-se la intervale de circa 15-20 zile.

2.9.2 Data terminarii recoltarii

In cazul culturilor de gogosar ultima recoltare coincide cu perioada 15-20 Octombrie. Cu
circa doua saptamani inainte de efectuarea ultimei recoltari se efectueaza un tratament pentru
inrosire pe baza de Ethrel. Se vor recolta atat fructele rosii cat si cele care au inceput sa se
inroseasca.
Fructele incomplet maturate se sorteaza si se introduc in depozit, la intuneric si la o
temperatura de circa 18-20°C pentru inrosit, timp de 2 zile. Trebuie mentinat faptul ca in
urma inrosirii fortate, calitatea fructelor este mult scazuta. Imediat dupa inrosit fructele se trec
in depozit la 2-4°C

2.9.3 Modul de recoltare- recoltarea (manuală) se efectuează prinzând fructul cu toată

palma, ţinând degetele spre punctul de prindere, după care se îndoaie invers curburii
pedunculului; în cazul lăstarilor mai tineri, aceştia se prind cu cealaltă mână de la punctul de
inserţie. Acest mod de operare sau altele asemănătoare ori folosind cuţitul pentru tăierea
peduncului sunt necesare pentru a evita frângerea lăstarilor de la punctul de ramificare
simpodială (furcată).

2.10 CONDITIONAREA PRODUCTIEI SI TRANSPORTUL

2.10.1 Sortarea

La ardei se poate face incepand cu o pre sortare in camp, urmata de sortarea propriuzisa in
deposit.

Presortarea in camp prezinta doua etape.

Prima etapa ce se suprapune cu recoltatul, consta in recoltarea de pe planta doar a fructelor

care nu prezinta riscul deteriorarii intr-un timp foarte scurt cum ar fi : fructe perfect sanatoase,
fructe ce prezinta urme de arsuri sau urme ale atacului unor daunatori fara a compromite total
valoarea acestuia.

Se vor elimina de la recoltat respective vor fi indepartate de pe planta fructele care nu

prezinta valoare economica cum ar fi fructele atacate de arsuri peste 305 fructele atacate de
boli si daunatori care pot fi centri de infestare in deposit.

A doua etapa consta in separarea fructelor perfect sanatoase de cele care au fost afectate
partial. Separarea se face direct in cam, fructele sunt ambulate in ladite/ box paleti separati.
Paletii cu fructe afectate vor fi transportati direct la fabrica de procesare legume, in aceeasi
zi , fara a mai fi nevoie sa intre in depozit.

Sortarea propriuzisa

Are loc in deposit, fructele vor fi sortate in functie de gradul de maturare, dupa cum urmeaza:
Fructele cu un grad de maturare de peste 70% vor fi ambulate direct in ladite din carton pe 2-3
randuri, se eticheteaza data recoltarii respective ambalarii si se trec in depozit frigorific la 2-
4°C

Fructele cara nu sunt destul maturate se aseaza in straturi de circa 30-40 cm si se lasa la
inrosit 2 zile la 18- 20°C dupa care se reia sortarea.

2.10.2 Ambalarea

La ardeii gras se poate face in mai multe moduri, in functie de directia de comercializare dupa
cum urmeaza: ambalare in ladite din carton pe 2-3 straturi in vederea comercializarii engross
catre intermediari/ magazine.

In cazul fructelor partial deteriorate rezultate din presortare respectiv sortarile repetate din
depozite, acestea se vor ambala in box paleti din lemn ce vor fi recuperati mai tarziu de la
procesator.

2.10.3 Transportul productiei

Este reprzentat de distanta si mijloace le de transport folosite pentru a duce produsul/fructele

de pe parcela de recoltare la consumator.

Transportul din camp catre depozit se va efectua cu tractorul UTB 750, acestac consta in
translocarea box paletilor.

Transportul de la depozit catre procesator/ intermediari se va efectua cu autoturism transport

marfa tip microbuz/camion. Este important ca acestea sa fie dotate cu sisteme de racire astfel
incat fructele sa nu se degradeze pe timpul transportului.

2.11 PRODUCTIA MEDIE PLANIFICATA

Soiul Productie Suprafata Productie totala estimata

estimata/ha cultivata
Daciana 45-60 t/ha 2,2 ha 99-132 t
F1
 Barbara 40-50 t/ha 2,2 ha 88-110 t

Karola 30-40 t/ha 2,2 ha 66-88 t

3. TABELE ANEXE LA FIŞA TEHNOLOGICĂ

3.1 Deviz tehnologic pentru suprafaţa de un ha şi pentru suprafaţa planificată

Deviz tehnologic pentru suprafaţa de 1 ha la cultura de ardei gras
Consum forţă Consum materiale
Nr. Denumire
manuală mecanică Val.
Crt. lucrări Denum.mater. UM Cant. Preț.
ZO lei ZA lei (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Gunoi de grajd T 40 50 2000
Pregătirea 352,04 10.838
1 - -
terenului NPK kg 50 135 6750
Pantera 40EC kg 3 80 240
Înfiinţarea 2408 Răsaduri Mii 6180
2 18,99 775,20 7046,16 1 62800
culturii ARDEI fire 0
Apă Mp3 265 1 265
Kupferol l 6 33 198
Vertimec l 1 390 390
Amistor l 1 30 30
Ridomil kg 2,5 18 45
Affirm kg 1,5 135 202
4047
386,4 900
4 Recoltarea 2 Lădițe kg 9000 0,1

Deviz tehnologic pentru suprafaţa de 6,8 ha la ardei gras

Consum forţă Consum materiale

Nr.
Denumire Denum.mate U Preț Val.
Crt manuală mecanică Cant.
lucrări r. M . (lei)
.
ZO lei ZA lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
 Gunoi de
Pregătire 352,0 T 272 50 13.600
10.838 grajd
1 a - - 4
terenului NPK kg 340 135 45.900
Pantera 40EC kg 20,4 80 1632
Înfiinţare 129,13 16.377 775,2 7046,1 Răsaduri Mii 420.24 420.24
2 1
a culturii 2 0 6 ARDEI fire 0 0
Mp
Apă 3 1800 1 1800
Kupferol l 40,8 33 1346
Vertimec l 6,8 390 2652
Amistor l 6,8 30 408
Ridomil kg 17 18 306
Affirm kg 10,2 135 1377
2.627,5 275.89
Recoltare 6120
4 2 0 Lădițe kg 61200 0,1
a

3.2 Sistema de maşini pentru mecanizarea lucrărilor

Nr. Agrega
Denumirea lucrării
Crt. t folosit
1 Desființarea culturii anterioare U-650+GD-3.2
2 Nivelat teren U650+NM 2,8
3 Încărcat gunoi de grajd IPG 0,5 U650+IPG0,5
Transport+admin.gunoi de
4 U-650+MIG 5
grajd
Transport îngrășăminte chimice
5 U-650+RM 5
MA 3,5
6 Arat 25 cm U-650+PCV/1,8
Aplicat îngrăsăminte chimice
7 U650+MA 3,5
MA 3,5
8 Discuit U650+GD 3,2
9 Transport apă RCU-4 x4 U650+RCU 4
10 Erbicidarea U650+EEP600
11 Cultivație totală cu U650+CPGC4
combinatorul
12 Modelat teren cu MMS U650+MMS 2,8

13 Trasport răsad U650+2RM2

14 Prasit mecanizat x2 L 445+CL 4.5

15 Combatere boli si daunatori x3 L 445+MC-300
4.TABELE CENTRALIZATOARE, ANEXE LA PROIECT

4.1 Centralizator resurse umane (ZO)

Centralizator ZO pentru 1 ha la cultura de ardei gras
 CULTUR
SUPRAFAŢA (HA) TOTAL ZO TOTAL (LEI)
A
50.874
Ardei 1 480

Centralizator ZO pentru 6,8 ha la cultura de ardei gras

CULTUR
SUPRAFAŢA (HA) TOTAL ZO TOTAL (LEI)
A
Ardei
345.949
6,8 3264

4.2 Centralizatorul necesarului de materiale (cantitativ şi valoric)

Centralizatorul necesarului de materiale – suprafaţa 1 ha – Cultura: ardei gras
Nr.
Denumire materiale UM Cantitate/ha Valoare (lei)
Crt.
1 Gunoi de grajd T 40 2000
2 NPK kg 50 6750
3 Pantera 40EC kg 3 240
Mii
4 Răsaduri ARDEI 61800 62800
fire
5 Apă Mp3 265 265
6 Kupferol l 6 198
7 Vertimec l 1 390
8 Amistor l 1 30
9 Ridomil kg 2,5 45
10 Affirm kg 1,5 202
11 900
Lădițe kg 9000
 4. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A CULTURII

Producția 1 ha 40000 kg
Producția totală 6,8 ha 272000 kg
Preț 3 lei / kg

Nr
Denumirea indicatorului economic Suma
Crt
1 Lucrări manuale 354.940
2 Lucrări mecanizate 176.939
3 Materiale consumate 553.529
4 Cheltuieli de exploatare 1.085.408
Cheltuieli indirecte generale ( 15
5 162.811
%)
6 Cheltuieli indirecte comune( 10 % ) 108.540
7 Cheltuieli totale indirecte 271.351
8 Cost de producție 1.085.718
9 Venit obținut 272.000
10 Profit direct 816.000
11 Impozit pe profit ( 16 % ) 130.560
12 Profit net 685.440

6.NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI DE PREVENIREA ȘI STINGEREA

INCENDIILOR

ART.1- În executarea lucrărilor agricole mecanizate, pentru conducerea tractoarelor și

mașinilor agricole, cât și pentru deservirea acestora se vor folosi numai persoanele angajate de
către firmă în acest scop, având ca scop, având calificarea necesară, sunt instruite pentru
cunoașterea regulilor de tehnică a securității muncii pe care și le însușesc, cu fișa de instructaj
individual întocmită.

ART.253- Substanțele chimice folosite la fertilizarea solului în anumite situații prezintă

pericolul de îmbolnăvire a muncitorilor care le manipulează, precum și pericol de explozie.
Pentru preîntimpinarea acestor pericole, este necesar ca personalul muncitor să cunoască și să
aplice măsurile de protecție specifice.

ART.239- Înainte de începerea lucrului la mașina de plantat răsaduri, pentru prevenirea

accidentelor se vor respecta cu strictețe următoarele reguli de protecția muncii.
 a) muncitorii care deservesc fiecare secție de plantat vor fi îmbrăcați cu salopete
bine închise pe corp, la picioare și la mâini;
b) se interzice efectuarea curățirii sau ungerii mașinii în timpul funcționării;
c) se interzice atingerea cu mâna a organelor în mișcare;
d) se interzice a circula cu mașina în poziție de lucru pe drumurile publice.

ART.199- La grapele cu colți înainte de începerea lucrului se verifică și se asigură lungimea

dizpozitivelor de renovare, strângerea elementelor de fixare a cadrului.

ART.249- La executarea mecanizată a lucrărilor de întreținere cu grape, sape rotative și

cultivatorul, se interzice urcarea și coborârea în timpul lucrului a muncitorilor agricoli și de pe
agregate.

ART.199- În timpul lucrului nu se va admite intrarea persoanelor între tractor și mașina

agricolă remorcată.

ART.28- Toți angajații sunt obligați să respecte întocmai prevederile prezentelor norme la
locul de muncă și pe teritoriul firmei.

ART.29- Angajații trebuie să se prezinte la programul de lucru în stare normală, odihniți și

corect îmbrăcați pentru a-și putea îndeplini în mod corespunzător sarcinile care li se
încredințează.

ART.30- Angajații sunt obligați să participe cu regularitate la instrucțiunile de protecția

muncii, care se fac de către conducătorii proceselor de muncă și să-și însușească normele de
protecția muncii corespunzătoare activității ce o desfășoară.

ART.32- Înainte de începerea lucrului se vor verifica dacă instalațiile, mașinile, utilajele și
sculele pe care le vor folosi sunt în stare bună, în cazul unora necorespunzătoare vor fi
anunțați șefii.

ART.266- În timpul executării lucrărilor de protecție a plantelor se vor aplica regulile pentru
folosirea pesticidelor.
 ART.259- În timpul funcționării mașinilor este interzis muncitorilor:
a) să mănânce, să bea, să fumeze;
b) să demonteze piesele din circuitul de refulare a lichidelor.

ART.1- Orice muncitor sau grup de muncitori trebuie instruit, înainte de începerea lucrului,
asupra lucrării în sine de executat.

ART.4- Pentru evitarea accidentelor, șefii formațiunilor de lucru sunt obligați să facă
cunoscut muncitorilor anumite locuri periculoase, pante accidentate, adâncimea apelor
curgătoare;
- să nu se permită la lucru muncitor în stare de ebrietate, oboseală sau bolnavi
7. Bibliografie
1. Stan N., Munteanu N. (2001). Legumicultura vol II şi III, Editura “Ion Ionescu de la Brad”,
Iasi.
2. Indrea D, Apahidean A.S. Apahidean MD., Manuiţiu, Sima R. (1988). Cultura legumelor,
Editura Ceres, Bucureşti.
3. Dumitraşcu M, Scurtu I., Stoian L., Costache M., Diţă D., Roman Traian, Lăcătuş V.,
Rădoi V., Vlad C., Zagren V. (1988). Producerea legumelor, Editura Ceres, Bucureşti

4. ANM.ro

5. https://www.botanistii.ro/blog/calendarul-tratamentelor-ardei/

6. https://agrosel.ro/ro/agrosel-professional/produse_professional/produse-profesionale-ardei/

7. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/cultivarea-ardeilor-plantare-ingrijire-
recoltare.html

8. https://agrointel.ro/56211/cultivarea-ardeilor-cum-poti-obtine-recolte-bogate-respectand-niste-
principii-simple/

9. https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-
pesticide/tratamente-ardei-gradina/